5,276 matches
-
epuizare, depresii, nemulțumire etc. Inutil să amintim că pentru eliminarea unor asemenea efecte trebuie să se recurgă la strategii adecvate. Conflictele care apar la nivel intrapersonal au o dublă semnificație: în primul rând pentru persoana care le trăiește și le experimentează, ele influențându-i viața și existența personală, afectându-i, uneori până în pragul patologicului, gândirea și comportamentele; în al doilea rând, pentru organizații, deoarece, deși ele sunt interne, trăiri personale, cel mai adeseori apar sau se „descarcă” și se consumă in
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o serie de cercetări interesante, dar și numeroase semne de întrebare. De pildă, nu prea este clară caracteristica de stabilitate a supraîncărcării și nici măsura în care se relaționează cu mediul de muncă. Ne putem întreba dacă unii angajați vor experimenta mai mult stres din cauza caracterului lor sau dacă unele locuri de muncă și caracteristici ale lor cer cu necesitate supraimplicarea? Sau ce se întâmplă ca urmare a acumulării în timp a efectelor relațiilor de dezechilibru dintre efort și recompensă? Sarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de mare complexitate și dificultate, nivelul stresului să influențeze negativ performanța, spre deosebire de o sarcină simplă, repetitivă în care stresul apărut influențează mai degrabă pozitiv performanța. Un alt factor îl reprezintă intrarea în funcțiune a unor caracteristici personale ale persoanei care experimentează stresul. Persoanele apte, dotate cu deprinderi excepționale, cele cu o experiență anterioară bogată, experte într-un domeniu etc. vor fi performante chiar și în condițiile unui nivel înalt de stres. Sunt apoi trăsăturile dispoziționale ale persoanelor, îndeosebi cele temperamentale și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
profesională La fel ca și stresul sau, poate, chiar mai mult decât el, burnout-ul provoacă efecte devastatoare în existența profesională a oamenilor. El afectează cele mai diverse planuri ale vieții și activității umane: fiziologice, psihice, psihosociale, psihoorganizaționale, sociale. Persoanele care experimentează burnout-ul sunt descrise ca fiind obosite, surmenate, epuizate fizic și psihic, cu sănătatea șubrezită și cu capacitatea de muncă grav afectată. Termenii epuizare, uzură și ruină a sănătății sunt cel mai frecvent asociați cu burnout-ul. În aceste condiții, nu este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ocupațiile în care indivizii sunt angajați în munca lor. Lucrătorii psihologic angajați își epuizează resursele cognitive, emoționale și fizice” (Leiter, Schaufeli, 1996, p. 240). # O aceeași idee a fost împărtășită și de Maslach însăși, care susținea că burnout-ul poate fi experimentat nu doar de persoanele care practică munci relaționale, ci și de cele cu activități non-relaționale (Maslach, Leiter, 1997). Ca urmare a acestei extensii, conceptul de burnout și instrumentul de măsurare a lui sunt reconceptualizate. Burnout este conceput de acesta nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
2 este mai puțin pronunțată decât în faza 3 etc., pe măsura trecerii de la o fază la alta asistăm la adâncirea ei, astfel încât în faza 8 va deveni foarte virulentă. Așadar, se poate susține că în fazele mai avansate indivizii experimentează consecințe mai grave decât în fazele inițiale. La o analiză main atentă, se constată că modelul fazic propus de Golembiewski și Munzenrider − fără a dispune de o logică internă, precum și de mari posibilități de a fi testat empiric − are unele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
multitudine de caracteristici ale persoanelor, situațiilor, profesiunilor etc. Este de așteptat, de astfel, ca o persoană care își stabilește înainte de intrarea într-o profesiune, indiferent dacă aceasta este relațională sau non-relațională, aspirații mult prea înalte și mult prea nerealiste, să experimenteze mai curând și mai frecvent burnout-ul decât o alta ale cărei aspirații sunt moderate ca „înălțime” și grad de realism. În al doilea rând, am putea accepta ipoteza că unele persoane sunt mai predispuse decât altele la experimentarea burnout-ului, în virtutea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mod, care pot sugera forme din natură, inspirate de lumea plantelor, animalelor, sau a măștilor, folosind elemente ale compoziției decorative; COMPOZIȚIA PUZZLE - asamblarea unor fragmente disparate într-o compoziție echilibrată și coerentă; Cele mai multe dintre metodele creative, clasice sau inventate și experimentate de noi, se pretează la modificări, adaptări în funcție de subiecți, situație, scop, iar folosirea lor în activitățile vizual-plastice poate avea consecințe diferite: - stârnirea și menținerea interesului, curiozității subiectului pentru activitățile vizual- plastice; - sporirea plăcerii de a se juca și exprima prin intermediul
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
acest tip de feed-back, trebuie să lăsăm elevilor inițiativa acțiunii. Retroacțiune anticipată (feed-forward) poate fi obținută prin inversarea ordinii clasice: informare - exerciții practice. Dacă acestea sunt așezate înaintea comunicării, elevii vor fi puși în situația să caute, să cerceteze, să experimenteze și vor simți necesitatea informării. Ei vor formula anumite întrebări emițătorului, care își va organiza din mers comunicarea, anticipând informațiile de care au nevoie elevii în continuare sau ce dificultăți pot să apară. Înaintea oricărei comunicări didactice, profesorul va efectua
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
trăiesc în locuri de munte unde ca să ajungi trebuie să urci pe poteci de munte de câteva palme, sau să traversezi păduri însingurate și munți nelocuiți „(idem). Un astfel de sat se numește Pliști. Aici mitul este o realitate trăită, experimentată de cei de mai înainte sau chiar de cei prezenți. Povestea boholdului, a furtunii cumplite care este adusă de șercanul, balaurul cel mare, este vie, este un adevăr care face parte din viața oamenilor. Există chiar martori oculari ai șercanului
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
condiționează. Acela ține de neutru, de anonim. Tu este unic, singular, incomparabil. A spune „Acela” Înseamnă a-l utiliza, a dispune de el, a nu reține din el decât ceea ce este de folos utilizatorului sau acțiunii sale, Înseamnă a-l experimenta. De unde distincția pe care o face Buber Între experiență și Întâlnire. Experiența se face asupra unui obiect. Întâlnirea mă așază În fața celuilalt. Nu experiența pune bazele Întâlnirii, ci, din contră, Întâlnirea face posibilă experiența (Buber, 1992). Departe de a relua
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
principiu artistic, acesta din urmă constituind „o Estetică a Diferitului”. Nu este deloc vorba de a anexa natura la propriul eu, așa cum au făcut romanticii, ci de a instaura o relație veritabilă cu un popor, cu o cultură, pentru a experimenta acest sentiment al Diferitului. Nu este vorba nici de a Întreține o relație superficială cu un popor sau cu o cultură, ci de a pătrunde În sufletul acestora și, Într-adevăr, Segalen avea să fie un arheolog și un etnolog
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
autorul pune În practică ceea ce el numește „Exotism esențial”; sentimentele Încercate sunt descrise În lucrări extrem de diferite, ca Stele, Ode sau Escapada. Înainte, În Imemoriale, un roman bazat pe o titanică muncă de etnograf având ca obiect cultura maori, scriitorul experimentase deja acest demers. Presimțind dezvrăjirea lumii, Segalen face din interculturalitate o căutare nostalgică: „Diferitul scade”, scrie el. Simte, sub efectul progresului ă noțiune care, pentru el, este eminamente negativă ă, amenințarea: lenta, dar ineluctabila degradare a culturilor (maori sau chineză
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
consideră că societatea modernă, deși afișează egalitatea ca noul principiu de referință al organizării sale interne, a trebuit să se Împace totuși cu principiul ierarhiei. Și a Încercat să rezolve această „cvadratură a cercului” prin procedeul Înglobării. Într-adevăr, deși experimentăm zilnic efectele benefice ale aplicării valorii numite egalitate, nu putem nega că, așa cum spune o expresie celebră, „unii sunt mai egali decât alții”. Prin aceasta vrem să spunem că, dincolo de referința la egalitate, apare un efect al ierarhiei care a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rezultate dintr-o imigrație recentă, În care grupurile sociale și-au folosit, reinterpretându-le, originile culturale pentru a-și defini locul În cadrul asamblului american. Până și astăzi, când etnicitatea a devenit În mare măsură „simbolică” (Gans, 1994), sau chiar un fenomen experimentat la nivel exclusiv individual, fără legătură directă cu vreun grup etnic (Hollinger, 1995), ea rămâne un element identitar fundamental. Sociologii britanici fac adesea referire la conceptele de rasă sau de minoritate etnică atunci când vorbesc despre comunitățile distincte formate În cea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Se pot pune În evidență câteva puncte de reper: ă Școlile (grădinițele, Într-o primă fază) În limbile bretonă (diwan) și occitană (calendretas) au cursuri specifice, ca și ikastolaks În Țara Bascilor sau bressoles În Catalonia; ă Corsica, după ce a experimentat multă vreme eficiența conceptului de scole corse, beneficiază acum de un statut special În ceea ce privește predarea limbii proprii; ă Și-a făcut apariția o nouă tendință: folosirea limbilor tradiționale s-a deplasat dinspre mediile rurale „tradiționale” Înspre noi pături ale populației
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a organiza, a interpreta și a da semnificație experiențelor proprii, menținând continuitatea între acestea. De asemenea, gerontologul James Birren (Birren, Birren, 1995) folosește de mult autobiografia ghidată (o variație a formei povestirii vieții: narațiunea autobiografică scrisă de cel care a experimentat-o) ca material pentru cercetări din domeniul psihologiei și științelor sociale. El a descoperit că aceste autobiografii îi pot furniza cercetătorului numeroase informații despre modul cum au fost trăite viețile, cum au fost interpretate evenimentele în diferite etape ale vieții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
o moștenire personală pentru viitor. Povestirea vieții este nararea cât mai completă a întregii experiențe de viață a unei persoane, subliniindu-se cele mai importante aspecte. O povestire a vieții ne oferă o perspectivă a modului în care o persoană experimentează și înțelege viața, în special cea proprie, de-a lungul timpului. O povestire a vieții e spusă în multe feluri. De fapt, noi le spunem permanent celorlalți cine suntem și ce interese avem. În timpul activităților zilnice și în fiecare etapă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
că moștenirea ta culturală ți-a influențat viața? Factorii sociali Pe măsură ce sfera de influență din jurul nostru se mărește, noi elemente din comunitate, structura socială și cultura de masă încep să aibă un impact tot mai mare asupra noastră. Începem să experimentăm lucruri dintr-o arie mai vastă și, adesea, acestea nu sunt doar noutăți, ci ne zăpăcesc și chiar intră în conflict cu ceea ce am fost învățați acasă. Experiența pe care o dobândim în lumea socială poate fie să ne stimuleze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
efect semnificativ asupra nici uneia dintre dimensiunile revitalizării religioase. Datele validează ipoteza secularizării și invalidează teoria efectului pe care îl are diversitatea religioasă asupra creșterii implicării religioase. În cazul României nivelul ridicat al revitalizării religioase se justifică prin căderea economică puternică experimentată în decursul perioadei de tranziție și măsurata prin scăderea PIB-ului. Scăderea standardului de viață și creșterea riscurilor sociale generate de recesiunea economică au dus la creșterea credinței religioase, care, în acest context, apare ca un factor de stabilitate, de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
back, a companiei britanice Dreamthinkspeak. Ușa se deschide, o fată ținând în mână o lanternă strigă trei nume. Grupul o urmează tăcut. Peste cinci minute va reveni. O urmez, împreună cu doi bărbați. Nu vom schimba nici un cuvânt, întreaga călătorie. Vom experimenta singurătatea în trei, fiecare cu spaimele noastre. Urcăm pe scările înguste, în întuneric. Clădirea primăriei e atât de schimbată, încât după două etaje și câteva coridoare, uiți unde ești. Ferestrele sunt tapetate cu catifea neagră, anumite uși sunt blocate, ești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
o prevede: „se vor ivi zorii”, „i se va face foame”, „cu plimbarea o să-i treacă frigul” ș.a.m.d. Dintre acestea din urmă, unele sînt interpretate în mod plauzibil ca fiind relatări la timpul trecut ale meditațiilor lui Sartoris, experimentînd un stil cunoscut sub numele de Gînd Indirect Liber care va fi explicat pe larg în Capitolul 5. Așadar, la: Se ridică din pat. Se simțea cam țeapăn, dar plimbarea sigur o să-l pună în mișcare, la fel cum o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în orice altceva, umplînd un gol de care noi nici nu ne-am dat seama că există. Surprizele, cînd vin, au un efect mult mai mare atunci cînd nu sînt resimțite ca absurde sau inexplicabile, ci rezonabile și posibile. A experimenta o adevărată surpriză narativă de efect este să fii prins într-o activitate de autoînvățare, de critică reflexivă - ceea ce aduce valoare. Surprizele nu cer o simplă revizuire și o reanalizare a modului de a citi; cu un mic ghiont de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
XIX-lea, statul polonez a dispărut complet și brusc de pe harta lumii. Dacă considerăm că Commonwealthul polono-lituanian dinainte de partaj a fost un gigant multinațional care a avut trăsăturile unui stat colonial, problemele poloneze pot părea asemănătoare în multe aspecte dificultăților experimentate de cea mai mare parte a țărilor coloniale după căderea imperiilor dominate. Întotdeauna este greu să accepți realitatea existenței unei țări sub noua formă a unui stat cu dimensiuni reduse și mult mai puțin puternic. Exemplele imperiilor francez, britanic sau
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
difuz moștenit de la Imperiul otoman și comunismul național", un fenomen "care intră cu greu problematica clivajelor așa cum a fost concepută de către Stein Rokkan"62. În opinia lui Seiler, Transilvania este un caz particular, dar în alt sens, întrucât acesta a experimentat revoluția națională odată cu Reforma", verificând modelul lui Rokkan. Transilvania corespunde "fidel zonei periferice de tampon dintre Est și Vest, propusă de către Rokkan în harta sa conceptuală." Mai precis "pluralismul profund al acestei regiuni maghiari dominanți, împărțiți în calvini și în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]