3,537 matches
-
că se va putea îndrepta viața, iată că Sfânta Natură deslănțuie o puternică secetă de cum a început primăvara și a ținut-o tot anul aducând foametă, boli, moarte și jale nu numai în comuna Hlipiceni, ci în întreaga Moldovă. Mulți flămânzi, bolnavi și morți, dar în cele din urmă a trecut, iar azi e doar aduceri aminte. S-a semnat PACEA mult dorită, au căzut capete, s-a schimbat felul de conducere și multe altele. Schimbarea domnului, bucuria nebunilor Prin actul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
afaceri personale, ca multe altele neștiute de românii de rând, dar care încet și sigur au rămas fără serviciu, ajungând șomeri. Pentru ca afacerile a celor de la putere să prospere și să aducă venituri de milioane și miliarde de lei, mulțimea flămândă a fost îmbătată cu apă rece, prin diferite forme: s-au dat adeverințe cu suprafața de pâmânt ce o va poseda țăranul, cupoane în valoare de un milion de lei, la vremea aceea, cu înscrierea la diferite unități industrial-economice și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
luptă este desconsiderată de prea mulți. Nici mass-media nu se pot ascunde cu grație de faptul că lipsa unei așezări consistente a nediscriminării pe agenda publică li se datorează în bună parte. Politicienii sunt reactivi. „Copilul care nu plânge, moare flămând.” Mass-media nu prea plâng pe această temă sau doar scâncesc timid. Atât de timid, încât politicienii aproape nici nu aud. Text publicat în Dilema veche, 18-24 martie 2005 Lumea făgăduinței Nu am să scriu cu pretenții de obiectivitate despre ceea ce
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a lui Dumnezeu, ajută-ne!». O litanie lungă ce începea pe un ton de suplicație și se transforma crescând într-un strigăt de ajutor. Solistul începea cu invocația: «Preasfântă Providență a lui Dumnezeu», și un cor de sute de băieți flămânzi tuna: «Ajută-ne!». Iar Providența sosea. Câteodată îi făcea să suspine până în ultimul moment, intervenția sa asumând caracteristicile miraculosului. Chiar dacă era mai puțină, hrana nu a lipsit niciodată. Tot în această vreme de război, trebuie amintit și un episod neplăcut
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mulțime de lume în sărbătoare îi primește pe eliberatorii care intrau în orașul Cezarilor și al Papilor, pașnici, surâzători, mestecând chewing-gum. Dar urmările războiului rămân pentru multă vreme, cu toate consecințele inevitabile: copii abandonați pe contul lor, orfani, guri mereu flămânde, analfabeți, băieți vagabonzi. Opera don Calabria se înarmează de toată energia posibilă și, cu ajutorul personal al lui Pius XII, construiește în grabă câteva hale pentru a pregăti ateliere meșteșugărești și un bloc cu două etaje, cu dormitoare și săli de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
-l alimenteze, nu să-l stingă. Craiova a fost în stare să ridice capul, atît cît l-a ridicat, în momentul în care și-a dat seama că unor tineri aflați la început de drum le trebuie un antrenor la fel de flămînd de glorie ca și ei. În afară de două implanturi afro, Fane Stoica are la dispoziție același material genetic la fel ca predecesorii săi. A venit cu niște pulstestere din Germania, cu încurajări și laude în locul sudalmelor și al pumnilor trași chiar
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Nici adăpost, nici zare. Din când în când un ostenit Mort cade, părăsit! În urma lor și pe-mprejur, Cazaci, baskiri sălbatici Cu suliți lungi, cu ochi de ciur Alerg pe cai sburdatici, Și-n zarea sură stă urlând, Urlând lupul flămând. O mare parte din activitatea sa Alecsandri o consacră teatrului, care convenea spiritului său critic, bonom, și aspirației lui la succesul imediat. În bună măsură a localizat. Ginerele lui Hagi Petcu este Le gendre de Mr. Poirier a lui Augier
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vârsta efervescentă, T. C. Stan cu proletari intelectuali, luptând cu mizeria, Ion Biberi cu copii sinucigași, bătrâni anxioși, lachei asasini, stăpâni perverși, paranoici, epileptici, George Acsinteanu cu noua generație de intelectuali români, fii ai eroilor morți în război, formând "convoiul flămînzilor". Toți acești tineri, mai mult ori mai puțin intenționat, tratează modalități de trăire și experiențe tragice, și unii se întreabă și asupra salvării seculare ori spirituale. Într-un eseu, Thanatos, Ion Biberi caută chiar a repeta experiența saltului în neant
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
grăbit să meargă cu căruța acolo unde „a arvunit un butoi”, pe care trebuie să-l ia repede că i l-a scos în stradă și că se întoarce cu butoiul și apoi va sta la masă că-i foarte flămând. în felul acesta scotea căruța din han fără să plătească și venea flămând acasă. în Brăila erau zeci de hanuri, încât bunicul n-a avut nevoie să meargă de două ori la același han. Tata mare muncea mult, răbda mult
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
trebuie să-l ia repede că i l-a scos în stradă și că se întoarce cu butoiul și apoi va sta la masă că-i foarte flămând. în felul acesta scotea căruța din han fără să plătească și venea flămând acasă. în Brăila erau zeci de hanuri, încât bunicul n-a avut nevoie să meargă de două ori la același han. Tata mare muncea mult, răbda mult, tăcea și-și ducea crucea vieții cu resemnare. Vorbea puțin. îl rodeau durerile
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nu-i deranjăm”. în acest caz, norii s-au împrăștiat fără să ude recolta de pe arie. La masă, pentru că eram mulți, pentru că masa nu putea fi prea bogată, mama mare oferea nepoților tot ce avea mai bun, iar bunicul rămânea flămând pentru că i se „argumenta” că „nepoții trebuie să crească, dar tu nu mai ai de crescut”. Chiar și borșul cu fasole, în strachina lui bunicu era mai limpede, mai fără boabe de fasole. Avea bunica un vas mare de lut
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
l-a arătat și l-a întrebat dacă îl mănâncă tot, să i-l taie. Copilul a răspuns convingător că-l mănâncă tot. Atunci l-a mai întrebat, „dar dacă-ți mai aduc unul îl mănânci și pe acela”. Copilul flămând a răspuns bucuros: „îl mănânc nene”. „Dar dacă îți mai aduc încă unul îl mămânci”? Răspunsul a fost promt: „îl mănânc”, la care a răspuns, unchiul Costică : „Eu ți-i tai pe toți trei, dar dacă nu-i mănânci te
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ziua. Am fluierat pierdut în timp. „Doamne al puterilor fii cu noi, că pe altul afară de Tine, ajutor întru necazuri, nu avem”. Târziu, spre ziuă, m-a cuprins frigul de nu-mi putea stăpîni dinții. Eram obosit de drum și flămând. îmi simțeam inima zvâcnind forțat. M-a cuprins deznădejdea. M-am gândit că s-ar putea să mi se facă rău. Am scris atunci, la lumina lunii, pe o foaie de carnețel, cea ce alăturez aici. M-am strâns ghem
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
tine luminăm de veșnicie. Prin tine bem, setoși, din Mântuire, Prin tine doar, ne-am curățit de zgură... Izvor ne ești și cină și zidire Și patrafir și cuminecătură... Ești azima pe care-n plâns o cere Inima noastră pururea flămândă. Ești drumul nostru către zări de miere, Ești perna pentru tâmpla fumegândă... Ești ruga Țării pentru biruință, Mistria noastră-n aur ferecată, Dalta de foc înfiptă în credință... Mormântul tău e viața noastră toată. Venim lângă țărâna ta iubită, Și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
vii în pielea goală Dăltuind în negre stânci.” Iar cei care sfărâmau bolovanii cu barosul, cântau: „În stânci izbim ciocanul greu În aer sar scântei mereu, Deasupra noastră n-avem cer Că așa-i viața de miner. Și când ieșim flămânzi și goi Ne doare că lumina sa Pământul ține-o lume rea.” De la minele de plumb Valea Nistrului a fost transferat la Zarca Aiudului și de aici la Canalul „morții” timp de trei ani, de unde a fost pus în așa
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
înspre Turda, La Olt, Domnul Tudor si vajnici străjeri. Mai spune legenda că anii trecură Și-acel colț de țară a fost invadat, De hoarde străine ,de lege și datini, Hienele morții, de-un neam blestemat. Veneau noi cohorte iudaice, flămânde, Prin crânguri și sate ca stoluri de corbi, Și-atunci își vândură pe-arginții lui Iuda Și țara și neamul stăpânii cei orbi. În noapte se stinse și doina și graiul Și datini străbune se spun c-au pierit Prin
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lui Iuda Și țara și neamul stăpânii cei orbi. În noapte se stinse și doina și graiul Și datini străbune se spun c-au pierit Prin satele triste, pustiu plânge vântul Prin ziduri sfărâmate de schit năruit. Era acum țara, flămândă și goală Și holda furată și boii din jug. Flăcăii, sărmani, erau puși în lanțuri, Uciși, duși în temniți, de vii arși pe rug. Pornise furtuna, prigoane prin țară, Legenda nu spune câți morți au căzut, Ne spun doar bătrânii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pe tot omul pământean și au adus atâta nefericire și rușine țării noastre. Marea trădare de la 23 august 1944 cu urmările ei, s-a prelungit și în zilele noastre. Cortegiul de suferință nu s-a încheiat. Țara e tot temniță flămândă, românul și creștinul din noi a murit, izvorul creator s-a stins. Aceasta este adevărata situație, oricât am vrea noi să o acoperim cu ochelari fumurii. Dar mulțimea nu realizează cunoașterea acestei stări deplorabile în care ne zbatem, stare care
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Süskind, Parfumul, București, 1989; Poezie germană contemporană, îngr. și postfața trad., Cluj-Napoca, 1991; Werner Söllner, Somnul toboșarului, București, 1996; Hans Christian Andersen, Bazarul unui poet, pref. trad., București, 2000. Repere bibliografice: Constantin, A doua carte, 252-253; Iorgulescu, Scriitori, 155-156; Dinu Flămând, „Astronomia ierbii”, AFT, 1981, 4; Laurențiu Ulici, Senzație și viziune, RL, 1981, 26; Constantin Pricop, „Astronomia ierbii”, CL, 1981, 7; Dumitru Mureșan, Astronomia ierbii, VTRA, 1981, 8; Daniel Dimitriu, În grădina cu sigilii, CNT, 1981, 35; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
4; Laurențiu Ulici, Senzație și viziune, RL, 1981, 26; Constantin Pricop, „Astronomia ierbii”, CL, 1981, 7; Dumitru Mureșan, Astronomia ierbii, VTRA, 1981, 8; Daniel Dimitriu, În grădina cu sigilii, CNT, 1981, 35; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 186-187; Dinu Flămând, Un manifest de conștiință, AFT, 1982, 9; Nicolae Manolescu, În vârful picioarelor, RL, 1982, 44; Valentin F. Mihăescu, „Scrisori de acreditare”, LCF, 1982, 52; Horia Bădescu, Discreția înțelepciunii, ST, 1982, 12; Adrian Popescu, Limbajul de sub limbaj, TR, 1983, 10; Ioan
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
viețile trecute ale lui Buddha, ale discipolilor și ale dușmanilor săi, însoțite de lecții și aplicații de tot felul, sunt cele mai iubite elemente ale literaturii populare buddhiste. Una dintre cele mai cunoscute astfel de povești este cea a tigroacei flămânde. Subiectul ei este următorul: Gautama, într-una din încarnările sale anterioare ca prinț Mahăsattva, s-a dus să se plimbe prin junglă. Acolo a întâlnit o tigroaică istovită, care fătase cu câteva zile în urmă șapte pui. Întrucât nu a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Pristanda: (singur) Grea misie, misia de polițai... Și conul Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot, că sătulul nu crede la îl flămând..." Zic: curat! De-o pildă, conul Fănică: moșia moșie, foncția foncție, coana Joițica, coana Joițica: trai, neneaco, cu banii lui Trahanache... (luându-și seama) babachii... Da' eu, unde? Famelie mare, renumerație după buget mică. (șase în fund pe un scaun
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pâinea venea de acolo. Da’ era mică, dom’le... Acuma, 250 de grame de pâine ți-ajung pe o zi Întreagă, da’ n-ajungea nici pe-o masă, dom’le. Foamea era mare... Dom’le, știi cum e? Nu-i flămând stomacu’, Îi flămând sângele, Îi flămândă carnea, osul, unghiile sunt flămânde, părul, totul e flămând... A fost foarte greu și asta nu se uită niciodată... De la Peninsula Îmi amintesc că vedeam plaja de la Mamaia. Deasupra Siutghiolului o vedem toată, ca
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acolo. Da’ era mică, dom’le... Acuma, 250 de grame de pâine ți-ajung pe o zi Întreagă, da’ n-ajungea nici pe-o masă, dom’le. Foamea era mare... Dom’le, știi cum e? Nu-i flămând stomacu’, Îi flămând sângele, Îi flămândă carnea, osul, unghiile sunt flămânde, părul, totul e flămând... A fost foarte greu și asta nu se uită niciodată... De la Peninsula Îmi amintesc că vedeam plaja de la Mamaia. Deasupra Siutghiolului o vedem toată, ca un câmp de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mică, dom’le... Acuma, 250 de grame de pâine ți-ajung pe o zi Întreagă, da’ n-ajungea nici pe-o masă, dom’le. Foamea era mare... Dom’le, știi cum e? Nu-i flămând stomacu’, Îi flămând sângele, Îi flămândă carnea, osul, unghiile sunt flămânde, părul, totul e flămând... A fost foarte greu și asta nu se uită niciodată... De la Peninsula Îmi amintesc că vedeam plaja de la Mamaia. Deasupra Siutghiolului o vedem toată, ca un câmp de luptă. Nu erau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]