6,495 matches
-
de cei de jos ori cei interesați să asuprească pe cei nevoiași. Șoltuzul rămânea răspunzător la domnie pentru neexactitățile care se întâmplau în executarea ordinelor. Într-o carte a lui Vasile Vodă din 1645 se atrăgea atenția pentru neamestecarea poslușnicilor Episcopiei cu târgoveții: „De va mai veni jalbă la Domnia mea că-i învăluiți, cu tine șoltuze îmi voi întreba Numărul exact al pârgarilor ce compuneau consiliul municipal nu poate fi determinat, spune istoricul Melchisedec. Într-o mărturie hotarnică a Plopenilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
este înscris „Ion Șoltuz cu 6 pârgari din târgul Hușilor", la Bârlad într-un uricar numărul pârgarilor era de 12. Numele de șoltuz și pârgar se găsesc menționate „până pe după jumătatea veacului al XVIII-lea". Între slujitorii domnești printre poslușnicii Episcopiei, la 1661, Ștefăniță Vodă pomenește și pe „Vornicul de târg", termen care însemna „toți amploaiații Domniei", un delegat al Vornicului cel mare, care priveghea o anumită activitate (justiția de exemplu, urmărind pe făcătorii de rele, adunatul gloabelor, plata cu capetele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fapte mai grave. Pârcălab în limba ungurească însemna și „păzitoru de închisoare", un funcționar care avea o asemenea însărcinare. Un alt amploaiat domnesc era paharnicul care la Huși avea sarcina să vegheze asupra viilor. După ce Matei Ghica, la 1756, hărăzește Episcopiei dijma Hușilor, paharnicul era însărcinat cu adunarea dijmei din producția de vin, care făcuse parte dintre veniturile domniei. Domnitorul Scarlat Ghica în anul 1757 întărind aceeași danie - a vinăritului, zicea: „iar paharnicul al doilea ce era obișnuit a strânge el
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca ajutor în îndeplinirea funcției sale pe Pivnicer („Stratulat Pivnicerul", „Gheorghe Pivnicerul" în cartea de hotărnicie a Plopenilor de la 1673), și pe Vădrari („poruncim Domnia mea prin hrisovul acesta și vădrarilor de la ținutul Fălciului ca să nu aibă a supăra Sfânta episcopie pentru vădrărit, nici să scrie ei vinul de dijmă", zicea Scarlat Ghica în hrisovul din 1758) care strângeau dijma numai „de la cine se cade", alți deținători decât Episcopia care își avea propria ei gospodărie. Vinăritul era la început o taxă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acesta și vădrarilor de la ținutul Fălciului ca să nu aibă a supăra Sfânta episcopie pentru vădrărit, nici să scrie ei vinul de dijmă", zicea Scarlat Ghica în hrisovul din 1758) care strângeau dijma numai „de la cine se cade", alți deținători decât Episcopia care își avea propria ei gospodărie. Vinăritul era la început o taxă modestă, susține Ghibănescu, care cuprindea în ea și pe producători și pe desfăcători. Apoi ea s-a transformat în pogonorit și privea pe podgoreni, și în vădrărit - care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe „neguțătorii ce speculau cu băuturile: 3 lei de bute". Vameșii adunau taxele orânduite în folosul Domniei de la cei care aduceau în târg diferite obiecte pentru vânzare. La 1674, domnul Dumitrașcu Cantacuzino poruncește acestor funcționari: „pentru poslușnicii și slobozenii Sfintei Episcopii... să căutați să le dați pace, să nu-i învăluiți pentru vamă", iar când vor „aduce pește sau sare, voi să le luați vama"... Strângătorii desetinelor (zăciuiala) de pâne, de vin și stupi cădea în sarcina funcționarilor cunoscuți sub denumirea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau sare, voi să le luați vama"... Strângătorii desetinelor (zăciuiala) de pâne, de vin și stupi cădea în sarcina funcționarilor cunoscuți sub denumirea de desetnicii. În anul 1658, Georgie Ghica, scutind de dări pe doi preoți și un diacon ai Episcopiei, ordonă debilarilor și „desetnicilor de stupi și desetnicilor de vin" să-i lase „în nesupărare". În 1660, Evstratie Dabija repeta același ordin și îl extinde și la desetina de pâne. Gorștinarii adună veniturile domniei de pe oile și mascurii localității, activitate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Evstratie Dabija dă ordin căminarilor și „bezmenilor care vor umbla la târg, la Huși" să lase în pace „de camănă și de bezmen o cârciumă mare sau două mici, și un meseriaș (măcelar) și un cojocar, ce sunt în treaba Episcopiei". Bezmenul era darea „ce se arunca asupra sătenilor, foști vecini, așezați pe moșia proprietarului", câte doi lei pe casă, cum ar fi foncierea sau impozitul pe clădiri din zilele noastre. Scarlat Calimach, domn al Moldovei (1806 și 1812 - 1819), din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
târgoveții așezărilor din Moldova. Deșugubinarii sau șugubinarii executau și adunau gloabele sau amenzile pentru deșugubine sau crime și erau deosebiți de funcționarii care se numeau globnici: „scriem slugilor noastre care umblați pentru deșugubină prin ținutul Fălciului... că învăluiți satele Sfintei episcopii de deșugubinărie și le faceți destul valu"... scria Radu Voievod într-o carte a sa, din anul 1618, dată Episcopului Mirofan în sprijinul apărării satelor Episcopiei de deșugubinărie. Cartea de protecție era scrisă în termeni drastici: .„să lăsați satele Sfintei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scriem slugilor noastre care umblați pentru deșugubină prin ținutul Fălciului... că învăluiți satele Sfintei episcopii de deșugubinărie și le faceți destul valu"... scria Radu Voievod într-o carte a sa, din anul 1618, dată Episcopului Mirofan în sprijinul apărării satelor Episcopiei de deșugubinărie. Cartea de protecție era scrisă în termeni drastici: .„să lăsați satele Sfintei Episcopii foarte în pace, că apoi bine să știți, de va mai veni jalbă că-i învăluiți, vom trimite de vor face-vă rușine de se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de deșugubinărie și le faceți destul valu"... scria Radu Voievod într-o carte a sa, din anul 1618, dată Episcopului Mirofan în sprijinul apărării satelor Episcopiei de deșugubinărie. Cartea de protecție era scrisă în termeni drastici: .„să lăsați satele Sfintei Episcopii foarte în pace, că apoi bine să știți, de va mai veni jalbă că-i învăluiți, vom trimite de vor face-vă rușine de se va pomeni; așa să știți, altminterea să nu faceți, însuși Domnul a poruncit"... Deșugubinarii atârnau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bagă în fiare și-i ciubotesc... „... așijderea deșugubinarii ca să aibă a umbla pentru deșugubine, numai într-o lună pe an, în luna lui septembrie iar mai mult să nu umble..." Multe cărți domnești opresc deșugubinarii de a intra în satele Episcopiei și lasă episcopilor sarcina cercetării și globirea, la trebuință, a abaterilor locuitorilor, afară de cazurile de tâlhărie și de ucideri, care erau de competența vornicului celui mare și a Domniei. Globnicii sunt funcționarii despre care se vorbește în multe documente de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acorda unor călugări dreptul de a judeca, aflăm: Nici judecătorii de la Hârlău, nici globnicii lor, nici pripășarii, să nu aibă a judeca pe acei oameni, nici să-i prade, nici gloabă sau tretină să ia..." Justiția avea globia sa, hătmănia, episcopia și chiar mânăstirile aveau globnicii și dreptul de a globi în satele lor. „În vechime amploaiații, neavând salarii de la stat, și le formau ei prin gloabe felurite toate autoritățile globeau mai mult sau mai puțin, mai drept sau mai nedrept
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să nu-i învăluiască (pe coloniști)”... Șeful globnicilor se numea „Vornicu Globnâi": „Nicolai Tiron Vornicu Globnâi”; „Ioniță Similian Vameșu” - într-o condică din anul 1744. Podvodarii ca și Olăcarii, pomeniți în Cartea lui Ștefan Vodă din 1661, pentru scutirea polușnicilor Episcopiei, sunt des pomeniți. Primii erau însărcinați a executa cărăturile domnești: de fân, de paie, de gheață, de lemnesocotite angarale și beilicuri, făcute de populație fără nici o plată; ceilalți - olăcarii - făceau serviciul poștal, luau cai de la cei care îi aveau și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau în sarcina locuitorilor, participanți la beilicuri. Despre brănișteri vorbește Constantin Movilă Vodă în Cartea sa din anul 1611, dar sunt menționați și de domnul Constantin Racoviță la 1753 care în Cartea sa, pentru scutirea unei crâșme din Huși a Episcopiei vorbește despre mai mulți brănișteri. Sub pretextul facerii fânului domnesc, era aruncată în felul acesta și o dare pe crâșmă, numită braniște, pe care o adunau tot brănișterii care aveau și ei un șef („Ursu căpitan de braniște", în Cartea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu era decât un ispravnic: „Credinciosului boier al Domniei mele domnului ispravnic de ținutul Fălciului: Sănătate". Mai târziu, în anul 1768, erau câte doi ispravnici de ținut; într-o poruncă a domnitorului Ioan Calimachi, referitoare la hotărnicia unei moșii a episcopiei, se adresa ispravnicilor de Fălciu astfel: „Credincioșii boieri ai Domniei mele, Dum. Toma Luca biv-vel stolnic și Petrachi Pitaru, ispravnicii de ținutul Fălciului și credincioșii boieri Domniei mele Dum. judecătorii de ținutul Fălciului". Se trage concluzia că, între timp, avusese
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
funcționarii care se ocupau de strângerea dabilelor sau a birurilor domnești: „Și voi toți dăbilari, care veți umbla cu toate slujbele Domniei mele printr-acel târg" zice Georgie Ghica în cartea de scutire a doi preoți și un diacon de la episcopie, cărora le ordonă a-i lăsa în pace. La 1621, Alexandru Iliașu, în cartea sa, îi numește „dăbilari de ținut". Vel Căpitanu de Codru sau marele Căpitan de Codru este funcția pomenită într-o carte domnească a lui Constantin Mavrocordat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru datorii către vistierie - și atunci plata pe care o luau de la executat se numea ciobote, iar când gloaba era mare se chema ciobote grele. Despre copiii de casă face mențiune cartea domnului Constantin Racoviță din anul 1756 pentru scutirea episcopiei Hușilor de olac (cu cai de olac erau puși să umble și copiii de casă). „Copiii de casă erau cu rost civil, scrie Gh. Ghibănescu în Evenimentul din 2 iulie 1904. Azi înaintarea în slujbe se face prin concurs -fără
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
martori întrun zapis de danie din anul 1664, făcut la Iași. Domnul Constantin Racoviță, în anul 1756, rânduiește pe „credinciosul boierul Mihalache Cehan biv vel Medelniceru și pe Grigorașu Agariciu vornici de poartă" să hotărnicească niște părți de moșie ale Episcopiei. Cepari și bourari. În 1753, Constantin Racoviță dă carte prin care se scutește de dări o crâșmă a Episcopiei și este adresată „căminarilor, ceparilor, bezmănarilor, bourarilor și brăniștenilor". Se înțelege că ceparii și bourarii erau niște dăbilari care „strângeau dabilele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
credinciosul boierul Mihalache Cehan biv vel Medelniceru și pe Grigorașu Agariciu vornici de poartă" să hotărnicească niște părți de moșie ale Episcopiei. Cepari și bourari. În 1753, Constantin Racoviță dă carte prin care se scutește de dări o crâșmă a Episcopiei și este adresată „căminarilor, ceparilor, bezmănarilor, bourarilor și brăniștenilor". Se înțelege că ceparii și bourarii erau niște dăbilari care „strângeau dabilele impuse pe vânzarea băuturilor". Melchisedec socotea că „bourarii umblau, poate toamna, și scriau toate vasele cu băutură ce erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lor", adică agenți subordonați, pe care îi trimiteau pe la sate după gloabe. „Marele vornic al Țării de Jos (Vornicul Nicoară) scriem feciorilor noștri, uriadnicilor (dregătorilor) de la Bârlad și deșugubinarilor din ținutul Fălciului... să aveți a lăsa în pace satele Sfintei Episcopii de Huși"... Telal Bașa era funcția care se ocupa de publicitatea în vânzări a bunurilor. „Pe la începutul veacului al XIX-lea așa se chema amploaiatul ce publica mezaturile", spune Melchisedec. „Când era să se scoată de vânzare vreo moșie, Marele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu dreptate este ca să-și strângă fieștecare veniturile de pe moșiile ce le au, iar „dijma să se strângă de fiecare de pe moșia sa, după obicei". Succedând la domnie, Constantin Racoviță, la 23 aprilie 1756, dă hrisov de lăsare „în folosul Episcopiei dijma (ușurul) din toată pâinea ce ar face tătarii sau oricine pe moșiile Episcopiei de peste Prut: Toporul cu Dobrina, care „nu intră în distanta cedată pentru agricultură tătarilor". În cartea Domnească din 29 aprilie către ușurgii, li se ordonă acestora
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dijma să se strângă de fiecare de pe moșia sa, după obicei". Succedând la domnie, Constantin Racoviță, la 23 aprilie 1756, dă hrisov de lăsare „în folosul Episcopiei dijma (ușurul) din toată pâinea ce ar face tătarii sau oricine pe moșiile Episcopiei de peste Prut: Toporul cu Dobrina, care „nu intră în distanta cedată pentru agricultură tătarilor". În cartea Domnească din 29 aprilie către ușurgii, li se ordonă acestora să nu se atingă de ușurul de pe menționatele moșii ale Episcopiei. La 8 iulie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
oricine pe moșiile Episcopiei de peste Prut: Toporul cu Dobrina, care „nu intră în distanta cedată pentru agricultură tătarilor". În cartea Domnească din 29 aprilie către ușurgii, li se ordonă acestora să nu se atingă de ușurul de pe menționatele moșii ale Episcopiei. La 8 iulie 1758 Inochentie scoate și de la Scarlat Ghica Vodă o nouă carte către ușurgii spre a apăra de ei moșiile Episcopiei. Vătaji mari erau amploaiații administrativi care se ocupau cu cercetarea certurilor dintre locuitori; prindeau hoții și tâlharii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aprilie către ușurgii, li se ordonă acestora să nu se atingă de ușurul de pe menționatele moșii ale Episcopiei. La 8 iulie 1758 Inochentie scoate și de la Scarlat Ghica Vodă o nouă carte către ușurgii spre a apăra de ei moșiile Episcopiei. Vătaji mari erau amploaiații administrativi care se ocupau cu cercetarea certurilor dintre locuitori; prindeau hoții și tâlharii și-i trimiteau la Domnie. Oprindu-i pe deșugubinari și globnici, pe dăbilari și pe vătajii cei mari de a mai „învălui" satele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]