KorAP: Find »[drukola/base=fundație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...130 131 132 ...1441 >

36,010 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097

transmitere a sentimentelor asupra celorlalți. În: Analele Universității „Dunărea de Jos”, Fascicula XV, Galați, 2000, p. 62-66. 114. Nanu L., Gogoncea D. Gimnastica ritmică. Galați: Fundația Universitară “Dunărea de Jos”, 2001, p. 22-84. 115. Nanu L. Curs de gimnastică. Galați: Fundației Universitare “Dunărea de Jos”, 2003, p. 11 40. 116. Nanu L. Tehnica și metodica mișcărilor în gimnastica ritmică. Galați: Șoimu, 2006, p. 5-90. 117. Nanu L. Elaborarea conținutului pregătirii fizice și tehnice a gimnastelor de 11 - 12 ani în cadrul antrenamentului

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
Nicola I, Farcaș D. Teoria educației și noțiuni de cercetare pedagogică. București: Didactică și Pedagogică R.A., 1998. 136 p. 126. Ozolin N. G. Metodica antrenamentului sportiv. București: Stadion, 1972, p. 15-91. 127. Păcuraru Al. Teoria antrenamentului sportiv. Vol. II. Galați: Fundația universitară „Dunărea de Jos”, 2001, p. 85-115. 128. Petroman L. Locul și rolul muzicii în organizarea și desfășurarea acțiunilor de educație fizică și sport. În: Conferința internațională de comunicări și referate în domeniul educației fizice și sportului. Galați: Fundația universitară

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
Galați: Fundația universitară „Dunărea de Jos”, 2001, p. 85-115. 128. Petroman L. Locul și rolul muzicii în organizarea și desfășurarea acțiunilor de educație fizică și sport. În: Conferința internațională de comunicări și referate în domeniul educației fizice și sportului. Galați: Fundația universitară „Dunărea de Jos”, 2000, p. 357-358. 129. Platonov V. N. Teoria sportului. Kiev: Zdorovia, 1987, p. 16-73. 130. Popescu-Neveanu P. Tehnica programării didactice. București: Didactică și Pedagogică, 1974, p. 5-32. 131. Popa G. Metodologia cercetării științifice în domeniul educației

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
acționare asupra calităților coordinative prin folosirea jocurilor muzicale cu pași de dans la clasa a V-a. Lucrare metodico - științifică pentru obținerea gradului I în învățământ. Brăila, 2002. 103 p. 160. Todea S. F. Metodica educației fizice și sportului. București: Fundația „România de mâine”, 2001, p.31-53. 161. Todea S. F. Teoria sportului. București: Fundația „România de mâine”, 2006. 284 p. 162. Toma L. Z. Audiția muzicală - modalități de valorificare și instruirea muzicală. București: EDP, 1972, p. 21-47. 163. Tudusciuc I.

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
a V-a. Lucrare metodico - științifică pentru obținerea gradului I în învățământ. Brăila, 2002. 103 p. 160. Todea S. F. Metodica educației fizice și sportului. București: Fundația „România de mâine”, 2001, p.31-53. 161. Todea S. F. Teoria sportului. București: Fundația „România de mâine”, 2006. 284 p. 162. Toma L. Z. Audiția muzicală - modalități de valorificare și instruirea muzicală. București: EDP, 1972, p. 21-47. 163. Tudusciuc I. Gimnastica acrobatică. București: Sport-Turism, 1977, p. 7-31. 164. Tudusciuc I. Gimnastica sportivă. București: Sport

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248

Romi DEVCOM Dezvoltare comunitară DEVJUD 98 Indice al dezvoltării județului, construit cu date la nivelul anului 1998 DEVSAT Indice al dezvoltării satului cu valori calculate pentru toate satele României pentru 1992 și 2002 FRDS Fondul Român de Dezvoltare Socială FSD Fundația pentru o Societate Deschisă HIGHPROB Comunitate de romi cu probleme foarte severe INS Institutul Național de Statistică IS Inconsistență de status LOWPROB Comunitate de romi cu probleme de intensitate redusă MIDPROB Comunitate de romi cu probleme severe NONPROB Comunitate de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
conținut? Promotorii „promotorului local”tc "Promotorii „promotorului local”" Procesul de difuzare a inovației a pornit, în context românesc, de la un model german, la mijlocul anilor ’90, prin ADETIM și, ulterior, prin CAR-ADETIM. Consolidarea experimentului s-a făcut prin sprijinul masiv al Fundației pentru o Societate Deschisă (FSD). Filiala timișoreană a acestei fundații și, ulterior, CAR, desprins din Fundație drept centru independent, membru în Soros Open Network (SON), joacă un rol major în instituirea noului model de dezvoltare locală. Acestea nu lucrează însă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
difuzare a inovației a pornit, în context românesc, de la un model german, la mijlocul anilor ’90, prin ADETIM și, ulterior, prin CAR-ADETIM. Consolidarea experimentului s-a făcut prin sprijinul masiv al Fundației pentru o Societate Deschisă (FSD). Filiala timișoreană a acestei fundații și, ulterior, CAR, desprins din Fundație drept centru independent, membru în Soros Open Network (SON), joacă un rol major în instituirea noului model de dezvoltare locală. Acestea nu lucrează însă izolat, ci în parteneriat cu instituții județene și locale ale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
context românesc, de la un model german, la mijlocul anilor ’90, prin ADETIM și, ulterior, prin CAR-ADETIM. Consolidarea experimentului s-a făcut prin sprijinul masiv al Fundației pentru o Societate Deschisă (FSD). Filiala timișoreană a acestei fundații și, ulterior, CAR, desprins din Fundație drept centru independent, membru în Soros Open Network (SON), joacă un rol major în instituirea noului model de dezvoltare locală. Acestea nu lucrează însă izolat, ci în parteneriat cu instituții județene și locale ale administrației publice. Instituțiile implicate în susținerea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
rol în administrația publică locală, cel al „promotorului local”. Familia instituțională CAR-ADETIM acționează în principal la nivelul județului Timiș pentru implementarea conceptului de PL. Un experiment similar, cel al facilitatorului comunitar, are loc la nivelul județelor Cluj și Bistrița-Năsăud prin Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, în parteneriat cu CENPO și cu Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Cele două experimente se asociază prin crearea unui cadru de cooperare între Centrul de Asistență Rurală și Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, respectiv partenerii locali ai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
loc la nivelul județelor Cluj și Bistrița-Năsăud prin Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, în parteneriat cu CENPO și cu Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Cele două experimente se asociază prin crearea unui cadru de cooperare între Centrul de Asistență Rurală și Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, respectiv partenerii locali ai acestora. Cooperarea are drept scop final crearea unei politici publice cu privire la posibilele soluții de dezvoltare locală,folosind ca instrument agentul de dezvoltare locală - promotorul local sau/și facilitatorul comunitar. Conținutul inovațieitc " Conținutul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
personal pentru a desfășura acțiuni similare de identificare a resurselor și elaborare a unor proiecte cu carelocalitățile respective să intre în competiție pentru obținerea unor fonduri. Odată apărute oportunitățile de dezvoltare locală prin proiecte - cu finanțare de la UE, Banca Mondială, fundații locale, donatori internaționali bilaterali etc. -, modalitățile locale de răspuns se multiplică. Unele primării apelează la consultanți independenți 1. Agenții de dezvoltare locală care apar în cadrul procesului de promovare a dezvoltării comunitare din România acoperă o plajă de mare diversitate. La

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
2000) la încă 10 comunități (2001), fază urmată de o perioadă de asistență tehnică și consolidare a experimentului, pentru ca la nivelul anului 2004 alte 30 de comunități timișene să adopte modelul. Dacă în perioada 1999-2001 sprijinul financiar a venit din partea Fundației pentru o Societate Deschisă, începând cu 2004 acesta a fost asigurat prin fonduri europene (Phare - Societate Civilă), respectiv fonduri publice (Consiliul Județean Timiș). În varianta nord-transilvăneană, sub coordonarea Fundației Civitas, proiectul similar al facilitatorului comunitar s-a difuzat la nivelul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
adopte modelul. Dacă în perioada 1999-2001 sprijinul financiar a venit din partea Fundației pentru o Societate Deschisă, începând cu 2004 acesta a fost asigurat prin fonduri europene (Phare - Societate Civilă), respectiv fonduri publice (Consiliul Județean Timiș). În varianta nord-transilvăneană, sub coordonarea Fundației Civitas, proiectul similar al facilitatorului comunitar s-a difuzat la nivelul a 10 comune din Cluj/Bistrița-Năsăud. Evaluare de impacttc "Evaluare de impact" Întreaga dezbatere asupra formei optime de organizare a intervenției comunitare prin agenți de dezvoltare locală este încă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
difuzat la nivelul a 10 comune din Cluj/Bistrița-Năsăud. Evaluare de impacttc "Evaluare de impact" Întreaga dezbatere asupra formei optime de organizare a intervenției comunitare prin agenți de dezvoltare locală este încă în fază incipientă. Deocamdată, diferitele ONG-uri sau fundații care susțin formulele alternative la modelul dominant (cu spațiu redus de intervenție pentru actorii netradiționali ai dezvoltării locale) acționează la modul intuitiv-optimist. Presupun că ceea ce fac este bun prin noutate și alternativă la ceea ce există. Evaluări sistematice ale eficienței sociale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Numai pe baza lor se poate obține feedback-ul necesar pentru perfecționare, pentru orientarea spre formele de eficiență maximă. Altfel, lucrurile rămân la nivelul credințelor sau al intereselor diferiților actori implicați în dezvoltarea locală. Desigur,este legitim și necesar ca fundațiile sau agențiile ce promovează modele alternative de dezvoltare locală să își prezinte realizările și problemele, să susțină extinderea soluțiilor pe care le consideră eficiente. Acest procedeu nu înlocuiește însă acțiunile de evaluare specializată, sistematică și independentă. Este,probabil, spațiul de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
comunitare trebuie recunoscut explicit în cadrul acestui proces; sisteme coerente și durabile de finanțare trebuie puse la dispoziție prin Fondurile Structurale ale UE din 2007 pentru rețele locale, regionale și europene și printr-o mai bună coordonare cu și între trusturile, fundațiile și ONG-urile independente. 2. Toate guvernele naționale trebuie să ia în considerare numirea unui Ministru cu responsabilități specifice în crearea și implementarea politicii de dezvoltare comunitară, până în anul 2006. Acest Ministru ar trebui să aibă competență interdepartamentală. Cerem de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
mai bun” la întrebarea „Cât de bun credeți că va fi nivelul dumneavoastră de trai peste un an?”. Sursa: Sandu (1999, p. 34) - compilație de date de la USIA Research Office culese de SOCIOBIT, precum și din Barometrul Opiniei Publice publicat de Fundația pentru o Societate Deschisă (FSD). Setul de date pus la dispoziție de FSD se poate consulta pe Internet la adresa www.osf.ro. Datele FSD și USIA-SOCIOBIT sunt comparabile, deoarece s-a folosit un model de eșantionare asemănător, conform modelului propus

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
tranziție postcomunistă din România. Ele s-ar putea însă aplica și unor contexte similare, caracterizate de trăsături structurale comparabile. Date și metodătc "Date și metodă" 1. Datele Setul de date utilizate în analiză este preluat dintr-un studiu finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă (FSD) desfășurat în mai 1999. Studiul a făcut parte dintr-un program denumit Barometrul Opiniei Publice (BOP), desfășurat de FSD în România începând din anul 1994. Toate studiile realizate în cadrul seriei au utilizat același eșantion de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096

Evuleț D. C. Praxiologie și proiectare curriculară în educație fizică și sport. Craiova: Universitaria, 2007, p. 196-232. 44. Filoteanu N., Marian D. Educația plastică. București: Sigma, 2000, p. 22 - 45. 45. Gagea A. Metodologia cercetării științifice în educație fizică. București: Fundația „România de mâine, 1999. 377 p. 46. Georgescu M. Conținutul și metodica antrenamentului sportiv. București: Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport, 1971, p. 50-52, 231-240. 47. Giulea V., Susceanu V. Tratat de teorie a muzicii. București: Muzicală a uniunii

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
metodica antrenamentului sportiv. București: Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport, 1971, p. 50-52, 231-240. 47. Giulea V., Susceanu V. Tratat de teorie a muzicii. București: Muzicală a uniunii compozitorilor, 1963, p. 56-64. 48. Gheorghe D. Teoria antrenamentului sportiv. București: Fundației „România de mâine”, 2005, p. 8-72. 49. Ghibu E. Conținutul și metodica antrenamentului sportiv contemporan. Craiova: Uniunea de cultură fizică și sport, 1967, p. 34-156. 115 50. Gogoncea D., Stan Z. Mișcarea și muzica. Conferința internațională de comunicări și referate

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
Ghibu E. Conținutul și metodica antrenamentului sportiv contemporan. Craiova: Uniunea de cultură fizică și sport, 1967, p. 34-156. 115 50. Gogoncea D., Stan Z. Mișcarea și muzica. Conferința internațională de comunicări și referate în domeniul educației fizice și sportului. Galați: Fundația universitară „Dunărea de Jos”, 2000, p. 374-376. 51. Gogoncea D. Gimnastică ritmică caiet de lucrări practice, sem. I. Galați: Centrul de multiplicare al universității „Dunărea de Jos”, 2001. 45 p. 52. Gogoncea D. Gimnastică ritmică caiet de lucrări practice, sem

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
p. 67-112. 78. Isac C. Gimnastica ritmică în școală. Cluj Napoca: Risoprint, 2008, p. 10-36. 79. Ivanin A. G. Căile perfecționării măiestriei sportive. București: Consiliului național pentru educație fizică și sport, 1968, p. 80-93. 80. Jeleascov C. Gimnastica ritmică de bază. București: Fundației România de mâine, 2000, p. 5-74. 81. Jipa I., Magda S. Programe de gimnastică artistică și acrobatică. București: CNEFS, 1967, p. 7-36. 82. Jipa I. Pregătirea artistică în gimnastică. București: Consiliului național pentru educație fizică și sport, 1972, 168 p.

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
Jos”, 1999, p. 11 101. 113. Nanu L, Gogoncea D. Dansul - o formă de a transmitere a sentimentelor asupra celorlalți. În: Analele Universității „Dunărea de Jos”, Fascicula XV, Galați, 2000, p. 62-66. 114. Nanu L., Gogoncea D. Gimnastica ritmică. Galați: Fundația Universitară “Dunărea de Jos”, 2001, p. 22-84. 115. Nanu L. Curs de gimnastică. Galați: Fundației Universitare “Dunărea de Jos”, 2003, p. 11 40. 116. Nanu L. Tehnica și metodica mișcărilor în gimnastica ritmică. Galați: Șoimu, 2006, p. 5-90. 117. Nanu

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
transmitere a sentimentelor asupra celorlalți. În: Analele Universității „Dunărea de Jos”, Fascicula XV, Galați, 2000, p. 62-66. 114. Nanu L., Gogoncea D. Gimnastica ritmică. Galați: Fundația Universitară “Dunărea de Jos”, 2001, p. 22-84. 115. Nanu L. Curs de gimnastică. Galați: Fundației Universitare “Dunărea de Jos”, 2003, p. 11 40. 116. Nanu L. Tehnica și metodica mișcărilor în gimnastica ritmică. Galați: Șoimu, 2006, p. 5-90. 117. Nanu L. Elaborarea conținutului pregătirii fizice și tehnice a gimnastelor de 11 - 12 ani în cadrul antrenamentului

CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]