7,566 matches
-
magistrului Thomas, București, 1995; Xenograme, Oradea, 1997; Visul lupului de stepă, Cluj-Napoca, 1999; De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul în literatură, Cluj-Napoca, 2001; Experiența externă, Iași, 2001; Opoziții constructive, Cluj-Napoca, 2002; Matei Călinescu, Brașov, 2003; Cercul de grație, Pitești, 2003; Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic, Cluj-Napoca, 2003. Ediții, antologii: Constantin Fântâneru, Interior, pref. edit., Cluj-Napoca, 1981; Racz Gyözö, Rațiune și frumos, București, 1984; Experiența externă, Iași, 2001. Repere bibliografice: Tania Radu, Un critic cu blazon, LAI, 1995, 27; Ioana
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
filosofice relevă un cititor original, pasionat și activ, un spirit analitic pătrunzător. Unele confesiuni și precizări cuprinse în corespondență vin să sugereze elemente ale unei posibile estetici suprarealiste. „Irealitatea și ilogismul vieții” nu sunt pentru el speculații intelectuale, ci „evenimente fantastice” trăite. Aspirația lui ar fi să transpună în literatură înalta tensiune („demența aceea rece”) din pictura lui Salvador Dali. Tălmăcirile de versuri, publicate în „Frize” (din G. Apollinaire, Pierre Unik, Langston Hugues, Shane Leslie, Richard Aldington), conturează mai concret aria
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
care au confirmat statura modernă, europeană a scrierilor lui B., iar Inimi cicatrizate a fost transpusă imediat după apariție în idiș și a cunoscut câteva ediții în Israel, precum și versiuni în alte câteva limbi. Faptele se aureolează de nu știu ce nimb fantastic, de un anumit grad de magie, fără însă a-și pierde consistența lor concretă. [...] Și marea valoare a cărții tocmai aici stă: că se prezintă ca o sinteză închegată, organică, unitară a unor probleme metafizice și psihologice într-o formă
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
Poezia rezidă, aici, în finețea sugestiei, în efectele de ton, de culoare, de accent, de nuanță, în inefabilul pictural, în imagine. Priveliști și, în genere, existențe banale dobândesc, prin transfigurare, proprietăți incantatorii; copacii, fructele, frunzele, păsările răspândesc irizări de tărâm fantastic. Spre a obține astfel de rezultate, poeta întrebuințează tehnicile stării de vis natural, pentru prima dată, însă - după cum o sugerează chiar titlul volumului - visul este, în viziunea ei, însuși principiul existenței cosmice: „Suntem visați de cineva / Visat la rândul său
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
roiuri de fluturi. Desenele de pe aripile fluturilor le reproduc pe cele din vitralii. Ridicați în aer, viermii înaripați execută un dans bizar, halucinant, dând un spectacol de o frumusețe perversă, demonică. După terminarea baletului, fluturii inundă iconostasul. Moment dintr-o fantastică aventură infernală, această vedenie rezumă procesul ireversibil al degradării sacrului, al profanizării sacrilege. Cele patru anotimpuri se instalează într-un spațiu al fantasticului oniric lipsit de elementul terifiant, al fantasticului revelatoriu, de tipul celui cultivat de Eminescu și de Mircea
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
dând un spectacol de o frumusețe perversă, demonică. După terminarea baletului, fluturii inundă iconostasul. Moment dintr-o fantastică aventură infernală, această vedenie rezumă procesul ireversibil al degradării sacrului, al profanizării sacrilege. Cele patru anotimpuri se instalează într-un spațiu al fantasticului oniric lipsit de elementul terifiant, al fantasticului revelatoriu, de tipul celui cultivat de Eminescu și de Mircea Eliade. Patru proze, care ilustrează simbolic titlul, sunt tot atâtea basme, în același timp poeme meditative. Înfăptuite sub același regim literar, al metaforicului
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
demonică. După terminarea baletului, fluturii inundă iconostasul. Moment dintr-o fantastică aventură infernală, această vedenie rezumă procesul ireversibil al degradării sacrului, al profanizării sacrilege. Cele patru anotimpuri se instalează într-un spațiu al fantasticului oniric lipsit de elementul terifiant, al fantasticului revelatoriu, de tipul celui cultivat de Eminescu și de Mircea Eliade. Patru proze, care ilustrează simbolic titlul, sunt tot atâtea basme, în același timp poeme meditative. Înfăptuite sub același regim literar, al metaforicului, al parabolicului, al fantasticului, Proiectele de trecut
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
elementul terifiant, al fantasticului revelatoriu, de tipul celui cultivat de Eminescu și de Mircea Eliade. Patru proze, care ilustrează simbolic titlul, sunt tot atâtea basme, în același timp poeme meditative. Înfăptuite sub același regim literar, al metaforicului, al parabolicului, al fantasticului, Proiectele de trecut, editate în 1982, inserează într-un climat ce pare de basm situații din realitatea prozaică, inclusiv - cum criptografic o atestă și titlul cărții - reminiscențe traumatizante ale trecutului autobiografic. Intitulată de-a dreptul Reportaj, o bucată aduce imagini
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
în special evrei, H. Bonciu aduce în proza lui metode romantice, expresioniste și suprarealiste, witz sarcastic, ridicarea fiecărui moment la o idee, interpretarea metafizică a tragicului cotidian. Prozatorul mânuiește bufoneria realistică și dureroasă, câteodată fără gust, dar nu fără fior fantastic. G. CĂLINESCU SCRIERI: Lada cu năluci, București, 1932; Eu și Orientul, București, 1932; Bagaj... Strania dublă existență a unui om în patru labe, București, 1934; Pensiunea doamnei Pipersberg, cu desene de Egon Schiele, Erich Ohser, Georg Grozs, J. Perahim, Rudolf
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
Povești, Chișinău, 1956; Basme și snoave, Chișinău, 1958; A fost odată. Povești și snoave, Chișinău, 1966; Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana - sora Soarelui, Chișinău, 1967; Peneș-Împăratul, Chișinău, 1968; Povești populare moldovenești, Chișinău, 1972; Legende, tradiții și povești orale, Chișinău, 1975; Povești fantastice, Chișinău, 1976; Doi Feți-Logofeți cu părul de aur. Povești populare moldovenești, Chișinău, 1980; Povești nuvelistice, Chișinău, 1980; Auzit-am din bătrâni. Legende moldovenești, Chișinău, 1981; Povești populare moldovenești, Chișinău, 1981; De n-ar fi, nu s-ar povesti, Chișinău, 1983
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
schiță aduce cu un basm și, de altfel, ardeleanca a scris și basme propriu-zise. Un alt timbru prezintă legendele din volumul Țara Moților, cu sorgintea în istorisirile fantasmagorice ale băieșilor de la minele de aur din Munții Apuseni. Cu infiltrații de fantastic păgân, atmosfera e aceea a unui mediu stăpânit de forța anihilantă a superstiției. SCRIERI: Scrisori către eleve, Sibiu, 1900; Poezii, Arad, 1905; Doina, Arad, 1912; Poezii, Cluj, [1927]; Țara Moților, pref. autoarei, Arad, 1928; Povești, Arad, 1940; Țara Moților, Timișoara
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
de nuvele Ram Kalu Adi (1957), reluat mai apoi întocmai, alături de scrieri ale lui Nicolae Novac și N. S. Govora, în culegerea Povești fără țară (1957). Bine scrise și vădind un autentic talent literar, prozele lui B. țin de aria fantasticului și lasă să transpară nu de puține ori, ca modalitate de tratare a problematicii, influența lui Mircea Eliade. De exemplu, Năluca, poveste romantică, dezvoltă motivul stafiei cam în genul întâlnit în Domnișoara Christina, adică prin convertirea și interacțiunea timpului sacru
BRADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
aspră a timpurilor de trecute vitejii (Daniil Sihastrul). Față de restul producției lui poetice, legendele tind către o expresie relativ condensată, spre o frază mai puțin încărcată, uneori spre rezolvări aforistice. Pe un teren mai propriu se găsește B. în balada fantastică, căci el poate desfășura aici senzațiile intense născute de spaimă și oroare. Situându-se în sfera de influență a romanticii germane (Bürger, Uhland), dezvoltă, în plăsmuiri demonice și macabre, un cortegiu baroc al morții (Herol, Dochia, O noapte pe morminte
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
au condus pe B. la o abordare implicită a fenomenului literar, astfel încât volumul Destinul unor structuri literare (1979), după stabilirea cadrului cercetării (Despre structură și biologia ei), urmărește câteva motive esențiale („structuri”) în opera unor creatori: „homo duplex” la Baudelaire, fantasticul în literatura română (de la clasici până la scriitori contemporani), comicul în dramaturgia lui Vasile Alecsandri, fabulosul în teatrul lui Victor Eftimiu, „doctrinarul” în Șun sau Calea neturburată de G. Călinescu. Acest principiu al cercetării se menține și în volumul Istoria literară
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
DANA DUMITRIU SCRIERI: Iarna Fimbul, București, 1968; ed. București, 1998; Pădurea și trei zile. Varianta scenelor, București, 1970; Dioptrele sau Dialog la zidul caucazian, București, 1975; Emisfera de dor, București, 1979; Eclipsa, București, 1979; Insula albă, București, 1984; Cartea realităților fantastice. Jurnal, îngr. Fabian Anton, București, 2001. Repere bibliografice: Damian, Intrarea, 71; Ardeleanu, „A urî”, 125-129; Alexandra Roceric, Imposibila certitudine, RL, 1972, 19; Petrescu, Scriitori, 112-117; Anghelescu, Creație, 291-299; Nicolae Manolescu, „Emisfera de dor”, RL, 1979, 33; Dana Dumitriu, Cronica lui
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
volum o scriere „cu cheie”, ce poate fi citită „ca un mic tratat de istorie scris cu procedeele prozei lui Borges” (Sorin Titel). Același demers romanesc este folosit și în Castelul Romanului. Etymologicum parvum (1981), o narațiune insolită de tip fantastic. Eroul, Logographus, pornește într-o călătorie inițiatică în misteriosul Castel al Romanului, o fortăreață ce păzește cu strictețe o altă realitate, închisă, severă, aristocratică. Drumul este anevoios, inițierea e plină de primejdii și obstacole, dar, acestea odată depășite, se poate
BREZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
o mare parte din suprarealismul debutantului din 1930. Cele mai ample, unde autorul poate experimenta modalități narative noi, din care nu lipsesc viziuni onirice, descrieri de interior somptuoase sau urmuziene, îl recomandă ca pe un foarte modern autor de literatură fantastică. Ambiguitatea, echivocul, ezitarea rămân caracteristicile principale ale acestei prozei, întregite de ironia fină și de umorul de bună calitate. În periodice a publicat traduceri din Villon, Shakespeare, Ronsard, Felice Bartolozzi, James Welton Johnson, Kipling, E. Lőnnrot, iar în volume, tălmăciri
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
În Analogon (1981), exceptând un lung studiu consacrat literaturii lui Marin Preda și alte câteva texte, este cultivat eseul critic de mici dimensiuni. Asociațiile și referințele tematice sunt diverse, atenția comentatorului trecând de la problema istoriei literare la aceea a inserării fantasticului în Demonii lui Dostoievski, de la considerațiile asupra sonetelor lui Mihai Codreanu la echivalarea romanului polițist cu „forma parodică a literaturii” sau la discuția despre caracterul de „roman al literaturii” al Scrinului negru de G. Călinescu. B. a produs numeroase lucrări
BUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
Mihai Codreanu la echivalarea romanului polițist cu „forma parodică a literaturii” sau la discuția despre caracterul de „roman al literaturii” al Scrinului negru de G. Călinescu. B. a produs numeroase lucrări de beletristică, cel mai reprezentativ fiind volumul de texte fantastice și SF Lumea lui Als-Ob (1981). De altfel, autorul s-a preocupat cu consecvență de genul science-fiction, semnând de-a lungul timpului texte teoretice relevante pentru contextul autohton al domeniului (publicate, în parte, în „Almanahul Anticipația” și în „CPSF Anticipația
BUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
de transferul de cod literar. O excursie, pornind de la motivul călătoriei în timp, formulează o tramă detectivistă prin care sunt integrate / rescrise palimpsestic două povestiri ale lui Edgar Allan Poe. O amintire, Coborâre în ape, Autostop, Pasiune dispărând sunt texte fantastice în care punctele de fisurare a planului realist prin acceptarea unor ipoteze supranaturale (existența unei femei-robot, desprinderea de corpul material etc.) sunt abil disimulate prin verosimilizarea diferenței de statut dintre planurile de realitate care intră în cadru. Modelul proxim poate
BUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
teoretică a autorului. B. construiește, în Echinoxul nebunilor și alte povestiri (1967), un univers mitopoetic în care realul și imaginarul, obiectele concrete și fantasmele reveriei se împletesc într-o scriitură de mare densitate stilistică. Înscrise de cei mai mulți exegeți în cadrul literaturii fantastice, prozele baconskyene posedă, dincolo de desfășurarea narativă ce justifică încadrarea tipologică menționată, un accentuat caracter parabolic; personajele, întotdeauna nenumite (cu excepția straniului călugăr Apolinarie din Farul), sunt în fapt ipostaze existențiale umane exemplare - paznicul, meșteșugarul, artistul, salvatorul -, încorporate vremelnic în trupuri și
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
să o prade în toiul nopții. Totul se relevă aici la nivelul sugestiei, care orientează aproape toate imaginile. Atmosfera, susținută de hiperbolă, misterul sublimat în jocul percepțiilor și tribulațiile născute din teama abia stăpânită a dascălului permit trecerea într-un fantastic apropiat de cel din nuvelele lui I. L. Caragiale. Ieșirea din mister se face însă discursiv, prin explicație logică. Priceput creator de atmosferă în registrul ficțional, B. își încearcă măiestria și în evocarea atmosferei culturale a Parisului. Mai pătruns acum, poate
BALTAG-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
la cale un asasinat ce eșuează datorită unei femei energice și drepte, soția impostorului Chițimia I și logodnica neprihănitului Chițimia II. Femeia întinerește și pleacă de acasă cu vechiul ei logodnic, iar Chițimia I caută să-și regăsească adevărata identitate. Fantasticul este tratat într-o manieră realistă, parabola se slujește de regia unei drame obișnuite, însă înțelesul parabolei nu mai este atât de simplu. Chițimia I, impostorul decrepit, parazit (se lasă întreținut de soția lui), s-a substituit altui Chițimia (Chițimia
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
adevărul istoric este adesea denaturat, uneori apar anacronisme, contaminări cu legenda sau cu mitul. Într-o epocă dominată de mentalitatea mitică, când realitatea însăși era percepută ca atare, s-a zămislit stratul cel mai vechi al speciei, acela cu conținut fantastic. În b. fantastică, într-un prim stadiu, se dezvoltă teme legate de nesocotirea unor interdicții și consecințele ei nefaste. Odată cu apariția unei atitudini eroice în fața forțelor naturii, aici apar confruntări eroice. De la conflictele cu monștrii s-au putut dezvolta în
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
adesea denaturat, uneori apar anacronisme, contaminări cu legenda sau cu mitul. Într-o epocă dominată de mentalitatea mitică, când realitatea însăși era percepută ca atare, s-a zămislit stratul cel mai vechi al speciei, acela cu conținut fantastic. În b. fantastică, într-un prim stadiu, se dezvoltă teme legate de nesocotirea unor interdicții și consecințele ei nefaste. Odată cu apariția unei atitudini eroice în fața forțelor naturii, aici apar confruntări eroice. De la conflictele cu monștrii s-au putut dezvolta în text conflicte sociale
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]