6,212 matches
-
pentru extinderea a bil ității FMI de a efectua o monitorizare multilaterală a economiei internaționale. În plus, la nivel internațional, se fac eforturi în vederea cr eșterii cooperării cu princip stituții ce stabilesc standardele financiare inalele in ternaționale, cum ar fi Forumul pentru Stabilitate Financiară (FS F), Banca Reglementărilor Internaționale (BIS), ca și în cadrul diferitelor grupuri internaționale de lucru ca, de exemplu, Comitetul de Supraveghere Ba ncară de la Basel și Forumul Mixt pentru Evaluarea Riscului și a Capitalului. Relațiile de co operare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
stituții ce stabilesc standardele financiare inalele in ternaționale, cum ar fi Forumul pentru Stabilitate Financiară (FS F), Banca Reglementărilor Internaționale (BIS), ca și în cadrul diferitelor grupuri internaționale de lucru ca, de exemplu, Comitetul de Supraveghere Ba ncară de la Basel și Forumul Mixt pentru Evaluarea Riscului și a Capitalului. Relațiile de co operare din ce în ce mai strânse din cadrul eco nom iei internaționale impun o cooperare sporită a FMI, instituția care realizează monitorizarea macro le bilaterale și pentru că nu iau în considerare riscurile de contagiune
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în alte domenii, din care schimbul de tradiții culturale antice, bizantine și contemporane de pe acest traseu al țărmurilor Marii Negre nu pot să lipsească. Multe dintre aceste activități se pot impulsiona prin Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră și prin alte forumuri, incluzând și SUA, cu care Azerbaidjanul are tot mai multe legături. Întrând în astfel de noi configurări, orizonturile se nuanțează și devin mai bogate în cooperări promițătoare. Firește, când și reprezentanții noștri dovedesc tact și bună chibzuință diplomatică în diversificarea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
limbile naturale ale celor patru țări nordice: Norvegia, Suedia, Danemarca și Finlanda. În sens mai larg, însă, țările nordice includ și Islanda, Insulele Feroe (teritoriu autonom aparținând Danemarcei) și Groenlanda (teritoriu autonom al Danemarcei). Toate acestea, împreună, au constituit în 1952 forumul de cooperare Consiliul nordic, completat în anul 1971 cu Consiliul nordic al miniștrilor. Din NATO fac parte doar Danemarca (intrată în CEE în 1973) și Norvegia. Suedia și Finlanda sunt neutre din punct de vedere militar, dar din anul 1995
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
anti-comunist acestea au drept ținte segmente societale similare, atitudinile fiind puțin nuanțate. Marea majoritate a partidelor central și est-europene nu au origini societale, ci instituționale. Formarea partidelor a avut loc în două faze successive. Prima a fost reprezentată de apariția forumurilor, fronturilor, uniunilor și alianțelor de tip umbrelă care grupau forțele de opoziție (precum în Bulgaria, Cehoslovacia și Polonia) sau succesorii Partidului Comunist așa cum era cazul în România. Cea de-a doua fază este marcată de divizarea acestor entități și crearea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
marcând doar un protocol de susținere al PSD fără implicare directă în guvernare. Are cel mai stabil electorat din regiune (Gherghina 2009), reușind mereu să mobilizeze etnicii maghiari indifferent de disensiunile politice existente sau de eventuale alternative apărute (de exemplu, Forumul civic Maghiar). Partidul Conservator (PC) a fost fondat în 1991 sub denumirea de Partidul Umanist Român (actuala denumire datează din 2005). PC este cunoscut pe scena politică românească în principal datorită alianțelor și înțelegerilor realizate cu partidele majore ce doresc
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
un motiv în minus pentru a căuta activ înregimentarea politică a alegătorilor. Dinamica formării partidelor din primii ani ai perioadei postcomuniste indică această tendință de originare instituțională și susține argumentul prezentat anterior. Prima fază a fost reprezentată de crearea organizațiilor-umbrelă (forumuri, uniuni, fronturi, alianțe) care au grupat opozanții regimului (Bulgaria, Republica Cehă, Polonia) sau succesorii acestuia (România). Ideile generale ale acestor conglomerate politice pot explica diferențele ideologice greu de identificat de către electorat, anterior menționate. Cea de-a doua fază marchează divizarea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
europeană. Dar noile realități geopolitice, noul raport internațional de forțe după prăbușirea URSS o obligă să simuleze, să mimeze false adeziuni la toate sau la cât mai multe principii, instituții și instanțe europene. Duplicitatea și jocul dublu sunt evidente... Organizăm Forumul Crans Montana și World Trade Center dar... demitem sau arestăm, pe tăcute, pe primarii opoziției. Pe scurt, 'spunem ca ei și facem ca noi'". Modul în care caracterizează Gallagher (1999, 326) prestația politică a lui Ion Iliescu în primii șapte
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
locale (din nou, cu excepția UDMR), și sunt susținute de propriile electorate tradiționale. Cum majoritatea comunităților etnice din România sunt extrem de reduse numeric, și performanțele electorale ale formațiunilor care le reprezintă sunt, cel mai adesea, nesemnificative, abatere de la regulă făcând singur Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). În schimb, ca și în alte țări postcomuniste (Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia), partidele etnice din România se bucură de un suport electoral dintre cele mai stabile (Gherghina și Jiglău 2008, 29; Zamfira și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
la alegerile locale. Partidele care au fost selectate pentru analiză sunt cele care reprezintă interesele grupurilor etno-lingvistice al căror procent depășește 0,3% din populația totală a țării 3: Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul Civic Maghiar (PCM), Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), Alianța pentru Unitatea Romilor (AUR), Partida Romilor "Pro Europa" (PRPE), Uniunea Ucrainienilor din România (UUR), Uniunea Democrată a Ucrainienilor din România (UDUR), Uniunea Democrată a Tătarilor și a Turcilor Musulmani din România (UDTTMR). În
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Galați, Comunitatea Italienilor din Pitești, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, Comunitatea Turcă din România, Convenția Creștină a Etniei Romilor din România, Federația Comunităților Evreiești din România, Federația Etnică a Romilor, Federația Italienilor din România (și Comunitatea Italiană Ovidius din Constanța), Forumul Democrat al Germanilor din România, Forumul Tineretului Secuiesc, Liga Comunităților Italiene din România, Liga Democrată a Croaților din România, Partida Romilor "Pro Europa", Partidul Civic Maghiar, Partidul Democrat Creștin al Romilor din România, Partidul Gospodarilor Maghari din România, Partidul Independent
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Rușilor Lipoveni din România, Comunitatea Turcă din România, Convenția Creștină a Etniei Romilor din România, Federația Comunităților Evreiești din România, Federația Etnică a Romilor, Federația Italienilor din România (și Comunitatea Italiană Ovidius din Constanța), Forumul Democrat al Germanilor din România, Forumul Tineretului Secuiesc, Liga Comunităților Italiene din România, Liga Democrată a Croaților din România, Partida Romilor "Pro Europa", Partidul Civic Maghiar, Partidul Democrat Creștin al Romilor din România, Partidul Gospodarilor Maghari din România, Partidul Independent Maghiar (Partidul Liber Democrat Maghiar din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mai mare decât cel pe care electoratul său tradițional i l-ar fi putut oferi. Prezumând că structura etnolingvistică a electoratului și cea a populației sunt comparabile (ceea ce datele electorale oficiale nu ne permit deocamdată să verificăm), putem considera că Forumul German este partidul etnic cel mai popular în rândul alegătorilor de naționalitate română. Mai mult, dacă luăm în calcul și rezultatele Alianței PNL-PNȚCD-FDGR în Timiș (județul cu cei mai mulți germani), am putea estima că procentul celor care votează cu FDGR este
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
românești importante. Primarii FDGR au fost aleși în localități cu minorități germanofone infime Sibiu (1,61%), Avrig (0,61%), Cisnădie (2,47%). Sibiu, Cisnădie și Avrig sunt, de altfel, singurele orașe cu primar german. În ceea ce privește situația listelor complete înaintate de Forum la localele din 2008, poate fi remarcat caracterul pragmatic al dozării. 4 astfel de liste au fost depuse în județul Sibiu, 2 în Satu Mare și câte una în Caraș Severin și Arad. AUR și PRPE La alegerile din 2008, romii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
majoritar românești este considerabil și se datorează în mod probabil creșterii interesului liderilor politici maghiari și germani pentru îmbunătățirea situației comunităților locale, indiferent de structura etno-lingvisctică a acestora din urmă. În acest sens, oferim două exemple elocvente. Primul este exemplul Forumului German care a obținut majoritatea mandatelor de primar și de consilier local în localități unde românii depășesc 90%. Acesta a beneficiat de un suport mult mai mare decât cel pe care electoratul său tradițional i l-ar fi putut oferi
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Partidele etnice românești sunt, de fapt, asociații culturale ale minorităților etnice care participă la alegeri și care sunt, din punct de vedere sociologic, asimilate partidelor politice, indiferent de natura lor juridică distinctă. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) și Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) sunt două astfel de partide etnice. Diferența dintre ele este dată de caracterul lor regional, așa cum este el înțeles în logica naționalizării sistemului de partide (Jones și Mainwarning 2003). În timp ce UDMR obține voturi semnificativ
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
un partid pe deplin regional, dar incomplet regionalist. Interesul manifestat de UDMR în împărțirea puterii la nivel național (parlamentar și guvernamental) și disponibilitatea la compromis îi atenuează sensibil caracterul regionalist, în ciuda declarațiilor publice privind scopurile regionaliste urmărite. Partide regionale mici: Forumul Democrat al Germanilor din România Analiza performanțelor electorale ale FDGR nu poate fi separată de efectele politice ale acestor performanțe asupra sistemului de partide la nivel sub-național și asupra politicii naționale, în general. Partidele regionale nu afectează doar gradul de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
FDGR, impactul său nu este limitat la contextul sub-național reprezentat de municipiul și de județul Sibiu. Candidatul său la funcția de primar al municipiului Sibiu și primar în funcție începând din 2000 nu mai este doar un lider politic al Forumului sau un ales local, ci a devenit candidat favorit la funcția de prim-ministru în contextul alegerilor parlamentare din 2008 și al căderii guvernului Partidului Democrat Liberal (PDL) în 2009. Această capacitate de a influența politica națională este o caracteristică
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
caracterul său regional. FDGR și evoluția istorică a comunității germane în contexte multietnice fluctuante În discuția despre distribuția voturilor și caracterul non-etnic al votului în diferite unități sub-naționale, nu trebuie trecut cu vederea caracterul etnic al FDGR. Ca vehicul politic, Forumul este interfața comunității germane din România cu sistemul politic românesc. Mai ales în cazul Sibiului, interacțiunile dintre comunitățile etnice nu au fost întotdeauna lipsite de stereotipuri, prejudecăți și discriminare. Încă de la începutul colonizării germane la granița de est a regatului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Performanța electorală a FDGR este cu atât mai remarcabilă ținând cont că numărul mandatelor de consilieri locali a scăzut între 2000 și 2008, din motive demografice, de la 25 la 23. La fel se întâmplă și la nivelul județului Sibiu, unde Forumul a obținut în 2004 majoritatea în Consiliul Județean, iar în 2008 funcția de Președinte al Consiliului Județean. Și aici succesul Forumului trebuie apreciată în contextul scăderii numărului de mandate de consilieri județeni între 2000 și 2004. Tabelul 2: Evoluția numărului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și 2008, din motive demografice, de la 25 la 23. La fel se întâmplă și la nivelul județului Sibiu, unde Forumul a obținut în 2004 majoritatea în Consiliul Județean, iar în 2008 funcția de Președinte al Consiliului Județean. Și aici succesul Forumului trebuie apreciată în contextul scăderii numărului de mandate de consilieri județeni între 2000 și 2004. Tabelul 2: Evoluția numărului de mandate în Consiliul Local Sibiu (2000-2008) 2000 2004 2008 Partid / candidați independenți Mandate Partid / candidați independenți Mandate Partid / candidați independenți
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dorința puternică de adaptare a comunității coloniștilor sași la condițiile fluctuante ale patriei lor mai mari, fie ea Regatul Ungariei, Principatul Transilvaniei, dubla monarhie habsburgică, Austro-Ungaria sau România. Acest efort susținut se reflectă și în capacitatea de influență pe care Forumul, ca mic partid regional, o are în politica românească locală și națională. Pe de-o parte, aceasta ține de tipul de partid etnic reprezentat de FDGR, pe de altă parte de personalitatea primarului Sibiului. Vom începe discuția referindu-ne la
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
alegerile locale împotriva unor partide mici, dar bine ancorate local. Așa s-a întâmplat în 2008 și în municipiul Sibiu, unde PNL a refuzat să-și desemneze un candidat și a preferat să-l susțină oficial pe Klaus Johannis, candidatul Forumului. Deși nu este un partid politic, ApT este un caz ce merită studiat din perspectiva naționalizării sistemului de partide în România. Refuzul PNL de a combate local partide mici din Timiș, dar care susțin candidați foarte vizibili, precum primarul în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
are nici o relevanță sociologică atât timp cât UDMR candidează legal în alegeri și câștigă mandate în reprezentarea locală, județeană și națională. Astfel, UDMR se încadrează în categoria partidelor regionale etnice ce beneficiază de un vot etnic fidel, spre deosebire de FDGR și ApT. În timp ce Forumul este un partid regional etnic ce se bucură de un vot non-etnic, ApT este o alianță non-etnică. Tabelul 9: Tipologia partidelor regionale din România în funcție de caracterul etnic al organizației și al votului Partid/vot Etnic Non-etnic Etnic UDMR FDGR Non-etnic
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a democrației locale. Partidele regionale românești sunt partide mici, excepția notabilă fiind Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, care este partid parlamentar din 1990 și considerat, astfel, un partid mare. În capitolul de față UDMR este, alături de Partidul Civic Maghiar, Forumul Democrat al Germanilor din România și Alianța pentru Timiș, prezentat ca partid regional și nu regionalist. Altfel spus, specificitatea acestor partide nu ține de revendicările autonomiei unor teritorii definite etno-cultural, ci de diferențele semnificative în distribuția mandatelor obținute în alegeri
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]