3,548 matches
-
existat și papi-vrăjitori?" s-a mirat Julius, neîncrezător. Doctorul Luca se înflăcărase și aproape urla de entuziasm. "Papa Leon, în secolul al V-lea, papa Honorius, în secolul al Vll-lea, papa Silvestru, în secolul al Xl-lea au avut o asemenea faimă. Sixt al V-lea a fost învinuit de spanioli că și-a vândut sufletul diavolului pentru a ajunge pontif. Oarecum surprins, Julius urmărea nu atât ce spunea doctorul, cât schimbarea care se produsese în bătrânul "stîlp al tavernelor". Avea pungi
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
-o cu grijă în fața lor, a destupat-o și le-a turnat în pahare. Doctorul Luca l-a îndemnat să guste, pîndindu-i reacția. "Ei, ce zici?" l-a chestionat triumfător. Vinul era, într-adevăr, excelent. Julius s-a convins că faima de "cunoscător", de care se bucura bătrânul, în materie de vinuri, era perfect întemeiată. Pe la al patrulea sau al cincilea pahar, doctorul a început să se lamenteze că s-a săturat de atâta praf și de atâta plictiseală, dar...". Nu
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Probabil, "vitejia" pe care mi-o dădeau complexele și care mi se pare cam caraghioasă acum, prin ambițiile ei exagerate, era mai puternică decât teama de ridicol. Sau, poate că teama de ridicol a apărut mai târziu. Nu mai știu. * Faima noastră de indivizi periculoși, cu care nu era indicat să te pui rău, s-a prăbușit după ce cuțitele, cu vârf ascuțit, au fost schimbate cu altele, având vârful bont, ceea ce anula dexteritatea mea. 9. Se zice că omul îmbătrînește când
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
e întotdeauna o zi măreață la Bagdad. Toate autobuzele sunt acoperite cu flori și în școli copiii cântă cântece speciale de aniversare. Dar anul acesta s-a făcut ceva cu adevărat special. Prima Expoziție Internațională a Producției Militare își merita faima. Erau reprezentate douăzeci și opt de țări și aproape o sută cincizeci de companii își instalaseră corturile și pavilioanele; de la firme mărunte ca Ironmasters și Matrix Churchill până la uriașii industriali - Thomson-CSF, Construcciónes Aeronauticas și British Aerospace. Toate numele mari erau acolo: designerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
desfășoară tot. Și totuși nu pleacă nici de acolo și rămâne tot întreg chiar și după ce aerul a încetat de mult să vibreze. ─ Și eu am citit ceva care seamănă cu povestea asta. Ceva din Chaucer, care se cheamă Casa faimei. E un templu suspendat în văzduh, frunzișul murmură necontenit printre pilaștri și pe frontoane, iar înăuntru se păstrează pentru vecie fiecare șoaptă, fiecare cuvânt, fiecare discurs, fiecare geamăt care-a scăpat vreodată de pe buzele unei ființe omenești. Și-atunci ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
pentru un astfel de specialist. Frazele florentinului, expurgate de exemplificări, devin maxime. Ele sînt prea numeroase spre a le propune aici, prea incitante ca să le neglijăm cu totul. Demnă de interes e, de exemplu, arta principelui de a-și regiza faima. Provoacă opozanții "să întreprindă o seamă de acțiuni contra lui, pentru ca el să aibă prilejul de a-i învinge și astfel să urce mai sus pe scara pe care chiar dușmanii lui i-au întins-o. De aceea, mulți consideră
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
trebui să fie, mai curînd află cum ajung oamenii la pieire decît cum pot să izbutească". Finalul capitolului XV e un îndemn la practicism, chiar și amoral dacă e necesar. Principele să nu se preocupe că și-ar putea face "faimă rea" îmbrățișînd păcatul "fără de care i-ar fi greu să păstreze statul". Ceea ce e virtuos poate duce la pieire. Totul pleacă de la și se întoarce la aceeași "verita effettuale". Spiritul utilitarist e învingător pretutindeni în Principele, el anulează orice gratuită
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
este creat fie prin voința poporului, fie a celor mari, după cum una sau cealaltă din aceste părți are prilejul de a o face; căci dacă cei mari își dau seama că nu pot să reziste poporului, ei încep să acorde faimă și stimă unuia dintre ei și îl fac principe, pentru ca la adăpostul lui să poată să-și satisfacă toate poftele. Poporul de asemenea, văzînd că nu poate să se împotrivească celor mari, la rîndul lui acordă faimă și stimă unuia
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
încep să acorde faimă și stimă unuia dintre ei și îl fac principe, pentru ca la adăpostul lui să poată să-și satisfacă toate poftele. Poporul de asemenea, văzînd că nu poate să se împotrivească celor mari, la rîndul lui acordă faimă și stimă unuia singur și îl face principe pentru ca acesta cu puterea lui să-l apere. Acela care devine principe cu ajutorul celor mari se menține în această situație mai greu decît acela care o obține cu ajutorul poporului; căci, deși principe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de îndată ce au început să lupte pe uscat, au uitat de vitejie și au urmat obiceiul Italiei. Iar în prima perioadă de creștere a puterii lor pe uscat, întrucît nu stăpîneau teritorii întinse și se bucurau în schimb de o mare faimă, nu aveau de ce să se teamă prea mult de căpitanii lor; dar atunci cînd stăpînirea lor s-a mărit, ceea ce s-a întimplat pe vremea lui Carmagnola, ei și-au dat seama pentru prima oară de greșeala pe care o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a ajuns aproape în întregime în mîinile bisericii și ale cîtorva republici, dar întrucît nici preoții aceia și nici cetățenii nu erau obișnuiți să mînuiască armele, ei au început să angajeze străini în solda lor. Cel dintîi care a făcut faima acestui fel de armate a fost Alberigo de Conio din Romagna. Din școala lui au coborît între alții Braccio și Sforza, care au fost, în vremea lor, adevărații stăpîni ai Italiei. După aceștia au venit toți ceilalți care pînă în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în primul rînd, rolul infanteriei, pentru a-și asigura lor înșiși toată gloria victoriilor. Au procedat în felul acesta deoarece, neavînd un stat al lor și trăind doar din meșteșugul armelor, o infanterie puțin numeroasă nu putea să le aducă faimă, iar una numeroasă le era o povară pentru că nu aveau de unde să-i dea de mîncare. Iată de ce s-au mărginit la cavalerie, care fiind alcătuită dintr-un număr de oameni potrivit de mare, putea să fie bine hrănită și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
părut că dau de bănuit, că sînt necredincioase și primejdioase, așa încît le-a distrus, rămînînd doar cu armatele lui proprii. Și nu este greu de observat deosebirea care există între cele două feluri de armate, dacă ne gîndim că faima militară a ducelui, atunci cînd avea alături numai pe francezi sau pe oamenii lui Orsini și Vitelli, a fost alta decît aceea pe care și-a dobîndit-o atunci cînd a rămas cu soldații lui și s-a bizuit numai pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu l-ar duce la aceasta, să se ferească de ele, dacă-i este cu putință. Dacă aceasta nu este posibil, să se lase în voia lor fără prea multă grijă. De asemenea, să nu-i pese dacă va merita faima rea a acelor păcate fără de care i-ar fi greu să păstreze statul; căci dacă cercetăm lucrurile cu atenție, vom observa că unele scopuri care ni se arată a fi virtuoase, ne-ar duce la pieire dacă le-am urmări
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dăunătoare. Într-adevăr, dacă o practici în mod chibzuit și așa cum trebuie, nimeni nu va ști despre această însușire a ta și nici nu vei înlătura reputația rușinoasă a contrariului ei. De aceea, dacă vrei să-ți păstrezi între oameni faima de om darnic, nu va trebui să lași deoparte nici un fel de măreție costisitoare; într-atîta încît un principe de felul acesta va ajunge să-și cheltuiască bogăția cu asemenea lucruri, iar la sfîrșit, dacă va voi să-și păstreze și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
darnic, nu va trebui să lași deoparte nici un fel de măreție costisitoare; într-atîta încît un principe de felul acesta va ajunge să-și cheltuiască bogăția cu asemenea lucruri, iar la sfîrșit, dacă va voi să-și păstreze și mai departe faima de om darnic, va fi nevoit să apese nespus de greu asupra poporului, împovărîndu-l cu biruri și va face tot ceea ce se poate face pentru a obține bani. Lucrul acesta va aduce însă cu sine ura tot mai mare a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe prea puțini, îl va face să vadă îndată efectele nemulțumirii poporului și la cea dintîi primejdie, puterea lui se va clătina. Dacă însă își dă seama de ceea ce se întîmplă și vrea să se schimbe, își atrage pe loc faima de om meschin. Deci un principe nu poate să practice această virtute a dărniciei, în așa fel încît ea să fie cunoscută, fără ca aceasta să nu-i dăuneze. Iată de ce, dacă este prudent, nu trebuie să-i pese de faima
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
faima de om meschin. Deci un principe nu poate să practice această virtute a dărniciei, în așa fel încît ea să fie cunoscută, fără ca aceasta să nu-i dăuneze. Iată de ce, dacă este prudent, nu trebuie să-i pese de faima de om meschin pe care și-ar face-o, deoarece cu vremea oamenii îl vor socoti tot mai darnic întrucît vor vedea că, făcînd economie, îi ajung veniturile pe care le are, că se poate apăra împotriva celui care pornește
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cărora nu le dă nimic și care sînt puțini. În vremurile noastre, am văzut că au înfăptuit lucruri mari doar aceia care au fost socotiți zgîrciți, pe cînd ceilalți au fost nimiciți. Papa luliu II, după ce s-a folosit de faima dărniciei pentru a ajunge pe tronul papal, nu s-a mai gîndit apoi nici o clipă s-o păstreze, pentru ca să poată purta războaie. Regele de azi al Franței a întreprins războaie nenumărate fără a pune biruri noi pe supușii săi, numai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cîștigat atîtea victorii. Așadar, pentru a nu trebui să jefuiască supușii, pentru a putea să se apere, pentru a nu ajunge sărac și disprețuit, pentru a nu fi nevoit să devină lacom, principele nu trebuie să fie nicidecum îngrijorat de faima de zgîrcit pe care și-ar face-o. Acesta este unul dintre viciile care îi îngăduie să domnească. Iar dacă cineva ar spune, dimpotrivă, că Cezar a ajuns împărat prin dărnicia lui și că mulți alții au urcat treptele măririi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
altfel soldații nu l-ar urma. Într-adevăr, poți să dăruiești cu generozitate din ceea ce nu este al tău și nici al supușilor tăi, așa cum au făcut Cirus, Cezar și Alexandru. Faptul de a risipi bunurile altora nu-ți micșorează faima, ci dimpotrivă, îți aduce mai multă glorie; singurul lucru care îți dăunează este acela de a cheltui din banii tăi. Nu există altceva care să se consume singur atît de mult ca dărnicia; în adevăr, o practici, și în același
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
trebuie să se ferească, este tocmai acela de a nu fi disprețuit și urît, iar dărnicia te duce și la una și la cealaltă. Prin urmare este mai înțelept să-ți păstrezi reputația de om zgîrcit, care îți creează o faimă proastă dar lipsită de ură, decît să vrei să-ți cîștigi faima de om darnic și pentru aceasta să o dobîndești pe aceea de om lacom și jefuitor, ceea ce va însemna pentru tine atît dezonoarea cît și ura oamenilor. CAPITOLUL
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și urît, iar dărnicia te duce și la una și la cealaltă. Prin urmare este mai înțelept să-ți păstrezi reputația de om zgîrcit, care îți creează o faimă proastă dar lipsită de ură, decît să vrei să-ți cîștigi faima de om darnic și pentru aceasta să o dobîndești pe aceea de om lacom și jefuitor, ceea ce va însemna pentru tine atît dezonoarea cît și ura oamenilor. CAPITOLUL XVII Despre cruzime și milă, și dacă este mai bine să fii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
milos decît poporul florentin care, pentru a nu fi acuzat de cruzime, a lăsat ca Pistoia să fie distrusă. Astfel, un principe nu trebuie să fie îngrijorat dacă, pentru a-și ține supușii strîns uniți și credincioși lui, își creează faima de om crud. Într-adevăr, vor fi de ajuns cîteva exemple numai de cruzime, pentru ca el să se dovedească a fi în realitate mai milos decît aceia care, din prea mare milă, lasă să se dezvolte liber dezordinile, care, la
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
duc la omoruri și jaf. Fapte de acest fel fac rău unei colectivități întregi, în timp ce condamnările ordonate de un principe ating numai un singur om. Și este mult mai greu pentru un principe nou, decît pentru oricare altul, să evite faima de om crud, deoarece statele noi sînt pline de primejdii. Virgiliu spune în adevăr prin gura Didonei: Red dura et regni novitas me talia cogunt Moliri, et late fines custode tueri 37. Cu toate acestea, el nu trebuie să dea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]