4,085 matches
-
de 16 mm ; tot între paranteze fie spus, regizorul Iosif Demian era la origine director de imagine...) ; Secvențe, cel mai bun film al lui Alexandru Tatos, își plasa acțiunea (compusă din trei episoade distincte, dar legate între ele) chiar în mijlocul facerii unui film, cu personajele lui de la regizor la actori și figuranți jucând rând pe rând rolurile din fața și din spatele ecranului și descoperind în cursul acestui proces că rolurile din viața reală sunt infinit mai greu de jucat... Această modalitate episodică
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
evrei, care și-au însușit acest ritual tot de la egipteni, el fiind semnul făgăduinței arătat oamenilor. De aceea inelul nu este ascociat neapărat cu căsătoria, pentru că vedem cum Iosif a primit inel de la Faraon, ca semn al noii sale puteri (Facere 41,42), iar regele Babilonului a pecetluit groapă leilor cu inelul sau (Daniel 6,17), pe când Tamar îi cere inel lui Iuda că asigurare (Facere 38,18) și în cele din urmă Tatăl din Evanghelie îi dă fiului risipitor inel
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
pentru că vedem cum Iosif a primit inel de la Faraon, ca semn al noii sale puteri (Facere 41,42), iar regele Babilonului a pecetluit groapă leilor cu inelul sau (Daniel 6,17), pe când Tamar îi cere inel lui Iuda că asigurare (Facere 38,18) și în cele din urmă Tatăl din Evanghelie îi dă fiului risipitor inel, ca semn al primirii și iertării (Luca 15,22). în ceea ce privește cultul și ritualul creștin referitor la acest element, menționam că el îmbracă pentru prima dată
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
copilul ei, decât la el. Apoi începem să vorbim, ușor-ușor, și despre lucruri despre care n-am vorbit niciodată. Ca, de exemplu, despre copii. Luke vrea trei copii. Eu vreau... ei, după ce-am văzut-o pe Suze în chinurile facerii, nu prea cred că-mi doresc nici măcar unul, dar nu-i spun asta. Aprob din cap atunci când el spune „sau poate patru“ și mă gândesc dacă nu s-o putea oare să mă prefac să sunt însărcinată și să adopt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Bandinus și Anton Maria Del Chiaro. Un boom al sericiculturii și al fabricării mătăsii În spațiul românesc este Înregistrat la Începutul secolului al XIX-lea <endnote id="(909)"/>. În 1833, de pildă, un oarecare evreu Moise „a Întocmit fabrică spre facere a tot felul de mătăsărie”. Documentele certifică o masivă influență venită din vestul Europei (Berlin, Viena, Paris). Anume meșteșugarii și comercianții evrei din Țările Române au fost implicați În aceste Întreprinderi de sericicultură, de fabricare a borangicului, dar și de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se va pune var și apoi le clătește cu apă curată [...] ; după ce s-au uscat, arde În ele pucioasă [= sulf], după cum se obicinuiește. Cu chipul arătat trebuiesc curățite și toate căzile, dejele, ciuberele, linurile, teascurile și alte unelte Întrebuințate Întru facerea vinului” <endnote id="(369, p. 137)"/>. Folosirea leșiei la spălarea butoaielor și a teascurilor de vin ar fi putut genera legenda despre introducerea de către cârciumari a leșiei În vin. O colindă din Maramureș pare să indice supraviețuirea acestei legende privindu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și „răutăți” tuturor celorlalți : Să trimeată Dumnezeu sănătate La creștinătate, Păgânii, Să-i mănânce cânii, Să dea ciuma-n turci, Râia În jidani, Boala-n țigani <endnote id="(47, p. 150)"/>. Dar adevăratele „daruri etnice” sunt distribuite de Dumnezeu odată cu facerea lumii. Este un subiect comun mai multor legende populare. Una dintre ele a fost preluată de prozatorul Mihail Sadoveanu și folosită chiar la Începutul romanului cu subiect pastoral Baltagul, apărut În 1930 : „Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-a pus În seamă - pe lângă surzenie - un alt beteșug : lipsa vederii. Nu mai este vorba de orbirea credinței absolute a evreului veterotestamentar, precum cea a lui Avraam, care - „legat la ochi” (= ebr. akeda, este chiar titlul respectivului capitol biblic, Facerea 22) - este gata să-l sacrifice pe fiul său, Isaac. De data aceasta, este vorba de orbirea lipsei de credință a evreului neotestamentar. La fel ca idolii păgâni, evreii „au ochi, dar nu văd ; au urechi, dar nu aud” (Psalmul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
biblice. În schimb, legenda veterotes tamen tară a unui alt iudeu pribeag și nemuritor, Cain, nu a avut parte de același succes. Pentru delictul de fratricid, Cain este bles temat de Dumnezeu să devină un „rătăcitor fără odihnă pe pământ” (Facerea 4, 11-14). Cred că grija manifestată de Iehova (la cererea lui Cain Însuși) ca nimeni să nu-l ucidă pe ucigaș nu este un simptom al milei divine - așa cum eronat a crezut J.G. Frazer <endnote id="(117, p. 39)"/> -, ci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este un simptom al milei divine - așa cum eronat a crezut J.G. Frazer <endnote id="(117, p. 39)"/> -, ci unul al răzbunării divine : „Și a pus Dumnezeu lui Cain un semn, ca nimeni care-l va Întâlni să nu-l omoare” ( Facerea 4, 15). Ca și În cazul „evreului rătăcitor”, veșnicia lui Cain face parte din pedeapsă. Astfel, pedeapsa Însăși devine veșnică. Povestea lui Cain părea să aibă toate datele necesare pentru a deveni modelul legendei „jidovului rătăcitor”. Într-un fel, ea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
localul Prefecturei pentru a se vinde pelea oii care au fostu rechisiționată pentru armată și au murit cu ocazia expedierei la București, subscrisul vă trimite Dv. acea pele și vă invitu ca să regulați a se vinde În Pieața Orașului prin facere de licitație”. Recomandările continuau astfel: „Prețul care se va obține pe ea Împreună cu foaia de licitație, să mil presentați spre a se vărsa la tesauru conform Ordinului Dlui Ministru de Resbel no.21.001”. Deci, pentru o biată piele de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
proptea, acolo, la șef n-ar strica așa că i-a angajat nevasta CU LEAFĂ ÎN BUNĂ REGULĂ: „Tov. Terdiman Goldina a fost scoasă din producție (dacă va fi muncit pe undeva!, n.n.) și s’a evidențiat În diverse munci precum: facerea și Înaintarea unui memoriu către Joint, secția CARS, pentru a cere ajutorul necesar la Înființarea cantinei și scoaterea unui apel către populația evreească cu scopul de mai sus”. Deoarece habar n-avea cam cum trebuie organizat CARS-ul, Gutman a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aștearnă gândurile ateiste pe hârtie, i le vom cita și noi În speranța că În prezent sentimentele față de Cel de Sus să se fi schimbat. Probabil, mai cu frică de Divinitate și mai aplecați spre „Doamne, ferește!”, „Piei, drace!” sau facerea Sfintei Cruci cu limba, jurnaliștii de la „Vremea nouă” nu prea au Înțeles ori s-au prefăcut a nu Înțelege mesajele gloriosului partid al celor ce nu munceau dar gândeau și pentru alții legi și sarcini obligatorii, așa că cenzorul și-a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dintre bine și rău. Nu se putea vorbi de bine atâta timp cât de pe front veneau vești triste, iar pe șosele se vedeau tot mai des oameni ce munceau din greu, în condiții deosebit de vitrege, pentru refacerea, sau pe unele locuri chiar facerea directă, a legăturilor terestre între principalele localități ale Moldovei, una dintre ele trecând și prin târgul Pungești spre Roman sau Iași și chiar prin apropiere, spre Bacău. școlile din zona Pungeștiului se străduiau totuși să facă față misiunii lor, deși
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
renaște personajul caragialian. Intemperanța îi aparține nu și bagajul vast de clișee jurnaliere. Aflăm cu stupoare că Nae a colindat toată noaptea de la o cârciumă la alta, fără intenția de a reveni acasă unde consoarta sa se află în chinurile facerii. Acest context deloc inocent constituie fundalul unei intimități devoalate lejer, prim-planul fiind cel al cafenelei, scena performărilor discursive ale lui Nae. Invocarea tiraniei rusești articulează două momente complet diferite, pe care nu le leagă aparent nimic. Primul îl constituie
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
transfor mându-l în antimateria nonsensului. Discursul nu marchează nici cel mai mic efort de reflexie, ci doar expresia unei iritabi- lități, a unei excitații de centru vid. Aflăm că Nae așteaptă un copil, iar soția lui se află în durerile facerii, un posibil motiv al nervozității tradusă în verbozitate a personajului. Nașterea și Apocalipsa se regăsesc ca volete ale aceluiași diptic. Extrema excitabilitate, aplicată domeniului abstract al determinărilor politice, economice, face un contrast puternic cu lipsa de compasiune, de emoție față de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
limbajul popular întrebuințat asociază numaidecât nașterea torturii și instrumentarului ei terifiant : „fiarele”, „cleștele”. De remarcat faptul că singurul interesat de sexul copilului este acest interlocutor și nu tatăl natural, așa cum tot primul își manifestă compasiunea față de lăuză. Odată descărcat de facerea soției, Nae revine numai- decât la desfacerea lumii, subiectul care-l interesează, enunțând fraza care pune capăt disponibilității interlocu- torului său care mimează deodată oboseala și graba. Dila- tarea spre enorm a cărei expresie o constituie discursul lui Nae se
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Unde mai pui la socoteală că te mai ușurezi de păcate. De multe ori m-am întrebat: "Atunci, la Baia, oare care a fost prețul vânzării Moldovei?" Mateiaș, cu săgeata ceea, nu cred că a fost zgârcit pentru așa o facere de bine... Isaia își aruncă ochii în pământ, să nu-l trădeze căutătura: Dumnezeule! Cât o să mă mai chinuiești, Doamne?! Te joci cu mine, ca pisica cu șoarecele! Încaltea, taie-mă! Și gata! Vai de mine! se zbârlește Ștefan jignit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a menaja deschiderile. Nu există operă mare fără „umpluturi”. Opera lui Nichita nu e un florilegiu de unicate frumoase, chiar „geniale” să zicem, cum sunt altele, splendide desigur și în veci admirabile, ci e toată o singură mare alcătuire, la facerea căreia artistul, întocmai ca inima în alternanța sistolei și diastolei, alternează în acțiunea sa creatoare verbele perficio și neglego, acesta din urmă nefiind de fapt neglijență, ci adecvata tratare dezinvoltă și sumară cuvenită planurilor secundare, tratare ce echilibrează și menține
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
am mirat că era în stare să tragă coasa ca orice bărbat, alături de tata, zile în șir, chiar săptămâni. . .De altfel, în 18 iunie 1922, mama era la prășit porumbul, departe de casă, în câmp, când au prins-o durerile ”facerii”, . și așa am venit pe lume. Eram de acum la seminar, când a născut pe al optulea fiu dar și după această naștere, tot a mai tras coasa. Acasă, în gospodărie, prin curte, ea avea obiciul să fugă, nu să
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
o vrea ei să meargă , nu merge deloc. Așa face și nevastă-mea mă, că e încăpățânată ca un catâr și-mi zice mie că-s deștept ca un măgar. și unde-o apucă pe fecioara Maria niște dureri dă facere dalea grozave, voi nu știți ce e alea că sunteți tineri încă da eu știu c-am trecut prin ele. - Dar când ați născut, domajur? Să nu-mi vorbiți mie ca niște boi d-ăia care i-a insuflat căldură
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
să mergem la o petrecere. - Mda. Petrecere, petrecere, dar de botez. și de botez a fost. M-au trimis alături la prăvălia lui Remizov de-am cumpărat câteva sticle de rachiu tare, pentru dezinfecție, fiindcă spirt nu se găsea. Chinurile facerii au durat până spre dimineață când baba, care nu știa românește a spus:"O! u vas malicic est", adică, aveți un băiat. În fine, fără să mă uit la ceas, am înhățat o sticlă de secărică de un litru și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
spune foarte agitat că a venit cu căruța și să mergem repede acasă că doamnei îi este rău. Steluța era în concediu prenatal de două săptămâni iar căruțașul era un tânăr vecin. Când am ajuns acasă Steluța era în chinurile facerii. Moașa, o femeie din sat, din familia Bohcirangi, găgăuză, femeie bună și liniștită, fiindu-i milă de Steluța, ca să-i mai treacă mila venea des în sala unde era butoiașul cu vin și mai trăgea câte o dușcă. Nașterea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
nici nu și-au cunoscut părinții. A ne întreba care ar fi fost metoda educativă a lui don Calabria e ca și cum ne-am întreba care ar fi fost metoda educativă a lui Isus Cristos. Despre Isus, Evanghelia ne spune: «Coepit facere et docere», adică, « A început mai întâi să facă și apoi să predice». Nimic cristalizat sau sistematic în învățătura lui, ci numai o trăire cu un stil ductil de-al lui, în fiecare zi diferit, specific fiecărui băiat, adaptându-l
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
frumuseților celor cerești. Este o grădină încuiată, din care au curs izvorul vieții, Hristos." CRONICARII MOLDOVENI Din pomelnicele de domnii ținute de către ctitoriile voievodale au ieșit prin ușoare dezvoltări și înfrumusețări retorice "letopisețele" slavone, care începeau cu un hronograf de la Facere ("Adam au născut pe Sith, Sith au născut pe Enos, Enos pe Cainan, Cainan pe Malelen..."), continuând tot atât de sec. Macarie, Eftimie și Azarie sunt primii "autori", dar în slavonă, latina de atunci a bisericii noastre. Întâiul se ocupă cu domnia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]