3,956 matches
-
doo suflete”. Ezitarea povestitorului când se referă la destinatarul hranei este revelatorie la nivel ideatic. Nu doi băieți, doi oameni, trebuie să mănânce prinosul, ci două suflete au nevoie să se hrănească în timpul șederii în adâncuri. Obiceiul funebru dovedește că feciorul este mort, cât timp stă în mormântul de sub palat, își pierde trupul perisabil și se purifică pentru incursiunea în sacru. Același scenariu al izolării și comportamentului caracteristic pentru cultul morților este prezent într-un basm din antologia Schott, în care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este mort, cât timp stă în mormântul de sub palat, își pierde trupul perisabil și se purifică pentru incursiunea în sacru. Același scenariu al izolării și comportamentului caracteristic pentru cultul morților este prezent într-un basm din antologia Schott, în care feciorul fără descendență regală este închis în ruinele cetății albe și hrănit acolo noaptea de prințesă. Cromatica spectrală a efigiilor și închiderea tânărului într-un spațiu al trecutului glorios circumscriu locul caracteristic pentru intrarea în sacru. Fata inițiată, capabilă să dispună
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cetății albe și hrănit acolo noaptea de prințesă. Cromatica spectrală a efigiilor și închiderea tânărului într-un spațiu al trecutului glorios circumscriu locul caracteristic pentru intrarea în sacru. Fata inițiată, capabilă să dispună de metamorfoza în floare, este ademenită de feciorul de împărat prin blide cu bucate așezate pe masă pe timpul morții, în basmul Cu Florea. Strategia trimite la credințele funebre, potrivit cărora mâncarea neconsumată la pomeni se lasă peste noapte pe masă pentru sufletul celui invocat. Atât ipostaza de neofit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zi - an - eră este recunoscută. Trei ani stă zidită fata care a născut doi copii de aur, până la recunoașterea ei socială , trei ani trăiește în Pădurea Neagră și fecioara acuzată pe nedrept, după încheierea acestei perioade ea este descoperită de feciorul de împărat, viitorul mire. În mod surprinzător, mireasa de pe celălalt tărâm respectă și ea canoanele inițiatice. Într-un basm cules de Ovidiu Bârlea în Racșa, Satu Mare, tărâmul de nicăieri are dimensiunile iadului creștin, iar mama Mămonului (i.e. a zmeilor) refuză
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-a) eroului. Pe ea „o bagă-nt-o ladă de fier ș-ncuișt acolo așă cu lăcăț, ca nime să n-o poată d’eșk’id’e”. Fata va fi furată cu tot cu lăcașul ei sechestrator, dar deschiderea cufărului implică o inițiere completă și feciorul, ultimul născut și el, a 101-a oară, trebuie să mai intre o dată în infern după cheia lacătului. Ieșirea din izolarea inițiatică se face printr-o răpire rituală, care ia cel mai adesea forma unei manifestări eoliene cu precipitații și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mediul familiar fiind astfel anulată. Casa monstrului nu este accesibilă dinspre contingent, ea face legătura cu prăpăstiile, ca domeniu al infernalului în care fecioara trebuie să își facă ucenicia. Florea își cunoaște în amănunt evoluția inițiatică și îl previne pe feciorul de împărat că scoaterea în mediul social îi va provoca dispariția. Alesul ei ia însă măsuri lumești împotriva pericolului, asemenea împăratului care pune feciorul după 99 (cifra maximă în mentalul popular) de uși: „N-o vrut a cred’e. Ș-apîi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trebuie să își facă ucenicia. Florea își cunoaște în amănunt evoluția inițiatică și îl previne pe feciorul de împărat că scoaterea în mediul social îi va provoca dispariția. Alesul ei ia însă măsuri lumești împotriva pericolului, asemenea împăratului care pune feciorul după 99 (cifra maximă în mentalul popular) de uși: „N-o vrut a cred’e. Ș-apîi pun’e cătunușag pîngă tătă curt’ea lui tă cît’e douătri rînduri ș-înarmaț cu mitraliere, cu tăt fșliu. - Poț pun’e - ice - cît
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru ea o casă suspendată, heliotropă. Casa solară apare în Cântecul Lioarei ca spațiu formator feminin: „Ieste-o casă mare,/ Cu ușe pă soare,/ Scrisă-n șezătoare/ De noauă fecioare/ Și de fete mari./ Șed în șir și torc,/ Și feciorii joc” (Valea-de-Jos - Bihor). Casa iluminată de astrul diurn apare în momentele marii treceri, fie că este, prin moarte, la statutul de inițiat, fie la așezarea din lumea fără dor. Șezătoarea a fost analizată ca reminiscență a cetei feminine, obscura inițiere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
superior: „Dacă mă-ntorc îndărăt lampărățîia noastră, atuncea rîde lumea toată dă noi. Ce zîce? Am murit, și-am înviat, sun strigoaică, mănîn lumea!”. Inițierea în care se intră odată cu moartea simbolică trebuie continuată cu traseul ritual, animat de prezența feciorului ales. Ocupațiile rituale. Torsul și țesutul - valori cosmogonice În timpul izolării inițiatice fetele dobândesc puteri magice preluate direct din spațiile sacre în care au pătruns. Argeaua, ca așezare tipic feminină, înglobează simbolistica șederii sub pământ (recluziunea departe de lumina solară) cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mișcării circulare și a ritmurilor, așa cum zeița lunară e stăpâna lunii și a fazelor sale”. Fecioara devine ea însăși o divinitate prin actualizarea modelului arhetipal și victoria ei însumează participarea sacrului. Mătasea (prezentă și în „zgarda” leului din colindele de fecior) este constant asociată cu năvodul pentru peștele anihilant: „Mreajă a-mpletit,/ Mreajă de mătasă,/ Că-i mai sănătoasă” (Utconosovca - Odesa). Trăinicia firului nobil este corespunzătoare actului temerar de înfruntare a haosului, de aceea leagănul în care plutește peste ape fecioara are
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cu sângele lui/ Case-or zugrăviră” (Ciocănești - Ialomița). Agresiunile animalelor totemice au mai fost comparate cu ritualurile în cadrul cărora neofiții îmbrăcau pielea animală și atacau satele din jur, element al „consubstanțialității omului cu fiara”. Mai pregnant în ritualurile inițiatice pentru feciori, motivul metamorfozei pălește aici în fața simbolului neantului. Periodic, materia primordială încercă să absoarbă cosmosul, iar colindele și „aleșii” lor sunt cei care devin cosmocratorii ce reîntemeiază lumea, formând o familie. Peștele devine un „animal donator” ale cărui învățăminte îl transformă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ce reîntemeiază lumea, formând o familie. Peștele devine un „animal donator” ale cărui învățăminte îl transformă totodată într-un maestru inițiator: „Ce mă chinuiești/ Și-mi stai de privești?/ Vino de mă ia,/ Căci cu carnea mea...”. Asemeni colindelor de fecior, apare și motivul capului apotro- paic, ca receptacul al forțelor magice: „Iară capul meu/ Pune-l la boltiță,/ Boltiță- n portiță,/ Despre grădiniță” (București). Inițierea feminină, deși are o trăsătură pasivă, rezervă probe esențiale pentru reordonarea universului. Fiindcă aparține htonianului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
frumos,/ Cămpăratu-i la vânat/ Și-i aproape de’nturnat,/ Și pe tine te-o-auzi/ Și pe tin’ te va ’ndrăgi/ Și pe min’ mă va urî!»”. Împărăteasa este observatorul prompt și al jocului călare cu model astral din fața cetății, în colindele de fecior, însă acolo ea pare o voce a feminității materne, prezente pe tot parcursul inițiatic masculin. Aici reacția ei implică o cunoaștere inițiatică, fiindcă are capacitatea să perceapă și să înțeleagă funcția sacră a cântecului fetei. Nimeni în afara ei nu are
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
asemeni lunii, a cărei antropomorfizare este. Universul întreg pare născut din lunar, acvatic și pământ, un univers specific principiului feminin aflat sub interdicția de a vedea lumina solară. Motivul țesutului peste apele revărsate are aceleași conotații ca actele eroice ale feciorului. Forța recuperatoare vine aici din magia ordonării: „Există totodată o supradeterminare benefică a țesăturii. Desigur, țesătura, ca și firul e mai întâi o legătură, dar și o legătură liniștitoare, e simbol de continuitate, supradeterminat în inconștientul colectiv de tehnica «circulară
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cerb: „Sus într-un copac se află un leagăn așternut cu mușchi verde, iar într-însul o copilă frumoasă și nevinovată,/ de vânt nebătută,/ de soare nevăzută”. Dacă bourul apare exclusiv ca zeitate acvatică, datele venind dinspre basm (vezi transformarea feciorilor în cerbi pe cealaltă lume, băutul din urma sălbăticiunii) fac din cerbul purtător de leagăn un animal consangvin fetei, adâncind astfel și mai mult legătura fetei cu forțele genuine ale lumii. Limba română veche dădea cuvântului bour și sensul de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tine?” (Titești - Vâlcea). îndemnul fetei seamănă cu cel al animalelor jertfite, devenite personaje inițiatoare pentru neofit. Pe lângă trasarea parcursului inițiatic, sugestia fetei conține și acceptul ei la nunta cu voinicul grămătic, deci cunoscător de mistere. în altă variantă a textului, feciorul pătrunde în apele sacre, deși acestea sunt adânci până la vârfurile copacilor mitici: „Jos de pe cal că se da,/ Și intra-n râu pân’ la brâu,/ Pă Ileana că și-o lua” (ProieniVâlcea). Scoaterea fetei din lăcașul acvatic marchează încheierea inițierii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
La margine să mă tragi./ Ion bine-l de-ascultară:/ Intra-n râu și până-n brâu,/ Și de corn mi-l apucară,/ La margine mi-l trăgea” (Mlăceni - Vâlcea). Pasivitatea șederii în leagăn se încheie, așadar, prin gestul ordonator al feciorului care trebuie să se supună unei emersiuni parțiale cu valoare de botez. Apucarea cerbului de emble¬ma solară a virilității și tragerea lui la malul inexistent anterior apariției feciorului modelează universul nou ivit din ape cu un tipar masculin. Sacrificiul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Pasivitatea șederii în leagăn se încheie, așadar, prin gestul ordonator al feciorului care trebuie să se supună unei emersiuni parțiale cu valoare de botez. Apucarea cerbului de emble¬ma solară a virilității și tragerea lui la malul inexistent anterior apariției feciorului modelează universul nou ivit din ape cu un tipar masculin. Sacrificiul cerbului, ca tipar diferit de întemeiere, este condus de frații fecioarei, pentru care vânătoarea devine scenariu inițiatic: „Câteși trei sunt vânători,/ De șoimei asmuțitori./ Ei pe tine te-or
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ordonare socială a forțelor germinative, caracterizate de o dominantă estetică. Anteriori¬tatea potopului redat prin perfectul compus indicativ marchează încheierea fazei involutive a creației și, implicit, a celei inițiatice liminare. Imperfectul deschide etapa mitică postliminară, de integrare în lumea revigorată, feciorii și fetele alese pentru a fi pețite au astfel acces la acest timp privilegiat. Într-o colindă culeasă de Sabin V. Drăgoi, apele înseși hotărăsc pornirea și oprirea potopului, precum și ivirea florilor aducătoare de fete. Ipostaza de fons et origo
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
distructivă, ci cathartică, luncile se curăță de semnele epuizării ciclice și reîncep germinația, ca metaforă a fertilității maxime în formă delicată, specific feminină. Fetele „aud” cum cresc florile nu prin intermediul simțurilor, ci resimt în mod mistic momentul recoltării magice, asemenea feciorului care percepe solitar glasul cerbului din munte. Ele sunt „singurele care cunosc și stăpânesc tainele vieții obscure, vegetale”, în timp ce feciorii sunt legați de dimensiunea exterioară a lumii. Sărăcirea luncilor prin culesul hiperbolizat („cu brațurile”) are o menire similară aducerii sălbăticiunii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
delicată, specific feminină. Fetele „aud” cum cresc florile nu prin intermediul simțurilor, ci resimt în mod mistic momentul recoltării magice, asemenea feciorului care percepe solitar glasul cerbului din munte. Ele sunt „singurele care cunosc și stăpânesc tainele vieții obscure, vegetale”, în timp ce feciorii sunt legați de dimensiunea exterioară a lumii. Sărăcirea luncilor prin culesul hiperbolizat („cu brațurile”) are o menire similară aducerii sălbăticiunii legate în sat, fiind un act de ordonare și de preluare din nucleul mitic a energiilor vitale. Atunci când fecioara este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
gesturi maritale. La cules ori în timpul torsului izolant, fecioarele fac promisiuni maritale, în concordanță cu puterile lăuntrice dobândite. Mezina supralicitează de fiecare dată miza maritală, având convingerea că poate aduce pe lume prunci mirifici: „- De m-ar lua pe mine feciorul acela de boier ce trece p-aci, eu i-aș face doi fețilogofeți cu totul și cu totul de aur, zisese fata cea mică”349. Promisiunile făcute de surorile mai mari valorifică energiile acumulate și constituie trepte către abilitatea maximală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
împărat în mod obligatoriu. Abilitățile inițiatice nu se pot risipi, ele sunt dobândite întru refacerea creației înseși, pentru care tinerii sunt „unși” să acționeze. Intruziunea împăratului tânăr (sintagma desemnează mirele în orațiile de nuntă) are aceeași valoare maritală ca venirea feciorilor la șezătoare ori pe câmpul proaspăt, plin de flori și fete, în colinde. Șederea în spațiul inițiatic infernal conduce la concepția fabuloasă într-un basm din Scheiu de Sus, Dâmbovița. În cei trei ani petrecuți în Pădurea Neagră Miofița preia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
muguri, în special iarna, și să sălbăticise cu totul. Rămăsese desperată (sic!), să rupsese haineli alea care le avea pă ea”. Tocmai acest abandon al lumii profane figurat de distrugerea hainelor de acasă permite etapa următoare inițiatică, când, adusă de feciorul de împărat la palat, „a născut Miofița un băiat cu totu și cu totu dă aur”. Puterile dobândite în timpul șederii în sacru îi permit acesteia să dispară din fața atacatorilor, când scenariul inițiatic o poartă din nou în planul infernal. Doi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fost nevinovată, a scos-o cu viață, cu suflet în ea. Decât oasele care mai rezista și sufletu care mai bătea în ea. Ș-a-început.. .A botezat-o din nou, a scăldat-o, a spălat-o, treaba lor” (FărcașeleOlt). Ca și feciorul înghițit de șarpe, scheletul mamei fabuloase este semnul pătrunderii prin moarte a tainei de pe tărâmul de dincolo , în timp ce sufletul bate ritmul spiritului hrănit de parcursul mitic. Unghiul relatării este perfect acordat perspectivei sociale, care acceptă acum eroina. Povestitorul mimează surprinde
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]