4,405 matches
-
aduce în stare să-i blestem!” repeta mecanic o parte din mintea lui, în timp ce o altă parte întreba cine va fi primul blestemat. Simțea trădarea cum crește în jurul lui, iar în urechi îi răsunau cuvintele mamei când le citea din Epistolele Apostolului Pavel despre aluatul dospit care trebuie aruncat ca să nu mai crească păcatul. Atunci, copil fiind, își imagina cum toate femeile din lume aruncă în drum aluatul din căpistere, transformând câmpurile și bătăturile într-un fel de mocirlă albă, lipicioasă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și un document provenit dintr-o sursă mai puțin obișnuită în țara noastră, o "scrisoare pastorală", redactată de arhiepiscopul catolic al Iașilor, în legătură cu previzibila apariție a holerei. De fapt, monseniorul Camilli a socotit necesar doar să reactualizeze, în această împrejurare, "epistola" de pe vremea epidemiei din 1893. El le explica acest gest credincioșilor în termenii următori: Spre a preântâmpina orice învinuire nedreaptă împotriva guvernului și autorităților țării, precum și spre a vă face cunoscută adevărata pricină a răului ce ne amenință și spre
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
om Sau pe un vas trimite-mă-va departe-n Câmpii numidici. Fugi oriunde ochii te duc ori vântul Pînă-i noapte, până veghiază Venus, Mergi cu bine. Ține-mă minte... sapă-un Vers pe mormîntu-mi ". {EminescuOpIV 402} CĂTRE BULLATIUS Horațiu, Epistole, I, n. Cum ți se pare, Bullațiu, Chio, falnicul Lesbos, Samosul cel elegant, Sardes, cetatea lui Croesus? Smyrna ori Colophon? Mai mari, mai mici decât faima? Ori sunt nimic alături cu câmpul lui Mart și cu Tibrul? Au preferi vr-un
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pierd obiectul. Cu toată falsitatea noțiunei mediatorie (suflet), totuși au ajuns la consecvențe și rezultate adevărate. În matematică noțiunea micimei nefinite a fost asemenea o poartă tranzitorie pentru adevăruri matematice. [Î]i lipsește obiectul psyche prin urmare nu psicologie. 25 epistolă (Ed. Lindner). Literatura sub rubrica psicologiei este ne-nsemnată. Unde nu este întrebuințat titlul acolo trebuie căutat. Locke. Despre mintea umană. Hume. Despre mintea umană. Critica rațiunei pure psicol[ogie]. Spinoza. Doctrina despre afecte. (În etica lui) Capitolul despre afecte
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
considerat inițiatorul naturalismului de la Oxford, reprezentantul cel mai de seamă este Roger Bacon (cca. 1214-1292), care a fost elevul lui Grosseteste la Oxford și, tot el, amintește printre predecesorii și maeștrii săi pe Petru Peregrino, autor, în 1269, a unei Epistole despre magnet, la care avea să facă referință, în 1600, Gilbert, marele cercetător al magnetismului. Chiar dacă, asemenea lui Averroes, și pentru Bacon, Aristotel reprezintă «ultima perfecțiune a omului», asta nu înseamnă nicicum că cercetarea adevărului s-a încheiat cu Aristotel
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
scrisoarea, s-o pună la cutie, unor țărani chercheliți. Firește, Calceola n-a primit-o niciodată, și mi-am imaginat apoi de nenumărate ori, răsucindu-mă-n pat de necaz, ce s-or fi distrat indivizii ăia cu înflăcărată mea epistolă de amor. Satul era ars de soare și dezolant, cu case pierdute prin livezi și grădini de legume. Casa inginerului era bătrânească, 8 cu prispă și acoperiș de șindrilă, și era înconjurată de o curte în care creșteau cei mai
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
student, ci pentru că știam că am să găsesc acolo 120 un cenaclu. Vecinul meu Nic, care intrase la română cu un an înaintea mea, îmi scria din când în când, pe când eram în armată, despre "Junimea" și despre "Croh". Citeam epistolele făcând de gardă la drapelul unității militare, cu automatul pe piept și cățărat pe un podium, de unde, în afară de drapel, mai puteam vedea și pozele eroilor militari. între ei se distingea tuciuriul Belate Alexandru, căruia un tovarăș poet îi dedicase o
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
rescripti). Procedeul este cunoscut de prin secolul al VII lea și era aplicat fără discernămînt; un sinod bisericesc din 691 interzice, fără succes, să se mai șteargă textele Părin ților bisericii; un manuscris al Iliadei, de pildă, este scris peste Epistolele către corinteni ale Sfîntului Pavel, manuscrisul de la Florența al lui Sofocle, peste un text din Septua ginta. Cele mai valoroase palimpseste datează din secolele VII- IX; știm că, În secolul al XIV-lea, unii călu gări de la Montecassino radebant unum
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
deviere decît ca un exemplu de conformare la anumite norme și cerințe. Ținînd cont de obiectivele pe care ni le-am propus în acest studiu, putem trece cu vederea extraordinara literatură filosofică ce are în atenție perechea de propoziții din "Epistola lui Titus" a Sf. Paul (1: 12,13) care au fost studiate drept Paradoxul cretan, Paradoxul Epimenides sau Paradoxul mincinosului (sau paradoxurile) (Anderson 1970; Barwise și Etchemendy 1987; Farb 1973: 129-131; Mates 1981:6, 15-19). Acest paradox are mare importanță
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ci și de gazetarul iconoclast a cărui campanie antisinodală îl desemnează drept cel mai înverșunat pamfletar al timpului. Tânărul ieromonah va fi profund decepționat de oamenii și atmosfera din viața monahală pentru că așa cum îi mărturisește Aretiei Panaitescu într-una din epistole visase la libertate spirituală, la relații interumane bazate pe sentimente profunde, iar realitatea i se prezenta într-un cu totul alt chip, malformat, evident, de percepția sa subiectivă. "Bănuiam scrie poetul o zonă de independență morală; bănuiam existența vreunor tovarăși
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
definitiv 158). Dar microtextul interpelării directe ia, alteori, forma unei scrisori deschise miniaturale (câteva paragrafe), inclusă într-un compozit eterogen, cum ar fi, de pildă, articolul Un răspuns 159 (incipit explicativ, contextualizant, apoi citare adversă, iar în final, o concisă epistolă polemică). Aici, în afară de dimensiunea alocată adică un spațiu restrâns care presupune un efort al calibrării ideii, în sensul de a fi pe cât de concisă, pe atât de percutantă -, tot echivocul, generat de enunțarea ironică, face deliciul lecturii. Formula ironiei ambiguizante
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Nu pot exista mase organizate fără suporturi vizuale ale adeziunii. Cruce, Păstor. Steag roșu, Marianne. Oriunde se adună mulțimi, în Occident, procesiunile, defilările, mitingurile pun în față icoana Sfântului sau portretul Conducătorului, Isus Christos sau Karl Marx. Unor clerici, fideli epistolei pierdute, revenirea superstițiilor primitive le dă fiori. Ei nu înțeleg că un text fără imagini ar fi o teorie fără practică. O scrisoare fără poștă. O doctrină de eliberare fără cateheză sau pastorală ori o utopie socială fără "muncă de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în numele ei”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXIII, 3, p. 323) ,, Când noi primim cele ce prin raționamente nu le putem afla defel, atunci este credință”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia VI, p. 58) „Credința este sănătatea sufletului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 357) ,, Temelia bunei cinstiri de Dumnezeu este credința”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Prima cateheză către cei ce urmează
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în PSB, vol. 29, p. 470) Ce ajută credința? „Ajutoarele credinței noastre sunt: frica și răbdarea; iar tovarăși de luptă: îndelungă răbdarea și înfrânarea. Dacă acestea rămân curate înaintea Domnului, împreună cu ele se bucură înțelepciunea, priceperea, știința și cunoștința”. (Barnaba, Epistola, cap. II, 2-3, în PSB, vol. 1, p. 136) „Credința este mama noastră a tuturora, când îi urmează nădejdea și-i premerge dragostea de Dumnezeu și de Hristos și dragostea de aproapele”. (Sf. Policarp al Smirnei, Epistola către filipeni, cap
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și cunoștința”. (Barnaba, Epistola, cap. II, 2-3, în PSB, vol. 1, p. 136) „Credința este mama noastră a tuturora, când îi urmează nădejdea și-i premerge dragostea de Dumnezeu și de Hristos și dragostea de aproapele”. (Sf. Policarp al Smirnei, Epistola către filipeni, cap. III, 3, în PSB, vol. 1, p. 250-251) „Tuturor întreprinderilor să le premeargă credința în Dumnezeu și să urmeze (însoțească) optimismul, așa încât cu credința să întărim puterea sufletului și cu optimismul să fim bine dispuși pentru faptele
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
52) Credincioșia „... nu le răstălmăci pe toate, ci iubește credincioșia”<footnote În concepția Sfântului Chiril al Ierusalimului, „esența credincioșiei constă din două lucruri: din învățături drepte și din fapte bune” (Cateheze, cateheza IV, 2) - n.n. footnote>. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 42, II, în PSB, vol. 12, p. 192) Credința desăvârșită „Am înțeles că ați ajuns desăvârșiți în neclintită credință, ca și cum ați fi pironiți, cu trupul și cu sufletul, în crucea Domnului Iisus Hristos și întăriți în dragoste, în sângele
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Am înțeles că ați ajuns desăvârșiți în neclintită credință, ca și cum ați fi pironiți, cu trupul și cu sufletul, în crucea Domnului Iisus Hristos și întăriți în dragoste, în sângele lui Hristos, plini de credință în Domnul nostru”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole, (Ignatie către smirneni), cap. I, în PSB, vol. 1, p. 219) „Căci credința, comună tuturor oamenilor, este ca o temelie a credinței celei desăvârșite — celor care doreau să se vindece și veneau la El mânați de credință, Domnul le zicea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
453) „Sunt conștient și până în ceasul de față că, prin darul Celui care m-a ales la o chemare mai sfântă întru cunoașterea ființei Sale, n-am adunat în inimă alt cuvânt potrivnic învățăturii celei sănătoase”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 204, VI, în PSB, vol. 12, p. 420) „... măcar pentru asta am curajul să mă laud în Domnul: că niciodată n-am susținut opinii greșite despre Dumnezeu, nici n-am gândit în alt fel, încât să trebuiască, mai târziu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
se desăvârșește, tot așa înțeleg că și învățătura mea despre Dumnezeu s-a adâncit și s-a desăvârșit pe măsură ce am crescut, încât cea de azi a luat locul celei de atunci, dar în fond e aceeași”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 223, III, în PSB, vol. 12, p. 459460) „După cum am apucat de la episcopii dinaintea noastră și din prima catehizare — și atunci când am primit baia botezului și după cum am învățat din dumnezeieștile Scripturi și cum credem și învățăm și pe
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lui Dumnezeu”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea a VI-a, cap. V, 1, în PSB, vol. 57, p. 837) „... am fost învățați să ne folosim de dreapta credință spre cea mai bună viețuire”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 95) „Scriptura ne îndeamnă iarăși: Privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită (Mt. 26, 41). Prin priveghere vrea să ne sădească veghea în dreapta credință, iar prin rugăciune, ajutorul lui
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vol. 81, p. 95) „Scriptura ne îndeamnă iarăși: Privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită (Mt. 26, 41). Prin priveghere vrea să ne sădească veghea în dreapta credință, iar prin rugăciune, ajutorul lui Dumnezeu prin har”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, în PSB, vol. 81, p. 274) „Ca să fim sănătoși, zice, în credință. Prin urmare, aceasta este sănătatea: de a nu introduce în credință nimic fals, nimic străin”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei către Tit, omilia III
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
har”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, în PSB, vol. 81, p. 274) „Ca să fim sănătoși, zice, în credință. Prin urmare, aceasta este sănătatea: de a nu introduce în credință nimic fals, nimic străin”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei către Tit, omilia III, în vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei..., p. 154) „O poruncă se vădește mai aleasă ca alta. De aceea există și o credință mai sigură ca altă credință”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
274) „Ca să fim sănătoși, zice, în credință. Prin urmare, aceasta este sănătatea: de a nu introduce în credință nimic fals, nimic străin”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei către Tit, omilia III, în vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei..., p. 154) „O poruncă se vădește mai aleasă ca alta. De aceea există și o credință mai sigură ca altă credință”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 99, în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
că știe ceva fără o cunoștință adevărată și mărturisită de viață, acela nu știe nimic; este înșelat de șarpe, pentru că nu iubește viața. Cel care are cunoștință însoțită de frică și caută viața, acela sădește cu nădejde și așteaptă rod”. (Epistola către Diognet, cap. XII, 4-6, în PSB, vol. 1, p. 420) „Credința în Dumnezeu, care face, atât cât e cu putință, pe om asemenea cu Dumnezeu, ia pe Dumnezeu ca dascăl potrivit, singurul Care poate face ca omul să semene
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, în PSB, vol. 29, p. 457) „... ce folos vom avea dacă în credință suntem evlavioși, iar în viață ne găsim în păcat?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia a VII-a, p. 77) „Căci, precum și o pasăre, deși nu este prinsă din toate părțile, ci numai dintruna - vreau să zic de picior - totuși se găsește sub stăpânirea celui ce i-a întins cursa, tot
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]