KorAP: Find »[drukola/base=final & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...130 131 132 ...5634 >

140,845 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096

2,447, 3,707, 5,959 t= 2,365 3,409, 5,408 Sărituri cu sprijin. La testarea inițială grupa martor a înregistrat o medie a notelor de 9,15, iar grupa experiment o medie de 9,18. La testarea finală grupa martor a indicat o medie aritmetică de 9,25, față de grupa experiment care a prezentat o medie de 9,88. Aceste medii indică un progres de 0,09 pentru grupa martor și 0,70 pentru grupa experiment (Tabelul 14

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
100 Paralele inegale. Dacă analizăm evoluția mediei aritmetice la această probă observăm că la testarea inițială grupa martor prezintă o valoare medie de 8,56, iar grupa experiment prezintă o valoare medie de 8,62. Variabila “t” între la testarea finală a celor două grupe indică valori (2,96) situate peste pragul de semnificație (P<0,05): Tabelul 14; Figura 20. 8 8.2 8.4 8.6 8.8 9 9.2 9.4 9.6 Testare inițială Testare finală

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
finală a celor două grupe indică valori (2,96) situate peste pragul de semnificație (P<0,05): Tabelul 14; Figura 20. 8 8.2 8.4 8.6 8.8 9 9.2 9.4 9.6 Testare inițială Testare finală 8.62 9.48 8.56 8.65 no te Martor Experiment Fig. 20. Ținuta corectă și execuția la paralele la testările inițiale și finale Bârnă. Valorile mediilor aritmetice la această probă indică un progres de 0,74 puncte pentru

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
4 8.6 8.8 9 9.2 9.4 9.6 Testare inițială Testare finală 8.62 9.48 8.56 8.65 no te Martor Experiment Fig. 20. Ținuta corectă și execuția la paralele la testările inițiale și finale Bârnă. Valorile mediilor aritmetice la această probă indică un progres de 0,74 puncte pentru grupa de experiment, comparativ cu grupa martor care a înregistrat o creștere a mediei cu 0,20 puncte. Variabila “t” privind progresul înregistrat la testările

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
Bârnă. Valorile mediilor aritmetice la această probă indică un progres de 0,74 puncte pentru grupa de experiment, comparativ cu grupa martor care a înregistrat o creștere a mediei cu 0,20 puncte. Variabila “t” privind progresul înregistrat la testările finale între cele două grupe indică o valoare (2,22) peste pragul de semnificație (P<0,05): Tabelul 14. Între testarea inițială și cea finală progresul înregistrat de grupa experimentală este situat peste pragul de semnificație (P<0,001) și sub

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
sub pragul de semnificație (P>0,05) și de 6,31 pentru grupa experimentală, evidențiază progrese însemnate între cele două testări, peste pragul de semnificație (P<0,001): Tabelul 14. Calculul statistico-matematic al diferenței dintre mediile aritmetice obținute la testările finale de cele două grupe dovedește progres semnificativ al grupei experimentale (t = 2,74; P<0,05): Tabelul 14; Figura 21. 8 8.2 8.4 8.6 8.8 9 9.2 9.4 9.6 Testare inițială Testare finală

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
finale de cele două grupe dovedește progres semnificativ al grupei experimentale (t = 2,74; P<0,05): Tabelul 14; Figura 21. 8 8.2 8.4 8.6 8.8 9 9.2 9.4 9.6 Testare inițială Testare finală 8.6 9.42 8.51 8.68 no te Martor Experiment Fig. 21. Ținuta corectă și execuția la sol la testările inițiale și finale Așadar, rezultatele obținute de gimnastele grupei experimentale, cu progrese remarcabile la probele fizice, de coordonare

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
4 8.6 8.8 9 9.2 9.4 9.6 Testare inițială Testare finală 8.6 9.42 8.51 8.68 no te Martor Experiment Fig. 21. Ținuta corectă și execuția la sol la testările inițiale și finale Așadar, rezultatele obținute de gimnastele grupei experimentale, cu progrese remarcabile la probele fizice, de coordonare, de aptitudini creative și la nivelul de execuție al exercițiilor de concurs (cu note care au crescut de la 1,26 la 1,90 pentru cerințele

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
probele pentru grupa experimentală, comparativ cu grupa martor: de exemplu la menținerea piciorului drept lateral grupa experimentală a progresat cu o medie de 1,26 secunde față de grupa martor care prezintă un progres de doar 0,10 secunde între testările finale, variabila t indicând valori peste pragul de semnificație (t = 2,16; P<0,05); la menținerea piciorului stâng lateral grupa de experiment a obținut cu 1,27 secunde mai mult la testarea finală, față de cea inițială, iar grupa martor a

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
de doar 0,10 secunde între testările finale, variabila t indicând valori peste pragul de semnificație (t = 2,16; P<0,05); la menținerea piciorului stâng lateral grupa de experiment a obținut cu 1,27 secunde mai mult la testarea finală, față de cea inițială, iar grupa martor a progresat doar cu 0,09 secunde, la testările finale variabila “t” pentru ambele grupe (2,17) demonstrând că au fost înregistrate valori peste pragul de semnificație (P<0,05). La proba de mobilitate

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
t = 2,16; P<0,05); la menținerea piciorului stâng lateral grupa de experiment a obținut cu 1,27 secunde mai mult la testarea finală, față de cea inițială, iar grupa martor a progresat doar cu 0,09 secunde, la testările finale variabila “t” pentru ambele grupe (2,17) demonstrând că au fost înregistrate valori peste pragul de semnificație (P<0,05). La proba de mobilitate scapulo - humerală gimnastele grupei experimentale au înregistrat un progres de 3,57 cm., gimnastele grupei martor

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
o creștere semnificativă a rezultatelor grupei experiment, de 1,67 puncte, față de grupa martor care a înregistrat o creștere de doar 0,47 puncte; la testarea coordonării motrice rezultatele grupei experiment s-au îmbunătățit considerabil între testarea inițială și cea finală (de la 6,42 la 8,07), în timp ce grupa martor a înregistrat 103 progrese mai mici (de la 6,37 la 6,68), diferența dintre mediile obținute la testările finale de gimnastele grupei experimentale și gimnastele grupei martor dovedind că valorile acestora

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
rezultatele grupei experiment s-au îmbunătățit considerabil între testarea inițială și cea finală (de la 6,42 la 8,07), în timp ce grupa martor a înregistrat 103 progrese mai mici (de la 6,37 la 6,68), diferența dintre mediile obținute la testările finale de gimnastele grupei experimentale și gimnastele grupei martor dovedind că valorile acestora diferă semnificativ (t = 3,08; P<0,01). 3. Rezultatele experimentului pedagogic realizat pe baza aplicării structurii și conținutului modelului de pregătire artistică demonstrează că nivelul creativității, expresivității

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
semnificativ (t = 3,08; P<0,01). 3. Rezultatele experimentului pedagogic realizat pe baza aplicării structurii și conținutului modelului de pregătire artistică demonstrează că nivelul creativității, expresivității și ritmicității motrice a gimnastelor grupei experimentale s-a îmbunătățit semnificativ, media notelor finale ale acestei grupe fiind de 9,28 față de grupa martor a cărei medie finală a notelor obținute de gimnaste este de 8,12. 4. La testarea finală a nivelului de pregătire artistică a gimnastelor s-au obținut rezultate mult mai

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
aplicării structurii și conținutului modelului de pregătire artistică demonstrează că nivelul creativității, expresivității și ritmicității motrice a gimnastelor grupei experimentale s-a îmbunătățit semnificativ, media notelor finale ale acestei grupe fiind de 9,28 față de grupa martor a cărei medie finală a notelor obținute de gimnaste este de 8,12. 4. La testarea finală a nivelului de pregătire artistică a gimnastelor s-au obținut rezultate mult mai bune de către grupa experiment, față de grupa martor; de exemplu la proba de îndeplinire a

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
și ritmicității motrice a gimnastelor grupei experimentale s-a îmbunătățit semnificativ, media notelor finale ale acestei grupe fiind de 9,28 față de grupa martor a cărei medie finală a notelor obținute de gimnaste este de 8,12. 4. La testarea finală a nivelului de pregătire artistică a gimnastelor s-au obținut rezultate mult mai bune de către grupa experiment, față de grupa martor; de exemplu la proba de îndeplinire a cerințelor artistice de dificultate la bârnă grupa de experiment a obținut la testarea

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
a nivelului de pregătire artistică a gimnastelor s-au obținut rezultate mult mai bune de către grupa experiment, față de grupa martor; de exemplu la proba de îndeplinire a cerințelor artistice de dificultate la bârnă grupa de experiment a obținut la testarea finală media de 1,90 față de grupa martor care a obținut media de1,26 (t=2,36; P<0,05). Pentru ținută corectă și execuție gimnastele grupei experimentale au obținut la paralele la testarea finală o creștere a mediei cu 0

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
de experiment a obținut la testarea finală media de 1,90 față de grupa martor care a obținut media de1,26 (t=2,36; P<0,05). Pentru ținută corectă și execuție gimnastele grupei experimentale au obținut la paralele la testarea finală o creștere a mediei cu 0,86 puncte, în timp ce pentru grupa martor valoarea mediei a crescut doar cu 0,09 puncte. Referitor la penalizările pentru compoziție artistică și execuție, s-a înregistrat la bârnă, de exemplu, pentru grupa experimentală o

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
creștere a mediei cu 0,86 puncte, în timp ce pentru grupa martor valoarea mediei a crescut doar cu 0,09 puncte. Referitor la penalizările pentru compoziție artistică și execuție, s-a înregistrat la bârnă, de exemplu, pentru grupa experimentală o medie finală de 9,90 față de media de înregistrată de grupa martor de 9,31(t=2,22; P<0,05). După cum se știe din literatura de specialitate și din experiența antrenorilor exercițiile coregrafice cu sprijin la bara de perete sunt folosite

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
de pregătire artistică au contribuit la creșterea expresivității mișcărilor, ceea ce a dus la executarea acestora cu eleganța, precizie, ținută, siguranță, dinamism. Prin 107 acestea s-a confirmat eficiența pregătirii artistice a gimnastelor în ciclul anual de antrenament. III.6 Concluzii finale și propuneri În urma elaborării și aplicării modelului de pregătire artistică în scopul ridicării nivelului de execuție a exercițiilor de concurs al gimnastelor, concluziile finale ce se desprind sunt următoarele: Pregătirea artistică a gimnastelor se îmbunătățește considerabil dacă are o structură

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
s-a confirmat eficiența pregătirii artistice a gimnastelor în ciclul anual de antrenament. III.6 Concluzii finale și propuneri În urma elaborării și aplicării modelului de pregătire artistică în scopul ridicării nivelului de execuție a exercițiilor de concurs al gimnastelor, concluziile finale ce se desprind sunt următoarele: Pregătirea artistică a gimnastelor se îmbunătățește considerabil dacă are o structură și un conținut adecvate perioadei de pregătire în care se află gimnasta, cu un volum săptămânal corespunzător îndeplinirii obiectivelor cerute de execuția integrală a

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412

aplicare. 5. Evaluarea ca și în cazul campaniilor de modificare a atitudinilor, și în cazul campaniilor de modificare a comportamentului ne interesează mai mult feedback-ul, adică gradul de modificare a comportamentului în raport cu o problemă dată. De aceea, după evaluările finale de la sfârșitul cam-paniei, se vor face comparații cu evaluările inițiale, pentru a se vedea dacă există vreo diferență comportamentală semnificativă a grupurilor-țintă în raport cu o anumită problemă între cele două puncte temporale, dinainte și de după campanie. Temele care ar putea constitui

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
Prove); > stimularea cumpărării imediate (Push). 4. Regula Star Chain Hook > prezentarea unei povestiri frumoase pentru a captiva fără riscul de a fi respins (Star); > construirea unei argumentări solide în favoarea produsului, înlănțuind minuțios, verigă cu verigă, elementele persuasiunii (Chain); > găsirea punctului final de impact și "încătușarea prăzii" (Hook)"70. Analizând toate strategiile descrise anterior, se poate observa că există anumite tehnici pe care le folosim în scopul atingerii obiectivelor propuse. Dintre acestea, amintim: captarea atenției; repetiția; stimularea declanșării unei atitudini pozitive; întărirea

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
atitudinale în raport cu situația problemă prezentată. Toate aceste tipuri de evaluări pot fi realizate prin metodele și instrumentele de analiză (de culegere de informații) pe care le-am prezentat în Capitolul 3 al acestei lucrări. Aspectul cel mai important al evaluării finale este reprezentat de compararea datelor obținute în urma desfășurării campaniei cu cele obținute înainte de începerea acesteia. Altfel spus, vor fi comparate rezultatele pre-testului cu cele ale post-testului sau rezultatele din pre-campanie cu cele din post-campanie. Dacă există diferențe semnificative între rezultatele

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
importantă, deoarece acesta e punctul de plecare al respectivului demers. Unii consilieri PR folosesc și așa-numita metodă a evaluării pe parcursul derulării campaniei de PR, care este mai mult o formă de control de etapă sau de sub-etapă. În ceea ce privește evaluarea finală, dorim să prezentăm și opiniile lui Peter H. Rossi și Howard E. Freeman (Evaluation: A Systematic Approach, 1993, pp. 34-41), citați de către Scott M. Cutlip, Allen H. Center și Glen M. Broom, în Effective Public Relations, 2000. Cei doi autori

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]