3,349 matches
-
viitor", "n-o să reușesc niciodată nimic", "nimeni nu mă va dori vreodată pe mine", "n-am să fiu niciodată fericit". Beck și colab. (1985)217 consideră că există două dimensiuni motivaționale pe care poate evolua pacientul suicidar: dorința de a evada din viață și dorința de a comunica. Cu cât disperarea este mai mare, dorința de a evada este mai accentuată. De asemenea, evenimente minore pot înclina rapid balanța în direcția autolizei. 9.3. Teorii psihologice privind suicidul Unul dintre cele
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fiu niciodată fericit". Beck și colab. (1985)217 consideră că există două dimensiuni motivaționale pe care poate evolua pacientul suicidar: dorința de a evada din viață și dorința de a comunica. Cu cât disperarea este mai mare, dorința de a evada este mai accentuată. De asemenea, evenimente minore pot înclina rapid balanța în direcția autolizei. 9.3. Teorii psihologice privind suicidul Unul dintre cele mai înspăimântătoare aspecte ale disfuncționalităților afective este potențialul acestora de a degenera în suicid. Sinuciderea se află
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
va da răspunsuri precum: 1. Viața nu are nici un rost. Nu mai am ce aștepta de la ea. 2. Nu suport viața. Nu voi putea fi fericit niciodată. 3. Mă simt atât de mizerabil încât asta este singura modalitate de a evada. 4. Sunt o povară pentru familia mea și le va fi mai bine fără mine. Toate aceste afirmații sunt legate într-un fel de lipsă de speranță. Pacientul privește sinuciderea ca pe cea mai atractivă cale de a-și rezolva
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
condiție a intelectualului autentic, iar neasumarea acestui statut de către cărturari îl determina pe tânărul filosof să considere că în România nici nu se poate vorbi de o "trădare a clericilor, căci nu avem ce trăda"35. Contrastul între intelectualul adevărat, evadat din conformism și echilibru și cel tipic societății românești, lipsit de o viață interioară cu trăiri intense, este redat în manieră exaltată și de Emil Cioran care pune această situație pe seama lipsei de energie și de "dinamism" a culturii poporului
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cultivată, misterioasă, de o agerime remarcabilă a minții, nu lipsită de voință și orgoliu și cu toate acestea nefericită, candidată la ratare” (Eugen Simion). Se adaugă la toate acestea o fină ironie, subiacentă în toate narațiunile. Tipuri concludente: adolescenta - ce evadează în ficțiunea cu aspecte realiste - se vede pe sine, în antiteză cu Doamna Bovary, ca o făptură urâtă, nevoită să-și îngrijească bunica paralizată, dar salvată de un misterios bărbat, care, printr-un gest de duioșie, a învățat-o să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
ale imaginarului opuse, anume ceea ce am numit limba "îngustă", "gîtul" pîlniei, cea care e percepută ca fiind castratoare și domina toare de către cei care o suportă, respectiv limba "evazată", cea care, dimpotrivă, permite unui prea-plin sufocat din varii motive să evadeze și să guste libertatea. Fluidul lingvistic e același, însă contururile și visele pe care le generează sunt variabile infinite, cu conotații multiple, însă asimilabile, în mare, celor doi poli menționați mai sus. Pe de o parte, avem jugul, supunerea, gîtuirea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mă hipnotizează. Suntem foarte departe de Noul Roman, ne aflăm mai degrabă în suprareal. Mă face să mă gîndesc la Hermann Hesse, Limbour, Dhôtel, și la Raymond Roussel din La Vue. Îmi amintesc că la școală, într-o ambianță cenușie, evadam privind peisaje colorate prin penar. Ei bine, asta înseamnă pentru mine cărțile lui Echenoz. Jean Echenoz Eu îl citesc pe Modiano de și mai multă vreme, căci a publicat înaintea mea, eu sunt mai degrabă un scriitor tardiv... Iar lectura
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o modificare fundamentală de direcție și este mai sigur să le clasifici doar în cadrul disciplinelor luate separat. Pentru Rorty, filosofii care primesc în general denumirea de postmoderni ar trebui să fie numiți "simpli filosofi post-nietzscheeni", pentru că nici un autor nu poate evada din lanțul contextualizării operelor sale10. Având în vedere însuși dezideratul postmodern al renunțării la totalitate și al valorificării fragmentarității, localului, pluralității și discontinuității, fenomenul postmodern nu se poate autoproclama ca fiind universal, ci, dimpotrivă, reacția pe care dorește să o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ele un proiect spiritual, un peisaj este o exagerare. Singurul fapt ce se observă la lectură e pofta și voința de tihnă a Îndrăgostitului. Tot ceea ce scrie Nicolae pare o invitație (rugăminte) la buna orînduială a firii. El vrea să evadeze din starea de boală: „să fiu În odihnă”, liniștea fiind adevărata fericire: „să am fericire”. Puținele imagini literare sugerează o progresivă retragere, o sistematică Împotrivire față de nebuniile sentimentului. Nu-i place să trăiască În văpăi, ca Alecu, și nici nu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
negru mîhnirii”. Echilibrul precar: zi-noapte corespunde unui armistițiu interior fragil: acela dintre plăcere și suferință, dintre nădejde și jale. Trista și desfătătoarea vale dispare Înghițită ca o luntre de furtună. Introducînd, În finalul poemului, imaginea luntrei „slobodă pe mare”, CÎrlova evadează din spațiul poemului său și, totodată, din paradigma tristei (dar, totuși, ocrotitoare!) văi. O evaziune care corespunde estetic pătrunderii Într-o convenție literară prestigioasă. Luntrea bătută de furtuni este o imagine curentă În poezia timpului. CÎrlova a ținut astfel să
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să fie Înalt cu claritate, simplu cu distincție și mai ales: „care lucruri mici de sine știi să le mărești frumos” (s.n.) Așadar, a mări frumos este scopul unui poem. Heliade, avînd idei oarecum asemănătoare despre actul de a scrie, evadează În spații uranice. Alexandrescu, spirit eminamente didactic, reduce totul la o ierarhie a adjectivelor. „A mări frumos” este a Împodobi o abstracțiune cu altă abstracțiune, mai mare: (adînc, colosal, măreț), ca și cum adîncime, măreție, colosal ar sugera, prin ele Însele, senzația
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
iese din literatură? Sigur este că un spirit lucid (putem spune chiar realistic), cucernic și harnic domină gîndirea și determină demersul poetic al lui Grigore Alexandrescu. Poetul cunoaște scopul, stăpînește instrumentele de expresie, Își alege cu grijă tema și nu evadează din ea decît pentru a-i dezvolta partea morală. Trecerea de la intenție la faptă nu implică un dramatism, o agresiune asupra formelor ostile. Cu toată spaima (teoretică) pentru libertățile prea mari ale dialectului În care scrie, autorul meditațiilor patriotice și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pierderea conștiinței propriei personalități e precedată de o perturbare atât a vederii ("ochii mi se împăienjenise"), cât și a auzului ("urechile îmi vâjâiau"). Mai mult, inspirația "muzicală" e pusă exclusiv pe seama visului și a "amintirilor" din care autorul vrea să evadeze pentru a putea scrie efectiv ("privind", și nu "ascultând") "romanul" lui Bizu. 1.3. Omul fără însușiri Identificându-se cu propriul personaj fără a-și asuma și rolul de narator, autorul voia de fapt să evite ispita acelei subiectivități nostalgic-evocatoare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
-l interesa din tot ce preocupa pe alții", tânărul pleacă totuși la München "pentru continuarea studiilor clasice", spre care "nu se îndreptase dintr-un calcul profesional ci numai dintr-o vocație" "simplu reflex al aspirației lui de totdeauna de a evada din prezent, din actual". Într-adevăr, studierea Antichității îi apare lui Bizu drept o modalitate ideală de a refuza viața și de a se sustrage totodată și sufletește "acțiunii dirimante a prezentului". La München se împrietenește cu un țăran ardelean
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
urmărit de două obsesii: eliberarea de frica morții, prin simularea propriului deces, și nevoia de liniște absolută, imposibil de aflat într-un mediu sufocat de intrigi și conflicte. Prin incendierea unor case din mahala Stoican crede că va putea să evadeze din atmosfera ei terifiantă, să pedepsească, în numele unei legi nescrise, lumea obscură și degradată. Atracția spre morbid, dominantă a existenței lui Andrei Stoican, tulbură curgerea firească, pierdută în nimicuri, a vieții din mahala. Observația socială - studentul și publicistul înregimentat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
lumea mic-burgheză, cu toate cusururile ei. Negoiță se teme, exprimându-și opiniile, să nu tulbure pe cineva ori ceva (ordinea socială). Dar realitatea îl strivește, soția și singurul său „prieten” îl chinuie, ca și instituțiile statului (poliție, armată etc.). Pentru că „evadează” din familie și din oraș, asumându-și altă identitate, va fi dat în urmărire generală, ca inamic al statului și al colectivității. Neverosimilul situației este evident, „vina” temătorului Negoiță se amplifică monstruos, revelând, de fapt, hidoșenia morală a semenilor săi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
felul meu, să particip și chiar să aduc o contribuție oarecare. Realitate sau simplă iluzie ? Sentimentalism sau luciditate? Era vorba de o reacție repet mereu structurală, pur organică, spontană și, în ultimă analiză, irațională. puteam pleca de mai multe ori, evada definitiv din izolare, din condiția de ostatec, de locuitor al unui gheto ideologic și politic. și totuși, ceva obscur îmi spunea că valorile europene în care credeam pot și trebuie cultivate, în primul rând, aici, pe loc, acolo unde au
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cultural europeană, dublată de asumarea acestei identități spirituale, începe să se intensifice. Dacă până în 1940, ea a avut un caracter predominant istoric și filologic, prin contribuții importante în aceste direcții, uneori și artistic, sub presiunea totalitară a început să se evadeze, ca de altfel din întregul lagăr socialist și în zona literară și chiar a studiilor literare. Este semnificativ faptul, între altele, că E. Lovinescu și G. Călinescu, priviți drept cei mai importanți critici români, n-au fost traduși, pe baze
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
scrie, de a căuta să zugrăvească În imagini literare minunatele realizări ale poporului nostru. Și aveai impresia că disprețuind temele contemporaneității, autorul Îndemna pe cei 5 la sută „aleși” să se inspire fie din noțiuni abstracte, fără patrie, fie să evadeze din trecutul «neprielnic» al unei necesități «monotone». Critica ascuțită făcută de partid, atât articolului menționat, cât și activității multora dintre cei care muncim În câmpul literar, ne-a Înarmat În vederea muncii de mai departe, a netezit terenul pentru dezvoltarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
artei sale. (Ă). Romancierul se desprinde În bună măsură de duioșia mic-burgheză care colora imaginea acelei bătrânești și neschimbate uliți a cârpacilor, unde visurile tulburi ale lui Buimaș, băiatul Tiprei, reflectau Însăși dorința autorului de a se smulge, de a evada din această viață golduroasă. Romancierul și-a propus a Înfățișa elementele de avangardă ale proletariatului, acțiunea lor organizată pentru a conduce clasa la victorie. Din păcate, latura activă, transformatoare a vieții, nu prea are existență În carte, e de cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să ajungă în Țara Sfântă în 1747. Între timp, învățătura hasidică se răspândește din Moldova în Polonia, Ungaria, Rusia. Descendent el însuși al acestor admori (conducători spirituali ai obștii hasidice), L.-L. oferă cititorilor de limbă română posibilitatea de a evada din capcanele uscăciunii științifice, pentru a poposi în lumea fabuloasă a unei cronici vechi de două sute de ani despre cei patru sute de rabini mitologici (secolele al XVIII-lea și al XIX-lea). Ei aveau castele și „scaun” la Chișinău, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
vedere al concepției lor, al frumosului lor. Astăzi asistăm la o priveliște aproape zoologică: cei "vechi" se uită la cei "noi" și aceștia la cei dintâi, cu ură, ca la niște monștri, ca la niște dușmani. Și fiindcă tot am evadat din subiectul nostru, indicat prin titlul acestui articol, să atingem încă una din manifestările acestei opacități sufletești și, cu această ocazie, să spunem un cuvânt în sprijinul poeziei noi. Voim să vorbim de "obscuritatea" de care e învinuită această poezie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
însă în continuare miturile (șarpele, piramidele, labirintul acvatic) și nu are ochi decât pentru adevărurile lui. După sugestia Antimemoriilor lui Malraux, P. își subintitulează notele de călătorie Jurnal (și contrajurnal) mexican. Nu are răbdare să țină o cronică a cotidianului, evadează mereu spre marile abstracțiuni morale. Polemici cordiale, o carte mai incitantă, este scrisă într-un stil fluent și are mai puțină erudiție mitologică. Aici se vede mai bine radicalismul său moral, firea lui de ideolog ardent și ceea ce Eugen Ionescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
Dej în 1946, Foriș "element[] laș[], trădător[] și capitulant[]" (Lecții...: 1960, 444) va fi reabilitat ulterior de către Nicolae Ceaușescu, mai degrabă ca un gest de blam la adresa predecesorului său decât în baza unor criterii obiective. Gheorghiu-Dej va fi ajutat să evadeze în august 1944, un rol central în această acțiune ocupându-l tot Emil Bodnăraș. Își va construi cu tenacitate și meticulozitate ascensiunea spre putere, în ciuda rivalilor puternici pe care i-a avut de înfruntat. Chiar dacă obținuse postul de secretar general
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de vizitatori, personal, sau de alte animale, trebuie concepute, construite și menținute astfel încât să nu le permită animalelor contactul cu cei menționați. Amplasamentele nu trebuie să conțină vegetație sau alte materiale, astfel poziționate, încât să poată folosi animalelor pentru a evadă. 42. Porțile și ușile amplasamentelor trebuie să fie la fel de solide și eficiente că și restul împrejmuirilor amplasamentului. În particular, porțile și ușile trebuie să fie proiectate și menținute astfel încât să nu poată fi scoase din balamale sau descuiate de către animale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165781_a_167110]