3,538 matches
-
peisaj. Potrivit legendei, Giorgione avea trei pasiuni: pictură, muzica și dragostea. Și tocmai în aventurile amoroase ale pictorului găsește Văsari și explicația morții sale timpurii. Căci, susține el, pictorul o vizită și în timpul pustietoarei epidemii de ciumă din 1510 pe frumoasă lui amantă. O scrisoare a marchizei de Mantova, Isabella d'Este, menționează de asemenea faptul că artistul a căzut victimă epidemiei în toamna acelui an. Titian este, desigur, cel mai important elev al maestrului din Castelfranco. Însă și pictori precum
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
și Societății „Reuniunea Femeilor Române” din Iași, și a trimis, pe cheltuiala sa, la Paris, tineri pentru studii înalte. S-a implicat și în rezolvarea problemei alimentării cu apă a orașului, construind, tot pe banii lui, fântânile din cartierele Nicolina, Frumoasa și Socola, în vremuri când Iașul era lipsit de apă potabilă. El este și autorul primului studiu cu privire la sistemul de apă potabilă din Iași, cu titlul "Despre originea apelor în Iași și lucrările privitoare la îndestularea cu apă, 1677-1896" și
Scarlat Pastia () [Corola-website/Science/307345_a_308674]
-
dintre principalii promotori ai genului. Se va autointitula „regele manelelor” în 2004. Manelele create de Guță îmbină elemente de muzică lăutărească cu influențe din genurile pop și hip hop. Printre cele mai mari succese ale sale se numără piesele „Ce frumoasă ești (Dintr-o mie de femei)” (2001) și „Aș renunța” (2003). În România nu există o critică muzicală care să fi comentat prestația cântărețului. Spre deosebire de pozițiile favorabile ale recenzenților de peste hotare, numeroși intelectuali și jurnaliști români îi acuză sever producțiile
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
strălucește din punct de vedere stilistic. Cititorul se îndrăgostește de personajul principal, Heinrich von Goldring, căruia îi va urmări cu sufletul la gură misiunile grele la care ia parte și frumoasa poveste de dragoste care se naște între acesta și frumoasa franțuzoiacă, Monica Tarval. Va trăi durerea imensă a eroului în momentul morții Monicăi și va resimți aceeași durere și zbucium sufletesc ca și Heinrich. Ca un aspect pozitiv, cartea nu conține propagandă comunistă găunoasă, așa cum ne-am fi așteptat, aceasta
Singur printre dușmani () [Corola-website/Science/308743_a_310072]
-
să rezolve situația. Șiretul valet va ști într-adevăr să se descurce. El o consolează pe Donna Elvira, arătându-i catalogul impresionant, neîncheiat încă, al victimelor stăpânului său. Între timp, Don Giovanni își alege o nouă victimă: mireasa lui Masetto - frumoasa Zerlina. Nuntașii sunt poftiți să petreacă la palatul său, dar Masetto care a priceput intențiile cavalerului, nutrește gânduri de răzbunare. Leporello face tot posibilul ca să-l liniștească, în timp ce stăpânul său încearcă cu abilitate s-o convingă pe Zerlina de sinceritatea
Don Giovanni () [Corola-website/Science/307540_a_308869]
-
Ernesto, nepotul său, pe care îl dezmoștenește din cauza dragostei acestuia pentru o frumoasă actriță, pe nume Norina. Amuzat și neîncrezător, la început, Ernesto își va da seama că toate visele sale de fericire vor fi nemilos spulberate. În acest timp, frumoasa Norina nici nu bănuiește gravele evenimente ce se petrec. Scrisoarea "de adio" pe care o primește de la Ernesto o nedumerește, dar sosirea doctorului Malatesta o va lămuri și liniști. Pentru a-și ajuta prietenii, pe Ernesto și pe Norina, șiretul
Don Pasquale () [Corola-website/Science/307544_a_308873]
-
acest plan și împreună cu prietenii săi actori, travestiți în servitori, pornesc la "atac". Disperat de amenințarea unui destin necruțător, Ernesto își crede dragostea pierdută. Don Pasquale se lasă ușor cucerit de purtarea sfioasă și frumusețea ale tinerei "Sofronia", în realitate frumoasa Norina. În contractul de căsătorie ce se încheie pe loc, bătrânul trece jumătate din averea lui pe numele soției sale. Lămurit de Malatesta despre farsa ce se pune la cale, Ernesto acceptă să fie martor al falsei căsătorii. El se
Don Pasquale () [Corola-website/Science/307544_a_308873]
-
o serenadă apoi, în liniștea nopții, cei doi îndrăgostiți se întâlnesc și își fac jurămintele de credință. Don Pasquale iese din ascunzătoare. Norina însă este singură. "Întâmplator", Ernesto se află prin apropiere. Exasperat, Don Pasquale acceptă căsătoria nepotului său cu frumoasa Norina, în schimbul despărțirii de îngrozitoarea lui soție. Este momentul ca farsa să ia sfârșit. Norina își dezvăluie adevărata identitate. Don Pasquale află cu satisfacție că, de fapt, căsătoria lui nu este valabilă. Și mulțumit, Malatesta ia parte la bucuria tinerilor
Don Pasquale () [Corola-website/Science/307544_a_308873]
-
îl vor ajuta să-și răpească iubita. În iatacul ei din castelul de Silva, Elvira îl așteaptă pe Ernani. Vor fugi împreună. Dar nu Ernani e cel care pășește în încăpere, ci Don Carlos, regele Spaniei, și el îndrăgostit de frumoasa tânără. Ea însă îl respinge și, smulgându-i de la șold pumnalul, e hotărâtă să se folosească de tăișul rece, fie împotriva regelui, fie a ei însăși. E clipa când intră Ernani. Regele îl recunoaște, dar rebelul e pe cât de neînfricat
Ernani () [Corola-website/Science/307553_a_308882]
-
o salveze prin puterea lui Mefistofele. Margherita respinge însă forța malefică, preferând moartea, care înseamnă totodată și mântuirea ei. Mefistofele îl conduce pe Faust într-o lume ideală, în Grecia pașnică și plină de armonie, dar care datorită unei femei, Frumoasa Elena, a cunoscut unul dintre cele mai cumplite războaie: Războiul Troian. Pantalis și Nereo împreună cu un întreg alai aduc imnuri acestei frumuseți ideale. Dar Elenei îi revin în minte, asemenea unui coșmar, imaginile sângeroase ale războiului. Faust este fermecat de
Mefistofele () [Corola-website/Science/307648_a_308977]
-
critica socială. Tematica militară l-a preocupat pe Octav Băncilă o lungă perioadă din cariera sa. A mai pictat tabloul "De planton" în 1900 cu multe variante ulterioare acestui an, "Santinela" și "Din Armată" în anul 1912, precum și "Orbul de la Frumoasa" și "Dezertorul" în câteva variante. Acestea, cele mai reprezentative dintre ele, descriu viața grea din armata de odinioară, în care oamenii erau măcinați de persecuții și boli și astfel, ajungeau să dezerteze. Ca urmare a faptului că că Băncilă a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
reproducerilor pe care "România Muncitoare" le-a făcut în numărul din 4 martie 1909 tablourilor "Înainte de 1907" și "Înmormântarea". Lista tablourilor prezentate la expoziția din anul 1909 la Ateneul Român este necunoscută. Se știe că a expus pânza "Orbul de la Frumoasa", care înfățișează un tânăr militar victimă a conjunctivitei, care în acele vremuri făcea ravagii în armată, care iese de la spitalul militar din Frumoasa și-și caută drumul cu un băț. Octav Băncilă a mai expus și pastelul "Muncitor în repaus
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
expoziția din anul 1909 la Ateneul Român este necunoscută. Se știe că a expus pânza "Orbul de la Frumoasa", care înfățișează un tânăr militar victimă a conjunctivitei, care în acele vremuri făcea ravagii în armată, care iese de la spitalul militar din Frumoasa și-și caută drumul cu un băț. Octav Băncilă a mai expus și pastelul "Muncitor în repaus". Cei mai fervenți susținători ai operei lui Băncilă au fost ziarul de înclinație socialistă "România Muncitoare" prin profesorul Paul Bujor și doctorul Ottoi
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
de 8-10 metri față de șesul Bahluiului, Biserica Frumoasa domină peisajul prin silueta sa zveltă și albă și prin cele patru turle ale sale, străjuită de un turn impozant și împrejmuită cu un zid de piatră măcinat de vreme. Ansamblul Mănăstirii Frumoasa a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având și fiind alcătuit din următoarele 6 obiective: Spre sfârșitul secolului al XVI-lea, în preajma anilor 1583-1586, hatmanul Melentie Balica a construit o mănăstire în șesul Bahluiului
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
denumire a bisericii apare pentru prima dată într-o însemnare grecească din 1723 de pe o Evanghelie a acesteia, găsită în București și răscumpărată de către protosinghelul Silvestru. Peste un deceniu, în timpul ocupației rusești de la 1739, casele clădite de Grigore Ghica la Frumoasa au fost dărâmate. După cum relatează Ion Neculce, Constantin Cantemir, fiul lui Antioh Cantemir, împreună cu fratele său, maiorul Dumitrașcu, și cu oștile rusești, au intrat la 2 septembrie 1739 în Iași, ieșindu-le înainte ""mitropolitul și cu caimacamii și cu alțî
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
și cu alțî boeri care să mai tâmplasă, și călugări, și neguțitori de laturea târgului, despre muntenime, și i-au închinat cheile țărâi și stiagurile slujitorilor. Și s-au împreunat cu mare bucurie ș-au purces pen Iașu. Pân'la Frumoasa l-au petrecutu boerii. Și s-au așădzat acolo cu oastea."" După ""Cronica Ghiculeștilor"", Constantin Cantemir s-a instalat în casele de la Frumoasa, în timp ce oastea a rămas în corturi, pe câmp. La 3 septembrie, a sosit în oraș feldmareșalul rus
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
și stiagurile slujitorilor. Și s-au împreunat cu mare bucurie ș-au purces pen Iașu. Pân'la Frumoasa l-au petrecutu boerii. Și s-au așădzat acolo cu oastea."" După ""Cronica Ghiculeștilor"", Constantin Cantemir s-a instalat în casele de la Frumoasa, în timp ce oastea a rămas în corturi, pe câmp. La 3 septembrie, a sosit în oraș feldmareșalul rus Burkhard Christoph von Münnich, care s-a instalat pentru o săptămână la Curtea domnească. El a chemat pe mitropolit și pe boieri și
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
de la Belgrad, rușii refuzau să părăsească Iașul. Apropierea oștilor lui Grigore Ghica și ale turcilor l-au silit pe generalul Petru Șipov să ia măsuri de evacuare a orașului. Chesarie Daponte precizează că oștile venite cu Cantemireștii au dărâmat "casele Frumoasei și Galatei", iar cronicarul anonim al Ghiculeștilor a adăugat că dărâmarea caselor domnești s-a făcut din ordinul lui Münnich. Ion Neculce confirmă că distrugerea caselor domnești a fost ordonată de Münnich, care se afla atunci la Hotin, mâniat că
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
se afla atunci la Hotin, mâniat că nu mai putea ""să zapciască pe boeri de bani"". După cum scrie Neculce, ""Meneh l-au pus la calaur (strajă, n.ns.) și s-au mâniet și au trimis de au strâcat casăle de la Frumoasa"". În primăvara anului 1740, Ghica a pus să se clădească alte case în incinta Mănăstirii Frumoasa. Cronicarul Enache Kogălniceanu a scris următoarele: ""Iară când a fost de primăvară s-au apucat iară de casele domnești de la Frumoasa și le-au
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
După cum scrie Neculce, ""Meneh l-au pus la calaur (strajă, n.ns.) și s-au mâniet și au trimis de au strâcat casăle de la Frumoasa"". În primăvara anului 1740, Ghica a pus să se clădească alte case în incinta Mănăstirii Frumoasa. Cronicarul Enache Kogălniceanu a scris următoarele: ""Iară când a fost de primăvară s-au apucat iară de casele domnești de la Frumoasa și le-au isprăvit până în toamnă, după cum se văd și astăzi"". Cronicile vremii menționează că s-au construit două
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
strâcat casăle de la Frumoasa"". În primăvara anului 1740, Ghica a pus să se clădească alte case în incinta Mănăstirii Frumoasa. Cronicarul Enache Kogălniceanu a scris următoarele: ""Iară când a fost de primăvară s-au apucat iară de casele domnești de la Frumoasa și le-au isprăvit până în toamnă, după cum se văd și astăzi"". Cronicile vremii menționează că s-au construit două palate domnești la Frumoasa, unul destinat femeilor (în grădina domnească, deoarece mănăstirea Frumoasa era mănăstire de călugări) și unul destinat domnitorului
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
a scris următoarele: ""Iară când a fost de primăvară s-au apucat iară de casele domnești de la Frumoasa și le-au isprăvit până în toamnă, după cum se văd și astăzi"". Cronicile vremii menționează că s-au construit două palate domnești la Frumoasa, unul destinat femeilor (în grădina domnească, deoarece mănăstirea Frumoasa era mănăstire de călugări) și unul destinat domnitorului și boierilor (în incinta mănăstirii). După cum relatează și abatele Giuseppe Boscovich, palatul femeilor era mai mare decât cel din incinta mănăstirii, el fiind
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
clădirile din complexul mănăstiresc ca reședință de vară, unde se retrăgeau în zilele toride de vară. În anul 1753, domnitorul Matei Ghica (1753-1756), fiul lui Grigore al II-lea Ghica, a efectuat o serie de lucrări de restaurare ale Bisericii Frumoasa. În secolul al XVIII-lea, Mănăstirea Frumoasa a fost vizitată de către diverși călători străini, aflați în trecere prin Iași. Aceștia au evocat în notele lor de călătorie pitorescul locului și frumusețea palatului domnesc. O descriere interesantă a curții domnești de la
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
vară, unde se retrăgeau în zilele toride de vară. În anul 1753, domnitorul Matei Ghica (1753-1756), fiul lui Grigore al II-lea Ghica, a efectuat o serie de lucrări de restaurare ale Bisericii Frumoasa. În secolul al XVIII-lea, Mănăstirea Frumoasa a fost vizitată de către diverși călători străini, aflați în trecere prin Iași. Aceștia au evocat în notele lor de călătorie pitorescul locului și frumusețea palatului domnesc. O descriere interesantă a curții domnești de la Frumoasa și a împrejurimilor sale este realizată
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
În secolul al XVIII-lea, Mănăstirea Frumoasa a fost vizitată de către diverși călători străini, aflați în trecere prin Iași. Aceștia au evocat în notele lor de călătorie pitorescul locului și frumusețea palatului domnesc. O descriere interesantă a curții domnești de la Frumoasa și a împrejurimilor sale este realizată de către abatele Giuseppe Boscovich, care îl însoțea pe ambasadorul englez James Porter în călătoria sa din anul 1761 prin Moldova: Ministrul turc Resmi Ahmed Efendi a trecut prin Iași în anul 1763 în drum
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]