3,538 matches
-
acoperișului, cu care ocazie vechea învelitoare a bisericii, care nu putea fi decât din șindrilă, este înlocuită cu țiglă solzi, concomitant cu ridicarea actualului turn. Lucrările la turn și biserică sunt realizate de meșteri din Dendrad, în schimbul sumei de 120 florini, precum și alte bunuri materiale. În total renovarea bisericii a costat 614 florini și 43 creițari. Pictura a fost refăcută de pictorul Baziliu Hoșda din Șoimuș, pentru suma de 250 florini, contractul fiind încheiat la 29 februarie 1892. În contrast cu compoziția bisericii
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
decât din șindrilă, este înlocuită cu țiglă solzi, concomitant cu ridicarea actualului turn. Lucrările la turn și biserică sunt realizate de meșteri din Dendrad, în schimbul sumei de 120 florini, precum și alte bunuri materiale. În total renovarea bisericii a costat 614 florini și 43 creițari. Pictura a fost refăcută de pictorul Baziliu Hoșda din Șoimuș, pentru suma de 250 florini, contractul fiind încheiat la 29 februarie 1892. În contrast cu compoziția bisericii, inclusive pridvorul și târnațul de pe latura sudică, ca elemente constructive identice cu
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
sunt realizate de meșteri din Dendrad, în schimbul sumei de 120 florini, precum și alte bunuri materiale. În total renovarea bisericii a costat 614 florini și 43 creițari. Pictura a fost refăcută de pictorul Baziliu Hoșda din Șoimuș, pentru suma de 250 florini, contractul fiind încheiat la 29 februarie 1892. În contrast cu compoziția bisericii, inclusive pridvorul și târnațul de pe latura sudică, ca elemente constructive identice cu cele din Moldova de unde au germinat, turnul ne prezintă o alta înfățișare: o structură de lemn aproape pătrată
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
cult necesare. Bazându-se pe o descriere ce provine de la însuși ieromonahul Alexie Nedici, Vasile Vărădean redă atmosfera entuziastă a acelor clipe istorice de la punerea temeliilor noului așezământ monahal: „Atfel, biserica ortodoxă din Ciclova Montană împrumută mănăstirii suma de 1400 florini, cu care se continuă zidirea, după un proiect întocmit de zidarul Franz Verdeț de la Oravița Montană, așa cum rezultă dintr-un contract cu data de 11 mai 1861. Lucrările încep imediat, bufenii din Ciclova Montană și frătuții din alte sate, mineri
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
până în acest moment. Însăa totul s-a schimbat când a apărut un străin în magazin și i-a vândut o carte care avea să-i schimbe viața pentru totdeauna. A ajuns în maâinile mele", scria el, ,pentru suma de doi florini, o carte aurită, foarte veche și mare. Nu era de hârtie sau pergament ca alte cărți, ci era făcută doar din scoarță subțire. Coperta era din cupru, foarte delicată, și gravată peste tot cu semne ciudate." Flamel a studiat cartea
Nicolas Flamel () [Corola-website/Science/312412_a_313741]
-
de la Sibiu, susținând drepturile și doleanțele românilor transilvăneni. Ioan Măcelariu a fost un fervent susținător al "Școlilor grănicerești", în anul 1891 participând în calitate de delegat al Comitetului administrativ al Fondului școlastic la examenul de vară al școlii, donând suma de 5 florini pentru premierea elevilor. Liviu Ion Mănduc (n. 15 septembrie 1909, Viștea de Sus - d. 1999) a fost un inginer român, întemeietor, profesor și decan al Facultății de Electromecanică din Cluj (1963 - 1964), întemeietor și prim decan al Facultății de Electrotehnică
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
eveniment, precum și de a construi o clădire olimpică la casa o expoziție de mostre de artă grecești și industrie. Clădirea va funcționa, de asemenea, ca un muzeu de antichități. Pentru a accelera acest plan, el a trimis imediat 2000 de florini austrieci în primul rând pentru a acoperi costurile de Olympia, care a fost numit prima Olimpiada Zappeiană. A finantat construcția Zappeionului în Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferințe și cu săli de gimnastică. Desigur, latifundiarul a
Evanghelie Zappa () [Corola-website/Science/310920_a_312249]
-
năvală dați, crucea s-apărați;/ Hai, frați, hai frați, la năvală dați/ La năvală dați, steagul s-apărați” afirmația nu poate fi argumentată științific. 3. În documentele sibiene se găsește însemnarea că la 1495 s-a dat suma de un florin unui preot român care a compus o scrisoare în limba română. Din păcate, documentul s-a pierdut. 4. P. P. Panaitescu crede că jurămîntul făcut de Ștefan cel Mare la Colomeea a fost tradus în latinește pe baza unei versiuni
Literatura română veche () [Corola-website/Science/309486_a_310815]
-
scăunală”, anterior anului 1700, erau obligați în fiecare iarnă să plătească castelanului de la Turnu Roșu: 50 de care de lemne, 4 care de fân și 16 "câble" de ovăz. În anul 1749 valoarea taxelor plătite a fost de 1458,47 florini, echivalent cu prețul a 140 de boi, în timp ce „partea iobăgită” a plătit impozite în valoare de 290,10 florini. În plus față de plata acestor taxe, se executau diverse munci obligatorii, cum ar fi: "robota" — o săptămână din trei în extrasezonul
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
lemne, 4 care de fân și 16 "câble" de ovăz. În anul 1749 valoarea taxelor plătite a fost de 1458,47 florini, echivalent cu prețul a 140 de boi, în timp ce „partea iobăgită” a plătit impozite în valoare de 290,10 florini. În plus față de plata acestor taxe, se executau diverse munci obligatorii, cum ar fi: "robota" — o săptămână din trei în extrasezonul muncilor agricole și „cât era nevoie” în perioadele de vârf ale acestora; transporturi și cărăușii; încartiruirea și întreținerea oastei
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
aveau posibilitatea. O grijă specială era îndreptată spre cei ce au dobândit invaliditate în timpul serviciului militar, fiind ajutați prin intermediul unui fel de „"bancă de păstrare și împrumut"”, care, în luna ianuarie 1776, dispunea de un fond în valoare de 190 florini și 5 cruceri, ceea ce o situa pe locul al III-lea din regiment. Desfășurându-se pe fundalul luptei generale împotriva feudalismului, a stării de exploatare socială și oprimare națională exercitată de către clasele privilegiate din Transilvania, revoluția a fost salutată încă
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
către române” lansat de către „Comitetul de doamne” din Sibiu cu prilejul Războiului de Independență al României din 1877. Fondurile au fost trimise prin Comitetul de la Sibiu Societății de „Cruce Roșie” din București, „notărășița” Paraschiva Măcelariu colectând suma de 43 de florini, iar „preuteasa” Ana P. Florianu „pânză, cămeși, ștergare și lepedeauă”. Victor Florianu a fost implicat „la unele conversiuni ce s-au înscenat în favorul și onoarea osândiților în procesul Memorandiștilor”, din vara anului 1893, la Sibiu. Procesul a durat aproape
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
al claselor stăpânitoare de „"divide et impera"”. El a început în data de 20 mai 1627 când racovicenii au amanetat cămătarului Iacob Felekiensis din Avrig muntele „Suru” pe timp de 20 de ani pentru un cal în valoare de 12 florini. În opinia lui Cornel Lupea, în documentele procesului s-au strecurat, intenționat sau nu, unele greșeli de localizare și de denominație a munților în litigiu: „"...în realitate, muntele în cauză nu a fost «Surul» care din timpuri imemoriale a fost
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
au alăturat și cele ""particulare"", școlite la Sibiu dar nesalarizate de către sat, cum au fost: Maria Ivan, Sanda Haiduc, Ana Șerban, Maria Lungu, Maria Aleman și Susana Șoneriu. În 1886, existau două moașe comunale care erau plătite cu câte 12 florini pe an. După anul 1900 au fost moașe ""comunale"": Ana Bobanga și Maria Dănilă, iar ca ""particulară"" Ana Cîndea(mai apoi Drăgoiu) cunoscută și sub numele de "Moașa Lupii". În perioada 1926 - 1936, în sat și-a desfășurat activitatea și
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
1700 la Tinca funcționa deja o școală românească, care pe parcurs a fost reorganizată și lărgită. Această școală primește un puternic sprijin în anul 1860, când Nicolae Jiga (biografie și activitate) îi donează un intravilan cumpărat cu 4.000 de florini pentru construirea unui nou local de școală (în prezent, liceul din localitate îi poartă numele). Din anul 1858 Tinca are și o grădiniță de copii. După unire, școlile din comuna Tinca au fost transformate în școli de stat, iar din
Comuna Tinca, Bihor () [Corola-website/Science/310211_a_311540]
-
să recâștige în 1491 castelănia înaintând inclusiv o împotrivire la punerea în stăpânire poruncită de cancelarie. În cele din urmă, la 1500, în urma unui proces, voievodul Moldovei a fost nevoit sa plătească ramurii feminine a familiei Losonczi câteva sute de florini drept despăgubire, un nou act de donatie regească fiind întocmit la 1503 pentru a atesta închiderea disputei legale . Castelan (pârcălab) al cetății era la 1498 un oarecare Bernaldinus, posibil unul și același cu Bernard Vernes, menționat și acesta ca și
Cetatea Ciceu () [Corola-website/Science/309163_a_310492]
-
Daia", "Coșai", "Armeni" și "Monor", dar această deputăție nu a avut mari rezultate, în special datorită opoziției eterne și active a reformaților (calvinilor). Totuși, printre puținele rezultate obținute, putem să amintim un ajutor în numerar, în valoare de 10.000 florini, destinat ajutorării bisericilor și preoților săraci. Cea mai importantă preocupare a episcopului Atanasie Rednic a fost îndreptată în direcția refacerii și consolidării Unirii cu Biserica Romei, care avusese foarte mult de suferit în urma revoltelor lui Visarion Sarai și Sofronie de la
Atanasie Rednic () [Corola-website/Science/309206_a_310535]
-
de Hochberg, moștenitoarea lui Wilhelm Krall, un teren pe strada Înfrățirii ("Freundschaftsgasse"), în apropierea actualei biserici. Primarul și sfatul orășenesc al Sibiului s-au opus acordării autorizației de construcție pentru o biserică română unită, au prețuit terenul la 40 de florini, după care i-au propus episcopului Micu-Klein răscumpărarea terenului contra sumei de 100 florini. Curtea de la Viena a solicitat prin decretul imperial din 3 august 1734 o informare din partea primarului orașului Sibiu cu privire la această chestiune. Consiliul local a stabilit în
Biserica dintre Brazi din Sibiu () [Corola-website/Science/310592_a_311921]
-
actualei biserici. Primarul și sfatul orășenesc al Sibiului s-au opus acordării autorizației de construcție pentru o biserică română unită, au prețuit terenul la 40 de florini, după care i-au propus episcopului Micu-Klein răscumpărarea terenului contra sumei de 100 florini. Curtea de la Viena a solicitat prin decretul imperial din 3 august 1734 o informare din partea primarului orașului Sibiu cu privire la această chestiune. Consiliul local a stabilit în data de 7 martie 1735 că nu ar exista nevoia unei biserici române unite
Biserica dintre Brazi din Sibiu () [Corola-website/Science/310592_a_311921]
-
care să se înființeze și să se susțină școli poporale în toate localitățile locuite de foști grăniceri. Este important de precizat că la data desființării graniței militare valoarea Fondului de montură al Regimentului I de la Orlat era de 49.287 florini și 24 de cruceri, sumă însemnată pentru acele timpuri făcând comparație cu întreaga avere a comunității Racovița care abia se ridica la suma de 5.116 florini și 26 cruceri. Hotărârea foștilor grăniceri a fost sacționată prin rescriptul împărătesc din
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
valoarea Fondului de montură al Regimentului I de la Orlat era de 49.287 florini și 24 de cruceri, sumă însemnată pentru acele timpuri făcând comparație cu întreaga avere a comunității Racovița care abia se ridica la suma de 5.116 florini și 26 cruceri. Hotărârea foștilor grăniceri a fost sacționată prin rescriptul împărătesc din 27 august 1861, doi ani mai târziu la data de 22-24 aprilie convocându-se la Sibiu în cancelaria "Astrei" prima ședință a reprezentanților foștilor grăniceri. Aceasta a
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
mai buni ofițeri ai armatei austriece, fiind decorat ca atare, Urs întreprinde măsurile necesare în vederea preluării "Fondului școlastic" de la Ministerul cultelor și inspecțiunii publice către comitetul nou ales. Intervenția sa reușeste să atragă în administrarea fondului suma de 337.914 florini, echivalentul a 675.000 de coroane. Începând din acest moment "Fondul școlastic", mai corect spus "interesele"(dobânzile) s-au împărțit în 13 părți egale a câte 700 florini fiecare, sumă ce urma să se achite anual fiecărei dintre cele foste
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
Intervenția sa reușeste să atragă în administrarea fondului suma de 337.914 florini, echivalentul a 675.000 de coroane. Începând din acest moment "Fondul școlastic", mai corect spus "interesele"(dobânzile) s-au împărțit în 13 părți egale a câte 700 florini fiecare, sumă ce urma să se achite anual fiecărei dintre cele foste 12 companii ale regimentului, plus "Aripei husarilor de la Dejani". Inițial, de aceste sume au beneficiat școlile înființate în fostele localități sedii de companii, care în scurt timp au
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
precum și în trei zile lucrătoare pe an la reședința de companie. Din când în când, instrucția trebuia să se facă și în cadrul diviziei sau batalionului iar la trei, patru ani, în cadrul regimentului. Pe timpul concentrărilor se plătea o soldă de doi florini lunar, iar grănicerii care reușeau să-i prindă pe fugari și să-i aducă la locurile de unde au fugit, puteau primi câte un galben pentru fiecare din aceștia, la fel și pentru contrabandiști. Armele care erau în dotare, atât cele
Granița Militară Transilvăneană () [Corola-website/Science/310631_a_311960]
-
toată Țara Oltului și implicit și Racovița, este scoasă de sub păstorirea duhovnicească a Vlădicului de la Alba Iulia și pusă sub cea a preotului reformat maghiar din Făgăraș, căruia fiecare preot român trebuia să-i plătească o dajdie anuală de un florin. Situația aceasta se va schimba doar în timpul scurtei stăpâniri a lui Mihai Viteazul (1599 - 1601), când Țara Oltului revine la Mitropolia de Alba Iulia care, împreună cu întreaga biserică românească din Ardeal, este pusă sub ascultarea Mitropoliei din Târgoviște. Câteva decenii
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]