11,414 matches
-
și evreilor rămâne cea a palestinienilor. În anii 1940, genocidul nu este ignorat de discursul public palestinian și se fac referiri frecvente la el în cadrul mișcărilor politico-ideologice, fără ca totuși să se facă o prezentare coerentă a subiectului. Dacă această catastrofă evreiască este recunoscută într-o primă fază de liderii arabi și palestinieni, după războiul de independență din 1948, înfrângerea palestiniană și expulzarea care urmează, palestinienii, considerându-se ei înșiși victime ale sionismului, resping victimitatea inamicului. Odată cu consolidarea OEP începând din anii
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
impus o colaborare între cei doi parteneri, ci și în virtutea afinităților dintre sionism și nazism. Ei se sprijină în special pe acordul de transferlllll semnat de liderul sionist Haim Arlozorov și de guvernul german în 1933 pentru a facilita emigrația evreiască în Palestina. Această acuzație urmărește, bineînțeles, să contrabalanseze accentul pus de sioniști pe colaborarea între muftiul Ierusalimului Hajj Amin al-Husayni și naziști 17. În fapt, această contra-imagine anunță paralelismul construirii reprezentărilor despre Holocaust și tragedia palestiniană Nakba. Cuvântul însuși, care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
anunță paralelismul construirii reprezentărilor despre Holocaust și tragedia palestiniană Nakba. Cuvântul însuși, care evocă traumatismul major al fondării statului Israel, al exproprierii și expulzării masive a palestinienilor, înseamnă pur și simplu "catastrofă", coincizând cu una dintre primele denumiri ale genocidului evreiesc. Desigur, diferențele dintre cele două evenimente sunt substanțiale, dar utilizarea lor politică nu va ține cont de ele. Terminologia și discursul Shoah-ului au avut un impact puternic în formularea relatării palestiniene despre Nakba, iar asta încă de la început. Expresiilor "Shoah
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Nakba și rezistență"ooooo, "perseverență și rezistență"ppppp. Nakba este reconstruită ca un mit fondator deopotrivă pentru a modela memoria trecutului și pentru a servi drept trambulină spre un viitor luminos. Victimizarea și victimitatea, centrale în reprezentarea experienței și identității evreiești, sunt la fel în reprezentarea palestiniană. Și încă din anii 1980-1990 "cultura victimității" se erijează în componentă fundamentală a identității etnice și naționale a palestinienilor. Victimitatea evreiască servise drept model. Unii militanți palestinieni cer atunci constituirea unui tribunal special care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
spre un viitor luminos. Victimizarea și victimitatea, centrale în reprezentarea experienței și identității evreiești, sunt la fel în reprezentarea palestiniană. Și încă din anii 1980-1990 "cultura victimității" se erijează în componentă fundamentală a identității etnice și naționale a palestinienilor. Victimitatea evreiască servise drept model. Unii militanți palestinieni cer atunci constituirea unui tribunal special care să-i judece pe criminalii de război israelieni. Mai general, revendicând statutul de victime, palestinienii reclamă recunoașterea și repararea suferințelor lor din trecut, implicând plătirea de despăgubiri
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și a Occidentului, căruia i se reproșează că a vrut să-și compenseze propria culpabilitate după exterminare garantându-le evreilor un stat. În siajul procesului de pace din anii 1990, apare totuși o nouă tendință, care îndeamnă la recunoașterea tragediilor evreiască și palestiniană, o tendință împărtășită de intelectuali arabi ca Edward Said, care susține acceptarea experienței evreiești cu toată oroarea și teama pe care le inspiră ea. Said îi invita pe arabi la "înțelegere și compasiune". O asemenea atitudine era susceptibilă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
exterminare garantându-le evreilor un stat. În siajul procesului de pace din anii 1990, apare totuși o nouă tendință, care îndeamnă la recunoașterea tragediilor evreiască și palestiniană, o tendință împărtășită de intelectuali arabi ca Edward Said, care susține acceptarea experienței evreiești cu toată oroarea și teama pe care le inspiră ea. Said îi invita pe arabi la "înțelegere și compasiune". O asemenea atitudine era susceptibilă să încurajeze din partea israelienilor și a susținătorilor Israelului o voință paralelă de înțelegere și compasiune față de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
administrație de la Paris-VI și-ar fi dat seama dacă ar avea cât de cât memorie și cunoștințe. Pe 1 aprilie 1933, naziștii au decretat, pe tot teritoriul Germaniei, boicotul firmelor și comercianților evrei. Pe ușile și vitrinele fiecărui magazin evreiesc au fost afișate sloganuri incalificabile și cuvinte de ordine: "Nu cumpărați de la evrei", "Evreii sunt nenorocirea noastră""23. Mai aproape de noi, în vara lui 2006, în timpul războiului purtat de Israel împotriva Hezbollah-ului în sudul Libanului un război poate legitim la
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
este în mod regulat adus în prim-plan în situațiile de criză, minore sau majore. Contrastul este frapant dacă ne amintim că în 1955, când s-a pus problema ridicării unui Memorial al martirului evreu necunoscut la Centrul de Documentare Evreiască Contemporanărrrrr din Paris, Fondul Social Evreiesc Unit, Consiliul Reprezentativ al Israeliților din Franța (CRIF) și Consistoriul s-au opus proiectului. În primăvara lui 1955, nouăsprezece asociații evreiești își exprimaseră public refuzul. Presa idiș din Paris se făcuse, de asemenea, ecoul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
prim-plan în situațiile de criză, minore sau majore. Contrastul este frapant dacă ne amintim că în 1955, când s-a pus problema ridicării unui Memorial al martirului evreu necunoscut la Centrul de Documentare Evreiască Contemporanărrrrr din Paris, Fondul Social Evreiesc Unit, Consiliul Reprezentativ al Israeliților din Franța (CRIF) și Consistoriul s-au opus proiectului. În primăvara lui 1955, nouăsprezece asociații evreiești își exprimaseră public refuzul. Presa idiș din Paris se făcuse, de asemenea, ecoul refuzului evreilor de origine est-europeană din
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pus problema ridicării unui Memorial al martirului evreu necunoscut la Centrul de Documentare Evreiască Contemporanărrrrr din Paris, Fondul Social Evreiesc Unit, Consiliul Reprezentativ al Israeliților din Franța (CRIF) și Consistoriul s-au opus proiectului. În primăvara lui 1955, nouăsprezece asociații evreiești își exprimaseră public refuzul. Presa idiș din Paris se făcuse, de asemenea, ecoul refuzului evreilor de origine est-europeană din oraș. La rândul lui, Guy de Rothschild, raportor al comitetului pentru ridicarea Memorialului, s-a declarat ostil proiectului, considerând că acesta
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în exil asupra israelienilor, temându-se ca aceștia să nu fie și ei obligați să-și părăsească țara ca urmare a unei victorii arabe. Pe de altă parte, conflictul israeliano-arab suscită un curent de opinie favorabil Israelului în mediile ne-evreiești, fie din admirație pentru realizările tânărului stat, fie din anti-arabism, moștenire a războiului din Algeria. Ceea ce se repercutează asupra populației evreiești franceze, care se simte astfel legitimată și parte integrantă din societate. Valorizarea Israelului de către Franța este astfel de două
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
unei victorii arabe. Pe de altă parte, conflictul israeliano-arab suscită un curent de opinie favorabil Israelului în mediile ne-evreiești, fie din admirație pentru realizările tânărului stat, fie din anti-arabism, moștenire a războiului din Algeria. Ceea ce se repercutează asupra populației evreiești franceze, care se simte astfel legitimată și parte integrantă din societate. Valorizarea Israelului de către Franța este astfel de două ori interiorizată de grupul evreu. O anchetă realizată în primele două zile ale Războiului de Șase Zile arată că 98% dintre
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
al deportării. Exilul lor era sortit tăcerii, în timp ce tăcerea în privința Holocaustului se rupea treptat începând din anii 1970. Din conflictul israeliano-arab decurg mai multe idei pe care le regăsim în dezbaterile din anii următori. Holocaustul justifica, de acum, clamarea identității evreiești în sfera publică. În Franța, evreii evitaseră dintotdeauna, să pună în conflict iudaitatea lor și cetățenia lor franceză, cea de-a doua impunând ținerea celei dintâi în surdină. Războiul de Șase Zile provocase o ruptură în această relație. Evreii din
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în surdină. Războiul de Șase Zile provocase o ruptură în această relație. Evreii din Franța nu erau cetățeni francezi neloiali. Dar, din acel moment, ei erau și evrei care se revendicau ca atare, cu angajamente politice legate de identitatea lor evreiască. Ceea ce-i determina să regândească modul de a fi în același timp francezi și evrei. Se anunță totodată sfârșitul israelitului, acel francez de confesiune evreiască, el cedând treptat locul evreului pur și simplu, evreului francez. În deceniile următoare, evreii din
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
erau și evrei care se revendicau ca atare, cu angajamente politice legate de identitatea lor evreiască. Ceea ce-i determina să regândească modul de a fi în același timp francezi și evrei. Se anunță totodată sfârșitul israelitului, acel francez de confesiune evreiască, el cedând treptat locul evreului pur și simplu, evreului francez. În deceniile următoare, evreii din Franța încearcă să articuleze această identitate plurală, care, pe de altă parte, va dobândi ulterior statutul de paradigmă pentru diverse alte construcții identitare. Cealaltă idee
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
-o cu Germania nazistă, evreii invocă suferințele lor din trecut pentru a demonstra că Israelul nu poate fi decât ireproșabil. Apărarea lui în orice împrejurare și apologia misiunii și virtuților lui se impun apoi ca o constantă a discursului public evreiesc, în ciuda unor voci disonante ici și colo. În anii 1970, în timp ce evreii caută să dea un conținut iudaismului lor, Franța își înfruntă trecutul vichyst și colaborarea cu naziștii, contrazicând mitul unei Franțe rezistente. Memoria în formare a genocidului împinge, totodată
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Deportaților Evrei din Franța, fondată în 1979, care susține acțiunile întreprinse de Beate și Serge Klarsfeld pentru a se pune capăt impunității responsabililor francezi și germani pentru deportări. Fără să uităm polemicile, uneori foarte aprinse, precum cea stârnită de "fișierul evreiesc" pe care Serge Klarsfeld îl descoperă în 1992 la Ministerul Foștilor Combatanți și despre care el afirmă că este cel întocmit de prefectura de poliție în 1940 și care fusese folosit la arestări. O comisie de specialiști însărcinată să stabilească
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
1995, la a 53-a aniversare a arestărilor de la Vél' d'Hiv', discurs în care el recunoștea "responsabilitatea statului francez" și evoca o "greșeală colectivă". El afirma datoria de culpabilitate a Franței față de cei 76000 de evrei asasinați. Liderii comunității evreiești organizate și-au exprimat satisfacția, ca și 72% dintre francezii chestionați pentru un sondaj efectuat de IFOP și hebdomadarul L'Événement du jeudi. Această recunoaștere la nivel înalt permitea de acum consolidarea unei memorii rănite, introducând-o totodată, treptat, în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dintre francezii chestionați pentru un sondaj efectuat de IFOP și hebdomadarul L'Événement du jeudi. Această recunoaștere la nivel înalt permitea de acum consolidarea unei memorii rănite, introducând-o totodată, treptat, în memoria colectivă franceză, și astfel îmbogățirea unei identități evreiești pentru care genocidul era de acum una dintre componentele principale. Extrema dreaptă l-a acuzat pe președinte că "pângărește națiunea". Iar procesul Papon a reaprins dezbaterea, punându-se problema valorii lui pedagogice, problemă care a făcut să curgă multă cerneală
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Se poate vorbi chiar, în ultimii ani, de o veritabilă cristalizare identitară în jurul genocidului, mai ales la tineri. Însă în anii 1970-1980 căutarea de către evreii din Franța a identității se manifestase și printr-o solicitare culturală, mergând de la învățarea limbilor evreiești la fondarea de reviste culturale sau organizarea de colocvii. Dar datoria memoriei, distilată de instituțiile comunitare și organele lor, în lipsa unei culturi evreiești bogate și creative, permite adunarea oițelor mult timp împrăștiate în luptele cetățenești și în ideologiile anilor de după
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de către evreii din Franța a identității se manifestase și printr-o solicitare culturală, mergând de la învățarea limbilor evreiești la fondarea de reviste culturale sau organizarea de colocvii. Dar datoria memoriei, distilată de instituțiile comunitare și organele lor, în lipsa unei culturi evreiești bogate și creative, permite adunarea oițelor mult timp împrăștiate în luptele cetățenești și în ideologiile anilor de după război. Din acest moment se intră în exclusivitatea unei memorii care marchează distanțarea de universalism, atât de indisociabilă, până atunci, de vocația evreului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cu adevărat iudaismul în alte momente ale istoriei. Aceste aspecte, atunci când ies din umbră, sunt citite, de altfel, numai prin prisma celor trei componente noi ale ceea ce se poate numi iudaismul modern, care este mai ales al laicilor. Între victimizarea evreiască și victoria israeliană, totul se plasează într-un cadru afectiv și retoric care nu lasă loc pentru un discurs mai nuanțat. Iudaismul modern îl condamnă astfel pe evreu să trăiască într-un fel de Sturm und Drang perpetuu care nu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sau de grup nu poate rezista mult timp pe un asemenea soclu 28. Dacă admitem că genocidul este fundamentul și capătul istoriei evreilor, iudaismul este inexorabil sortit dispariției. "Holocaustomania", cum o numește Jacob Neusner, este pe cale să sărăcească viața spirituală evreiască. După război, Holocaustul ocupa puțin loc în viața evreilor americani, și la fel se întâmpla în Franța. Cartea marelui sociolog american Nathan Glazer, scrisă în acea epocă, nu face decât în treacăt referire la distrugerea iudaismului european 29. Contrastul cu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în acea epocă, nu face decât în treacăt referire la distrugerea iudaismului european 29. Contrastul cu anii 1970, mai ales în Statele Unite, țară unde evreii nu au fost confruntați direct cu genocidul, este evident. Astăzi nu te poți adresa lumii evreiești fără să te raportezi la genocid. Nu face asta, mai ales în Europa, ca tinerele generații să acceadă la cunoașterea evreilor numai prin intermediul genocidului, al exterminării lor, și nu al îndelungatei lor prezențe pe continent și al contribuțiilor lor, până în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]