51,240 matches
-
constă în capacitarea unor energii noi (cuvîntul e foarte frecvent în Substanțe interzise); poezia crește dintr-un cîmp energetic emoțional, cum îl numește în Azi, mîine, ființa face mereu un schimb de energie „cu mediul înconjurătoar”, mai mult, comunică pe „frecvențe de undă mai înaltă” cu morții din viitor ai locului, iar cu oamenii de azi, „la nivelul unei fericiri fără margini”, vorbește prin energii „de vibrație joasă”: cîmpul energetic emoțional, energia cerebrală și aceea, joasă, a informației negative constituie spațiul
Etnobotanicele lui LIS by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3141_a_4466]
-
-ntinde Tărâmul țărilor necercetate,/ Terra incognita. Mari spații albe./ Pe harta sufletului meu din acest an/ Pe cel mai sudic promontoriu/ Stă ultimul tasmanian“ (Promontoriu) Se află aici concentrate cîteva dintre procedeele pe care se bazează poezia „philippină“. Deși fără frecvența și ingeniozitatea din primele poezii, figurile fonetice rămîn prezente, în special aliterațiile (trompetele tembele, vechi violoncele), dar nu numai ele: figura fonetică a rimei și structura ei prozodică prezintă o mare importanță. Varietățile metrice constante nu șochează: în cele 12
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
nu se mai supun exigențelor rimei (Pe cel mai sudic promontoriu). Rimele înglobează și alte semnificații: în mijlocul strofei, noastre rimează cu visurile-albastre, sintagmă ce reunește cuvintele-cheie din întreaga poezie a lui Philippide. Vis (a visa, visare) posedă cea mai înaltă frecvență din poezia autorului și constituie emblema acesteia; albastru apare și el obsesiv încă de la debut: visul vine pe furiș, vise-n traista lui albastră, rază albăstrie, fior albastru, albastru-i lunecos, înmărmurite valuri albăstrii, vis albastru-n barca lui de
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
grave. Specifică nu-i este lui Philippide doar abundența metaforelor elaborate, ci și neobișnuita lor varietate, metafore implicite, metafore coalescente, oximoronice, sinestezice, personificatoare. Mai ales cele sinestezice și oximoronice, piese rare în limbajul poetic în general, apar aici cu înaltă frecvență. Că o asemenea procedare se poate transforma în manieră oricine observă. Deși poetul are grijă să varieze la maximum portanta și materialul metaforic, pînă și ingeniozitatea dovedită de el obosește: „Viața-i făcută din fulgere și cenușă;// A fost un
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
Era un om de o largă și profundă cultură literară și juridică, cunoștea mai multe limbi, versifica foarte curat, desena, pictă miniaturi. Numai că îi lipsea un pic artă de a se face ascultat. Timp de trei ani, fără a frecvență vreo altă școală l-am avut profesor în tovărășia cîtorva veri, apoi, fără ei, timp de alți patru ani... De la Luigi Frollo am invatat puțină latină, franceza și germană, puțină istorie și geografie, să desenez și să fac versuri. 2
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
cotidian. Încă de la început, dinainte ca aceste tendințe să devină imperative. Personal, am și dovada: o parte dintre poemele din Dragă poezie, au apărut la vremea lor în diverse publicații ale timpului. Între 1978 și 1988, Monoran publică cu relativă frecvență grupaje, mai cu seamă în „Amfiteatru”. Debutul revuistic se petrece chiar în 1978, în numărul din aprilie, cu o pagină întreagă (însoțită de recomandarea lui Dinu Flămând). Se află aici poeme ca Vârstă, Garcia Lorca, Brecht, Neruda și alții..., Orașule
Monoran, plutonicul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2896_a_4221]
-
și cât v-am servit cu cauza! Pentru totdeauna, Scârț.’’ După fapta demnă de care se credea, tov. sulică se trăgea cu oricine de șireturi și spunea În gura mare, că și el avea, la f-f, (pentru cei tineri, fără frecvență, ca să nu vă gândiți la cine mai știe ce aiureli) tot atâta carte cât inginerul, cât medicul, cât profesorul, ba cât toată lumea ce a mers la școală și ziua, și noaptea. În plus, idea conform căreia, doar el, meșterul securisto
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
acordă mandat premierului Ponta din alte trei motive, ce nu țin de sfera emoțională: obligațiile constituționale, hotărârea CCR privind reprezentarea României la Consiliu și tematica ce urmează a fi abordată la Bruxelles. Scandalurile din ultima perioadă, care apar cu o frecvență fără precedent, macină și sunt de natură să submineze și discutabila moștenire politică lăsată de Traian Băsescu după aproape zece ani de mandat prezidențial. Pe plan intern, președintele își asumă, cu prioritate, reformarea Justiției, dar pe plan extern șeful statului
Băsescu: Am un motiv sentimental să particip la CoE by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/29109_a_30434]
-
floare se usucă, și are instalat un dispozitiv special care să ne anunțe că ghiveciul nu mai are apă, la semnalul nostru va fi declanșată udarea plantei. Comunicarea mașină-mașină (telefon mobil-dispozitiv de irigare) va fi posibilă prin această rețea de frecvență joasă, care consumă foarte puțină energie, fiind astfel economică. Mai mult, un automobil rămas în pană va putea transmite un mesaj către service, în care să anunțe poziția pe GPS și cauza penei. Există deja firme de afișaj stradal care
Ah, lucrurile cum vorbesc... () [Corola-journal/Journalistic/3359_a_4684]
-
lor, dar și bolile lor, adică acele transformări ale sensului care țin, mai mult de patologia societății decât de aceea a limbii. Iată cazul adjectivului sensibil: „Bietul de el! Ce i se întâmplă este o adevărată pacoste. El, care nu frecvență decât fete tinere, concerte, poeți, artiști, s-a pomenit mutat în periferia marilor orașe, în cartierele sensibile.” Ce să mai spunem despre sonor? „Sonor era legat de sfârșitul orelor de curs, de sălile de concert, de baruri, de vagoanele de
Bolile cuvintelor () [Corola-journal/Journalistic/3210_a_4535]
-
pe fata lui Ler împărat,/ Cea grasă și frumoasă;/ Și v’așteaptă cu mesele întinse/ Și cu făcliile aprinse.” (Tocilescu, op. cit., p. 582)... Înainte de a propune concluziile noastre să mai remarcăm doar că relictele folclorice referitoare la ler au o frecvență mai mare în nord-vestul țării. În rest, în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, existând localități în care, spune A. Fochi, „nu se știe nimic despre ler”. Structurând informațiile, rezultă următorul model narativ: un Ler împărat venit dinspre răsărit are, de regulă
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
unde puțini ascultă/ Sau unde-a ta cîntare cu ei nu însoțești;/ Încă trăind, tu viața o petreceai mai multă/ Sorbind în armonia a cetelor cerești,/ Unde, ostaș, d-aicea acol-ai și grăbit". Fragmentul selectat conține două motive cu o frecvență semnificativă în lirica romantică: 1. motivul neînțelegerii și/ sau ingratitudinii contemporanilor/filistinilor față de poet; 2. motivul apartenenței poetului la patria celestă. Primul motiv confirmă structura dualistă, contradictorie a insului romantic, oscilînd perpetuu între a fi solitar și a fi solidar
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
spațiu tipografic. Inubliabil, acel ,nu-mi pasă de literatură". Dar trist, pentru că dacă tot ținea morțiș s-aducă stări de grație, putea alege o altă formă de filantropie, nu o carte (a scris 723). A trăit 98 de ani. Cu frecvența de un cotor pe săptămînă. Cadrul celor 723: istoric, vesel. Eroinele: fecioare la introducere. De origine umilă dar mîndre, ele se îndrăgostesc în șir indian de bărbați palizi. La sfîrșit, nuntă. (Căci mireasa e-aproape virgină.) Cititorii se bucură și
Stejar, extremă urgență! by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11086_a_12411]
-
română la jumătatea secolului al XIX-lea (la Ghica, Negruzzi ș.a.) și termen internațional, echivalentele sale din alte limbi de mare circulație (engl. impression, span. impresión, germ. Impression etc.) fiind explicabile prin sursa latină comună - impressio ("întipărire"). Impresie are o frecvență mare în limba standard și a conversației curente, mai ales în construcția a avea impresia (că), sinonimă contextual cu verbele de opinie și atitudine a crede, a i se părea: "am impresia că o să plouă". Mai mult, sintagma a avea
Impresii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11120_a_12445]
-
Participarea la plenul camerelor * Cerere pentru accesul în sala de plen * Cerere pentru accesul în sala de plen Participarea la întâlniri în cadrul grupurilor parlamentare * Cerere adresată grupului parlamentar * Cerere adresată grupului parlamentar Sursa: www.cdep.ro și www.senat.ro Frecvență participării grupurilor la dezbaterile comisiei Dezbaterile din comisiile parlamentare au loc săptămânal. Întrucât nu există o statistică și nici o evidență publică legată de participarea grupurilor la ședințele comisiilor este dificil de stabilit cu exactitate frecvență participării acestora. Relevanță măsurării acestui
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ro și www.senat.ro Frecvență participării grupurilor la dezbaterile comisiei Dezbaterile din comisiile parlamentare au loc săptămânal. Întrucât nu există o statistică și nici o evidență publică legată de participarea grupurilor la ședințele comisiilor este dificil de stabilit cu exactitate frecvență participării acestora. Relevanță măsurării acestui indicator ne-ar arată cât de active sunt grupurile. Deși nu-l putem măsura, interviurile de cercetare pe care le-am făcut cu funcționarii parlamentari și președinții de comisii au furnizat o serie de informații
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
îi împarte pe români, îi divide, destrăma unitatea națională (concept-cheie al viziunii ceaușiste despre națiune și despre statul- național în anii 1980 prezent însă în imaginarul colectiv și după 1989)3. Evident, și aici a existat o evoluție în timp, frecvență atacurilor la adresa greco-catolicilor a fost mai mare în primii 10-15 ani după Revoluție intrând apoi în declin. Dacă ne uităm acum către minoritățile naționale, vedem funcționând aceleași exigente care pun pe primul plan nevoia de a proteja statul național. Și
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
anumite proteste împotriva relaxării normelor: unii vorbitori (printre care și profesori de limba română) au resimțit acest lucru ca o amenințare la adresa prestigiului social atribuit prin limbă și chiar a ideii de normă, afirmînd că admiterea unor forme după criteriul frecvenței lor în uz reprezintă o cedare în fața inculturii, analfabetismului etc. Unul dintre punctele cele mai sensibile ale noilor recomandări academice pare să fi fost admiterea pluralelor cireși și căpșuni ca variante literare, chiar preferate formelor cireșe, căpșune (singurele acceptate de
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
doar la feminine, pluralul cireșele e net superior numeric (12.500 de atestări, față de 189 - cireșile), dar raportul se inversează pentru căpșună: căpșunele apare doar de 577 de ori, față de 9.330 de atestări pentru căpșunile. Înregistrări mai vechi și frecvențe mai noi atestă existența și în bună măsură și răspîndirea acestor forme.
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
Horia Gârbea Printre personajele noastre literare se numară, cu oarecare frecvență, deși adesea doar cu roluri episodice, necuvîntătoarele. Între ele, cîinii au, cred, locul din frunte, pentru că sînt cei mai inteligenți, fideli și binevoitori prieteni patrupezi. Nu este lipsit de importanță pentru un scriitor să-i înfățiseze și să-i denumească
Personaje patrupede by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10717_a_12042]
-
în jurul unui SECRET, iar femeile adoră să îl afle cât mai repede. Dalila a descoperit secretul lui Samson, a cărui putere constă în lungimea părului sau. Marile secrete, privind ritualurile în lojele masonice, au fost dezvăluite de un ziarist care frecvență, din întâmplare, pe domnișoara Caron, actrița la Operă din Paris, amantă unui important membru mason, prin secolul al XVIII-lea. Actrița Marilyn Monroe, amantă lui John Kennedy, era la curent cu cel mai bine păzit secret al Statelor Unite - extratereștrii și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
câștigă/ am să te lovesc prin surprindere". Martelanta anamneză psihică a poetei, bolnave de confesiune și transfigurare, nu exclude ingrediente de sorginte soresciană, adică elegie, umor, tandrețe, și nici repertoriul postmodern de măști terifiante, eventual horror, interiorizat, în ciuda aparentei detașări. Frecvența oximoronică și gesticulația suprarealistă atestă o artă poetică antimelodramă, necalofilă și minimalistă, în siajul poeziei provocatoare a unor Soviany, Marian Drăghici, Mariana Marin, Paul Vinicius ș.a. Atunci când renunță la o prea strictă logică gramaticală, scutindu-și textele de prea multe
Cuplul în iarnă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10781_a_12106]
-
alături de: c-o fi, c-o păți; că așa, că pe dincolo; că treacă, că meargă; că sucită, că-nvârtită; că-n sus, că-n jos; încoace, încolo; că-i laie, că-i bălaie; nu știu ce etc.); autoarea sugera că mulțimea și frecvența în uz a acestor construcții (prin care locutorul evită repetarea discursului celuilalt, mai ales cînd nu este de acord cu el) e chiar o caracteristică a limbii române. În stilul jurnalistic și în limbajul colocvial exemplele recente sînt numeroase: ,țipau
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
o ceremonie a repetiției la Bernhard, un fel de incantație al cărei efect nu poate fi atins decît prin aliterații. Un oracol al redundanței ritmate, acesta e Bernhard. Dar un oracol ale cărui idei ți se întipăresc în minte grație frecvenței cu care sînt reluate. Sînt pagini întregi în care austriacul repetă de cinci-șase ori aceeași expresie, sau chiar același cuvînt, de aici senzația că, în întregul cărții, autorul spune foarte puține lucruri, dar le spune pînă într-atît de mult și
Tehnica repetiției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10930_a_12255]
-
maeștri poate fi supusă unei lecturi prin răsfoire și spicuire. Răspunsul este afirmativ: oriunde vei deschide cartea, vei da peste un eșantion reprezentativ din proza lui Bernhard, o proză în care torentul vorbelor curge sacadat, într-o cadență imprimată de frecvența cu care autorul știe să se repete.
Tehnica repetiției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10930_a_12255]