13,637 matches
-
lui Bourdieu, generat de calitatea lor de antreprenori instituționali, de „ctitori” sau „corifei”, pe de o parte, și de prestigiul asociat direct calității de manager în sectorul academic, pe de altă parte; - capital social, prin posibilitățile pe care le oferă elitelor locale universitățile, prin posibilitatea aproprierii unor acreditări, deci a unor capitaluri simbolice, prin cooperări lucrative sau de prestigiu sau prin accesul discriminatoriu la anumite poziții, fie la cele de student, fie la sinecuri academice; - capital economic, prin gestionarea resurselor, în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
accesul discriminatoriu la anumite poziții, fie la cele de student, fie la sinecuri academice; - capital economic, prin gestionarea resurselor, în marea lor majoritate de origine publică, cu ajutorul cărora s-a constituit infrastructura necesară funcționării acestor instituții. Pe de altă parte, elitele locale au sprijinit de cele mai multe ori dezvoltarea instituțiilor de învățământ superior, din mai multe considerente: - dezvoltarea cantitativă înseamnă investiții, ceea ce se traduce adesea prin profituri pentru cei care obțin contractele pentru derularea respectivelor investiții; - existența universităților locale îmbunătățește capitalul uman
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
managerială și cea „autonomistă” a guvernării universităților, între „elitiștii” orientați către atingerea de performanțe academice și „vocaționaliștii” preocupați mai mult de satisfacerea nevoilor de calificări și competențe ale beneficiarilor. Toate antinomiile enumerate anunță mutații importante în instituțiile de producere a elitei educate a națiunii și reflectă diversitatea de interese și resurse din interiorul câmpului universitar. Sensul transformărilor poate fi „ghicit” prin analogie cu structurile și evoluțiile similare din Europa: marketizarea învățământului superior, inclusiv introducerea unor programe cvasiuniversitare dedicate direct inserției pe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
asemenea importantă pentru progresul statului națiune. Aceste componente, universale, nu pot fi explicate prin cerințele „funcționale” din foarte diferitele regiuni în care au fost implementate în cadrul mișcărilor de reformă a școlii. Proiectul educației de masă a fost promovat de diferitele elite locale care au aderat la un program de construcție instituțională sau chiar socială de factură translocală. Proiectul respectiv este cel al statului națiune, care încorporează toți indivizii într-o colectivitate unificată și progresistă, națiunea, organizată de statul corespunzător. În cadrul acestui
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
indivizi și statele națiune, fie ele centralizate sau nu. Difuzia globală a modelului de organizare națională a colectivităților statale explică și difuzia educației de masă ca proiect asociat. Această răspândire s-a realizat din centrele occidentale ale capitalismului global, prin intermediul elitelor din diferitele colectivități care și-au propus suveranitate, unitate și egalitate. Desigur că răspândirea a fost indiferentă la context, ceea ce explică lipsa covariațiilor expansiunii sistemelor școlare. Analiza ritmului de intrare a țărilor în clubul celor în care s-a realizat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1795 École Normale Supérieure. Odată cu Napoleon are loc consacrarea „marilor școli” din Paris ca sursă a așa-zisei „nobilimi de stat” (Bourdieu, 1989), alcătuită din experți tehnici, ofițeri de carieră și profesori. Marile școli au un rol important în producerea elitei sociale, politice, economice și științifice franceze, dar și în reproducerea inegalităților sociale. Pierre Bourdieu a arătat că, deși promovează o ideologie meritocratică, „marile școli” sunt foarte greu accesibile tinerilor care provin din clasele inferioare. Separarea predării de cercetare, accentul pus
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
rândul studenților care trebuiau oricum să suporte degradarea condițiilor materiale de învățământ. Frustrările cadrelor tinere și ale studenților au făcut explozia inevitabilă. Imaginea mediului universitar furnizată de Bourdieu este una măcinată de contradicții și lupte care reflectă competițiile din sfera elitei la a cărei producere participă universitățile și a cărei compoziție o oglindesc. Principalele opoziții se manifestă pe trei axe: prestigiul disciplinelor, controlul asupra reproducerii corpului profesoral și disputele dintre ortodoxia și heterodoxia academică. Anumite specializări, cum sunt medicina și dreptul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
corpului profesoral. Acest control este manifest în cerințele prin care sunt reglementate traiectoriile academice ale tinerilor cercetători și asistenți. Indiferent de presupusele calități personale, aspirantul la un anumit statut academic trebuie să treacă printr-un număr de inițieri ghidate de elita academică, cu ajutorul cărora aceasta își pune o pecete trainică asupra chipului universităților. În fine, există întotdeauna un punct de vedere intelectual instituționalizat. Raportate la acesta, perspectivele opuse sau alternative par adevărate „erezii”, iar purtătorii lor sunt tratați ca atare. Specifică
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
asupra chipului universităților. În fine, există întotdeauna un punct de vedere intelectual instituționalizat. Raportate la acesta, perspectivele opuse sau alternative par adevărate „erezii”, iar purtătorii lor sunt tratați ca atare. Specifică sistemului universitar francez este opoziția dintre „marile școli” de elită și universitățile de masă, a cărei analiză în La Noblesse d’État (Nobilimea de stat) (Bourdieu, 1989) îi permite autorului să descifreze modul de reproducere a dominației sociale care se ascunde sub masca producerii unei aristocrații a inteligenței. Elita intelectuală
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de elită și universitățile de masă, a cărei analiză în La Noblesse d’État (Nobilimea de stat) (Bourdieu, 1989) îi permite autorului să descifreze modul de reproducere a dominației sociale care se ascunde sub masca producerii unei aristocrații a inteligenței. Elita intelectuală (din care Bourdieu însuși a făcut parte), economică și birocratică franceză provine într-o proporție covârșitoare din rândurile absolvenților celor cinci mari școli care, potrivit datelor sociologului francez, asigură fiilor celor din fruntea ierarhiei socioeconomice traiectorii sigure către vârful
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de înflorire, în epoca Renașterii, universitățile europene au intrat într-un declin care a durat până la începutul secolului al XIX-lea. • La începutul secolului al XIX-lea se impun două modele în organizarea universităților europene: cel al marilor școli de elită din Franța și cel humboldtian bazat pe învățarea din plăcere și orientat către dezvoltarea culturii generale și intelectuale. Acesta din urmă s-a impus pe plan mondial. • După 1960, în Europa are loc masificarea învățământului superior. • Ultimele decenii găsesc universitățile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
promovat imaginea unei societăți organizate sistemic, sau organic, în care diferitele unități servesc, mai mult sau mai puțin, la realizarea multiplelor funcții sau nevoi pe care le presupune supraviețuirea și dezvoltarea unui asemenea mecanism. Nu e greu de ghicit că elitele politice și intelectuale erau cele care identificau atât nevoile, cât și soluțiile pentru fiecare dintre acestea. Teza noastră devine limpede: ideologia funcțiilor nu făcea decât să legitimeze o anumită construcție a diferitelor instituții ale statelor moderne. Printre instituțiile cele mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
orientată către acoperirea necesarului de resursă umană al sectoarelor economice prioritare. Tabelul 9. Relația dintre educație și dezvoltarea industrială în Singapore Sursa:Ashton și Sung, 1997, p. 209 Evoluția planificată din insula asiatică nu ar fi fost posibilă fără tenacitatea elitei sale politice, care a putut lua decizii relativ independente de interesele deținătorilor de capital și ale sindicatelor și a avut sprijinul unei birocrații de stat puternice și eficiente. Mai recent însă, odată cu preponderența pe care au dobândit-o tehnologiile informaționale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
De unde rezultă că idealul meritocratic presupune realizarea egalității de șanse sociale, inclusiv educaționale. Deși recentă ca model instituțional în spațiul occidental, meritocrația a fost practicată, cel puțin formal, cu multe secole în urmă în China medievală, pentru selecția mandarinilor, a elitei politice și a magistraților (Burke, 2004). Aceștia erau aleși pe baza unor examinări competitive în cadrul cărora se solicitau comentarii la texte confucianiste, fără posibilitatea comunicării între concurenți și fără ca examinatorii să cunoască identitatea candidaților atunci când notau lucrările. Sistemul meritocratic chinez
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Burke, 2004). Aceștia erau aleși pe baza unor examinări competitive în cadrul cărora se solicitau comentarii la texte confucianiste, fără posibilitatea comunicării între concurenți și fără ca examinatorii să cunoască identitatea candidaților atunci când notau lucrările. Sistemul meritocratic chinez de selecție a membrilor elitei administrative a aprins imaginația reformatorilor europeni din secolul al XVIII-lea, precum François Quesnay sau Voltaire, și a influențat, se pare, introducerea unui nou tip de examene pentru promovarea în poziții funcționărești în Franța, Prusia și Anglia secolului al XIX
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
au rezultatele cele mai bune la testele de inteligență erau automat plasați în pozițiile cele mai bune, în timp ce indivizilor cu rezultate slabe le erau rezervate pozițiile mai puțin respectabile. Astfel, în lumea imaginară a lui Young urma să apară o elită ereditară, având în vedere că inteligența este o variabilă determinată genetic. Cele două semnificații au fost tratate de cele mai multe ori ca fiind echivalente. Cu toate acestea, între ele există diferențe notabile. Reducerea meritului la calificări face abstracție de caracterul determinat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la configurarea unor structuri de personalitate ajustate mecanismelor de promovare sociale. În acest scop, Turner compară modelele normative ideal tipice de mobilitate socială din Statele Unite și Anglia. Situația din Statele Unite corespunde unui model de mobilitate competitivă, în care pozițiile din elită constituie „premii” ce pot fi câștigate prin competiție deschisă. Fiecare are o șansă să câștige această competiție, iar succesul depinde de efortul individual. Este, cu alte cuvinte, un sistem meritocratic în care carierele de succes sunt determinate de caracteristici obiective
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fiecare având o șansă echitabilă de a obține „premiul”. Competiția este guvernată de anumite reguli de corectitudine, dar competitorii au o mare libertate în alegerea strategiilor pe care le folosesc. Obiectivul principal al mobilității competitive este să atribuie poziții în elită celor care le merită. Selecția prematură a favoriților este dezaprobată: fiecare trebuie să aibă șansa să-și joace cărțile până la capăt. Sistemul englez constituie prototipul unui sistem de mobilitate clientelară. În acest gen de sistem, cei recrutați pentru elită sunt
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în elită celor care le merită. Selecția prematură a favoriților este dezaprobată: fiecare trebuie să aibă șansa să-și joace cărțile până la capăt. Sistemul englez constituie prototipul unui sistem de mobilitate clientelară. În acest gen de sistem, cei recrutați pentru elită sunt aleși de către membrii acesteia, iar apartenența la elită se atribuie pe baza unor criterii de merit propuse și nu poate fi obținută pe altă cale indiferent de cantitatea de efort sau de strategia folosită. Ideea este ca talentele unei
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
favoriților este dezaprobată: fiecare trebuie să aibă șansa să-și joace cărțile până la capăt. Sistemul englez constituie prototipul unui sistem de mobilitate clientelară. În acest gen de sistem, cei recrutați pentru elită sunt aleși de către membrii acesteia, iar apartenența la elită se atribuie pe baza unor criterii de merit propuse și nu poate fi obținută pe altă cale indiferent de cantitatea de efort sau de strategia folosită. Ideea este ca talentele unei societăți să fie cât mai bine folosite prin distribuirea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care cei care „nu au” pot spera că într-o zi situația lor se va îmbunătăți. 2. Accentul pus pe ambiție, oamenii fiind convinși că mobilitatea ascendentă este posibilă dacă se străduiesc suficient. 3. O atmosferă generală de camaraderie cu elita, care demonstrează celor din clasele de jos că nu sunt oprimați intenționat de către elită. Prin contrast, controlul social este menținut în Anglia prin internalizarea de către cei din clasele de jos a credinței că ei nu sunt în stare să conducă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
va îmbunătăți. 2. Accentul pus pe ambiție, oamenii fiind convinși că mobilitatea ascendentă este posibilă dacă se străduiesc suficient. 3. O atmosferă generală de camaraderie cu elita, care demonstrează celor din clasele de jos că nu sunt oprimați intenționat de către elită. Prin contrast, controlul social este menținut în Anglia prin internalizarea de către cei din clasele de jos a credinței că ei nu sunt în stare să conducă societatea, fiind potrivit să se dea la o parte și să-i lase pe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
identifică patru diferențe majore între sistemul educațional din Statele Unite și cel din Anglia, care rezultă din aceste norme diferite: 1. Valoarea atribuită educației este diferită în cele două țări. În sistemul de mobilitate clientelară, educația este apreciată în măsura în care transmite cultura elitei, în timp ce în sistemul mobilității competitive este văzută doar ca o simplă cale de progres individual. 2. Logica „pregătirii” diferă în cele două țări. În Statele Unite, elevii străluciți nu sunt separați de restul claselor normale, respectându-se credința că fiecare trebuie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de restul claselor normale, respectându-se credința că fiecare trebuie să beneficieze de șanse corecte de succes până la finalul competiției. În Anglia, în schimb, selecția timpurie este încurajată pentru a da suficient timp copilului să se pregătească pentru poziția în elită. 3. Conținutul educației diferă în cele două sisteme. În Statele Unite, o educație liberală nu este considerată suficientă pentru succes, iar elevii sunt încurajați să caute instruire „practică” în afara școlii. În Anglia, în schimb, școala este văzută ca fiind locul în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în cele două sisteme. În Statele Unite, o educație liberală nu este considerată suficientă pentru succes, iar elevii sunt încurajați să caute instruire „practică” în afara școlii. În Anglia, în schimb, școala este văzută ca fiind locul în care se învață cultura elitei și în care se construiește loialitatea de clasă. 4. Pregătirea pentru „ajustare socială” este specifică unui sistem de mobilitate competitivă. Acesta îi pregătește pe elevi să facă față situațiilor în care nu există reguli de interacțiune. În sistemul de mobilitate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]