4,787 matches
-
unor elemente aparent irelevante și diferite între ele». Sinectica se folosește de analogii și metafore pentru a analiza o problemă, dar și pentru a dezvolta posibile soluții. În acest sens ea apelează la două mecanisme operaționale: 1) a face străinul familiar, adică a înțelege problema dintr-un nou punct de vedere; 2) a face familiarul străin îndepărtarea de problemă în scopul de a atrage soluții creative. Obiectivul acestor mecanisme este acela de a induce cinci stări psihologice: implicare și detașare, amânare
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
metafore pentru a analiza o problemă, dar și pentru a dezvolta posibile soluții. În acest sens ea apelează la două mecanisme operaționale: 1) a face străinul familiar, adică a înțelege problema dintr-un nou punct de vedere; 2) a face familiarul străin îndepărtarea de problemă în scopul de a atrage soluții creative. Obiectivul acestor mecanisme este acela de a induce cinci stări psihologice: implicare și detașare, amânare, speculare, autonomia obiectului, răspunsul hedonic necesare în obținerea de răspunsuri creative. Prin excepție, sinectica
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
anterioare. Etapa 2. Problema așa cum a fost înțeleasă (PAUproblem as understood): fiecare participant descrie problema așa cum a înțeles-o el; liderul notează fiecare punct de vedere. Etapa 3. Zborul sinectic. Membrii se îndepărtează de problemă în scopul de a face familiarul străin. În această etapă se folosesc, de asemenea, metafore și analogii. Etapa 4. Potrivirea forțată (FF force fît). Extragerea soluției din multitudinea de variante propuse și transformarea ei într-un rezultat aplicativ, de obicei un concept nou. Conceptul oferă o
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
nu satisfacerea unor instincte refulate, ci împlinirea necesității de a comunica cu lumea înconjurătoare. Creativitatea este victoria percepției alocentrice, de păstrare a unei atitudini receptive față de mediu, asupra percepției autocentrice, închistată în rutină (siguranța pe care o oferă lumea închisă, familiară). Mulți autori integrează în cadrul modelelor creativității și modelul tridimensional al intelectului elaborat de către Guilford. Pe baza unor cercetări personale și a unor considerații teoretice, el a stabilit existența a 120 de factori. Folosind trei dimensiuni clasificatorii: operații (evaluare, gândire convergentă
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
observă, unde opinia comună socotește că totul e definit, bine gândit, de neschimbat. Astfel, aptitudinea specială denumită „sensibilitate față de implicațiile ascunse în spatele aparențelor” este o notă definitoare a personalității creative. b) desprinderea problemei și formularea ei în termeni clari și familiari. c) demersuri investigative și rezolutive constând în informarea minuțioasă asupra „istoricului” problemei și necesitând din partea persoanei: capacități evolutive, deschiderea față de experiență, plasticitatea memoriei, atenție distributivă, concentrare, motivare, perseverență, deprinderi de muncă disciplinată, rezistență fizică și psihică. Incubația, constă în activarea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
elevi; acordarea unui timp de reflecție elevilor pentru a-și organiza răspunsurile; - accentuarea în mod pozitiv a părții de răspuns care este corectă. Jocul de rol - are scopul de a-i pune pe participanți în ipostaze care nu le sunt familiare pentru a-i ajuta să înțeleagă situațiile respective și pe alte persoane care au puncte de vedere, responsabilități, interese, preocupări, motivații diferite. Stimularea unui joc de rol duce la creșterea gradului de adaptabilitate și la ameliorarea relațiilor dintre persoane. Variante
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
tuturor celor din public este cum se va stabili câștigătorul. Juriul decide că cea mai bună modalitate de a face acest lucru este să se aleagă prin vot liber, egal și secret. Toți sunt de acord cu această modalitate dreaptă, familiară democrației, de a alege câștigătorul. Și acum să dezvoltăm mai multe scenarii referitoare la ce regulă de vot va folosi juriul. Se stabilește că regula de vot este cea care spune că dansatorul care primește cele mai multe voturi va câștiga concursul
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
alegerii, toți dansatorii au același număr de puncte. Care dintre aceste reguli de vot este mai dreaptă? Care dintre ele indică cu adevărat câștigătorul concursului? Care satisface cel mai bine preferința socială? Simplul motiv că unele reguli de vot sunt familiare democrațiilor le face neapărat mai drepte decât reguli la fel de democratice, dar care nu au fost folosite niciodată la nivelul alegerilor de masă? Metafora concursului de dans poate fi transpusă în multe dintre alegerile cu care ne confruntăm în viața de
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
ștersătură dar data viitoare ai să fii mai atentă. Bravo, te-ai descurcat de minune! Îmi place.” Memoria mecanică atinge nivelul cel mai înalt; îi plac versurile, recită, povestește cu lux de amănunte, înlocuiește cuvintele mai puțin cunoscute prin termeni familiari, adaugă de la ei elemente noi la conținutul memorat. Activitatea de învățare îl obligă să își exerseze memoria voluntar-logică. Trebuie să îi arătați copilului ce se memorează dintr-un material și cum anume (întâi citim materialul în întregime, îl împărțim în
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
Eduard Țară: primul mugure - / îmi amintesc durerea / măselei de minte. Prima parte a cărții pare să reproducă impactul surprinzător (și pilduitor) al întîlnirii cu lumea reală. Cu soarele care zăbovește în fața cireșilor înfloriți în contrast cu trecătorii grăbiți. Cu cîntecul familiar al mierlei și florile de salcîm care deschid ferestrele. Cu melcii ieșiți după ploaie care ne fac pașii mai șovăitori și mai grijulii. Chiar dacă nu e resimțită cu intensitatea durerii, învățătura de minte crapă ușor gingia și mugurul se desfoaie
Frumuse?ea trecerii by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/83678_a_85003]
-
din cînd în cînd o nucă bate tempoul Iarna este un anotimp al reculegerii, al afinităților și convertirilor simbolice. Uneori, cei apropiați se bucură împreună de focul din vatră: toate chicotelile / la gura sobei. Alteori, singurătatea răsună de clinchetul oarecum familiar al izolării tihnite: ceaiul de mentă - în cameră se-aude doar lingurița În anumite momente însă ceea ce se petrece afară stimulează și dă un ritm mai alert corvezilor de peste zi: prima ninsoare - mama cerne mai cu spor făina de
Frumuse?ea trecerii by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/83678_a_85003]
-
motivat prin intermediul acestor „activități de comparare”, copilul exersând autocontrolul în pronunțarea corectă și în fixarea ritmului și a fluenței normale în vorbire. La începutul terapiei logopedice, copilul venea însoțit de mamă, tocmai pentru a-i crea un climat afectiv și familiar. S-a urmărit deasemeni și îmbogățirea vocabularului, formarea deprinderilor de alcătuire a propozițiilor, continuându-se concomitent și cu exercițiile pentru îmbogățirea articulării sunetelor, a integrării lor ulterioare în cuvinte și propoziții. Metoda folosită preponderant a fost cea de analiză și
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
suport psihopedagogic figurile geometrice; realizează corespondența între numărul de elemente a unei mulțimi și cifra în concentrul 0-20. IV. Domeniul social-afectiv nu se deplasează independent în afara spațiilor protejate: școală, casă; manifestă atitudine pozitivă și echidistanță față de toate persoanele din mediile familiare; poate reda expresii ale feței cu semnificații diferite: zîmbet, supărare, uimire, bucurie, oboseală. 5. Examen neuropsihiatric: Întârziere mintală ușoară pe fondul deficitului auditiv, dislalie polimorfă, imaturitate psiho-emoțională și socială. 6. Diagnostic logopedic: Întârziere în dezvoltarea limbajului de nivel moderat, datorită
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
figurile geometrice; realizează cu dificultate corespondența între numărul de elemente a unei mulțimi și cifra în concentrul 0-20. IV. Domeniul social-afectiv nu se deplasează independent în afara spațiilor protejate: școală, casă; manifestă atitudine pozitivă și echidistantă față de toate persoanele din mediile familiare; poate reda expresii ale feței cu semnificații diferite: zîmbet, supărare, uimire, bucurie, oboseală. 5. Examen neuropsihiatric: Întârziere mintală ușoară pe fondul deficitului auditiv, dislalie polimorfă, imaturitate psiho-emoțională și socială. 6. Diagnostic logopedic: Întârziere în dezvoltarea limbajului de nivel moderat, datorită
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de adunare, scădere cu/ fără trecere peste ordin în ritm propriu; nu respectă ordinea operațiilor; denumește corect figurile geometrice; Domeniul social-afectiv: nu se deplasează independent în afara spațiilor protejate: școală, casă; manifestă atitudine pozitivă și echidistantă față de toate persoanele din mediile familiare; nu folosește singur mijloacele de transport; se comportă adecvat în diverse situații; are dificultăți în concentrarea atenției și menținerea ei pe parcursul unei activități; se integrează relativ bine în grupul formal și informal; respectă norme, regulamente din cadrul/afara școlii. Recomandări Dată
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
continuată prin utilizarea testului fonetic și a probelor orale care conțin exerciții de discriminare fonematică . Cu ajutorul soft-urilor educaționale se introduc termeni uzuali pentru îmbogățirea vocabularului: identificarea părților corpului și funcționalitatea lor, urmărirea unor instrucțiuni simple, identificarea obiectelor, imaginilor, persoanelor familiare, sunetelor din mediu, identificarea unor emoții și a pronumelor. Ținând cont de afecțiunile copilului, s-a conturat metodica aplicată gradual, pas cu pas, prin utilizarea programului educațional „TARA” și ,,LOGOPEDIX”. Pentru început am urmărit încurajarea vorbirii orale, renunțarea treptat la
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
sau alte manifestări de nervozitate și iritabilitate - grimase, triturarea dinților, etc. 5. Examenul limbajului Aparatul fono-articulator este integru, fără malformații. Respirația fonatorie este normal dezvoltată și coordonată. Limbajul impresiv este slab dezvoltat. La vârsta de 3,5 ani înțelegea expresiile familiare, dacă vorbirea era însoțită de prompt-ul nonverbal și paraverbal. Avea dificultăți în a indica un obiect sau o imagine denumită de examinator. Ordinele verbale din două sau mai multe secvențe nu erau îndeplinite. Repetarea fonemelor, silabelor sau cuvintelor era
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
a subiectului, oferindu-i-se suport vizual în toate fazele terapiei. Concluzii și recomandări: În urma terapiei, evoluția copilului a constat în aceea ca el a invățat noi cuvinte și a reușit și să asocieze imaginile cu obiectele și arată obiectele familiare când sunt numite. Tipul de comunicare a evoluat mai mult înspre comunicarea verbală, deși aceasta rămâne în continuare mult deficitară în favoarea comunicării de tip mimicogestual. 2. Studiu de caz Autism 1. Date biografice Nume: C.M.G. Data și locul nașterii: 19
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Vorbirea se desfășura la un nivel neinteligibil. În acest moment volumul vocabularului este mai dezvoltat și deși copilul nu are inițiativă în comunicare, acesta cunoaște și înțelege mult mai mulți termeni. De asemenea, subiectul înțelege cuvintele și propozițiile cu conținut familiar, dar, în special, în momentul în care există un suport vizual. În ceea ce privește procesul articulator al sunetelor, se observă că A.V. pronunță bine vocalele, însă prezintă distorsiuni la nivelul consoanelor: „r”, „z”, „g”, „p”, „n”, „c”, „s”. Tipul de comunicare
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
a izola problema în context; Tendința de a îngusta prea mult aria problemei, legată de percepția existenței unor restricții numeroase; Incapacitatea de a vedea problema din mai multe puncte de vedere; Saturația, văzută ca percepția de ansamblu a unor stimuli familiari, fară capacitatea reală de actualizare facilă, detaliată; Eșecul în utilizarea inputurilor senzoriale, înțeles ca incapacitatea de a folosi imaginația senzorială. Blocajele emoționale menționate de autor sunt: Teama asumării riscului, teama de greșeală; Dorința de ordine și respingerea ambiguității; Accentul pe
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
gradual -, deși a cunoscut subtile restructurări, nu a oferit, ca regulă generală, condiții pentru instaurarea, altfel decât viageră, a unei inegalități de statut între indivizi, indiferent de sexul lor. Astfel, societățile paleoliticului inferior au ocupat multă vreme nișe ecologice calde, familiare primelor hominide africane, ceea ce a permis o dietă omnivoră, deci o mai largă autonomie nutrițională a femeilor și copiilor și o diviziune moderată a activităților pe sexe. Ocuparea treptată a zonelor temperate sau reci și orientarea decisă a economiei către
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
arbitrare, drept conforme unui adevăr imuabil și, ca atare, inevitabile. Riscul pe care îl presupune ignorarea culorii albe a acestui lut este cel al anacronismului, prin care, sub aparența obiectivității, înlocuim discret realitatea de studiat cu cea cunoscută, exoticul cu familiarul, variabilele cu constantele, pe „ceilalți”, cu „noi”. Teoreticienii istoriei și arheologiei au risipit suficientă cerneală avertizându-ne asupra acestui fenomen - prin care se strecoară, în reconstrucția trecutului, valorile, prejudecățile, și miturile lumii contemporane -, pentru a ne scuti pe noi de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
pus în valoare toate aceste achiziții culturale, și tot ea pare să susțină „încărcarea sexuală” a culturii materiale, vizibilă deja în aurignacian și marcată începând cu gravettianul. Acest ultim tehnocomplex este primul care anunță, în aparență, un peisaj social categoric „familiar”: tehnici eficiente de vânătoare și de stocare sezonieră (Binford 1993); mobilitate logistică și areale de exploatare extinse pe sute de kilometri; situri de agregare temporară (Gamble 1999); o diviziune marcată a muncii pe sexe, vizibilă în apariția unui inventar domestic
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
dragoste și grijă. Este vorba de un joc reciproc, cu feed back-ul, care are evoluția unei spirale cu maximum de dezvoltare între vârsta de 1 3 ani. Pentru crearea acestui atașament copilul are nevoie de o figură care săi devină familiară prin permanență, care săi asigure confort, protecție și săi producă plăcere. Faptul că versantul parental este neglijat din punctul de vedere al autorilor citați este surprinzător, pentru că deja dovedita calitate a atașamentului părinți copii depinde remarcabil de sensibilitatea cu care
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
care învață abilitățile conversative, este aceea că ei nu pot aborda mai multe subiecte de conversație în discuțiile cu partenerii. În această direcție îi putem ajuta prin: -dezvoltarea de subiecte care să le suscite interesul pentru conversație (legate de obiecte familiare, personale, activități preferate); -afișarea în formate atrăgătoare/nonagresive a informațiilor pentru a face vocabularul cât mai accesibil (planșe, afișe pe categorii-oameni, locuri, obiecte, acțiuni). Fără o cale de a eticheta experiențele este imposibil să le împărtășim cu altcineva. Organizând experiențele
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]