70,946 matches
-
colaborări în ceea ce privește contribuția la dezvoltarea cooperării sociale și economice dintre părți, considerând principiile de drept internațional privind suveranitatea teritorială, pacta sunt servanda, cooperarea între state, soluționarea pe cale pașnică a diferendelor internaționale și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, au convenit asupra următoarelor: Articolul 1 Obiective 1. Obiectivul acestui acord este crearea cadrului juridic și instituțional pentru finanțarea unor proiecte în anumite domenii, în România și în Republica Turcia. ... 2. În cadrul acestui acord, părțile pot semna
ACORD din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258675]
-
la pensie, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 124 alin. (3) privind independența judecătorilor. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 referitor la protecția proprietății și ale art. 6 privind ratificarea din Primul Protocol adițional la Convenție, precum și ale art. 2 privind garantarea drepturilor tuturor indivizilor, fără nicio deosebire, din Pactul internațional cu privire la drepturile civile
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Aceste indemnizații au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală (a se vedea Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014, precitată, paragraful 26). ... 23. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 47 din Constituție, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
de măsuri de adaptare la condițiile economico-sociale existente. În acest context, Curtea a reținut că legiuitorul este chemat să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiție principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecția sănătății și altele asemenea, dar și a unor drepturi care nu au o consacrare constituțională și care tind
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
condițiile necesare pentru creșterea calității vieții, iar prin art. 41 alin. (2) și art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaților, respectiv al cetățenilor și la alte măsuri de protecție socială și de asistență socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetățenilor și obligații corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituție, legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
au luptat pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. În ceea ce privește prevederile actului normativ criticat vizând limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituțional, neavând în consecință un caracter fundamental, Curtea a reținut că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Totodată, Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
în anul 2012 a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituțional, neavând în consecință un caracter fundamental, Curtea a reținut că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Totodată, Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989. ... 25. De asemenea, cu privire la invocarea art. 16 din Constituție, Curtea nu a reținut critica privind pretinsa discriminare între
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
5) din Constituție, Curtea a decis că dispozițiile de lege prin care se plafonează anumite indemnizații instituite de Legea nr. 341/2004 nu pot conduce la încălcarea principiilor statului de drept sau ale legalității și supremației Constituției, aceste indemnizații nefiind drepturi fundamentale. ... 28. Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție, prin Decizia nr. 228 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 8 august 2018, paragraful 33, Curtea a reținut că, așa cum a
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
Curtea a reținut că, așa cum a statuat în jurisprudența sa, indemnizațiile „restante“ ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie într-adevăr un „bun“ în sensul art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Curtea a mai reținut că aceste tipuri de indemnizații au caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizații pe o anumită perioadă are
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 27 mai 2019, paragraful 48, Curtea a stabilit că despre protecția oferită de art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale se poate vorbi numai atunci când sumele devin exigibile, până la acel moment indemnizațiile constituind o „speranță“ a titularilor acestor drepturi, așa cum s-a reținut prin deciziile nr. 42 din 22 ianuarie 2014 și nr. 314 din 5 iunie
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
de-o parte, și instanțele judecătorești, pe de altă parte, nu poate, în principiu, constitui obiectul contenciosului constituțional. ... 30. În final, cu privire la art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică din Legea fundamentală, prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016, paragraful 59, Curtea a constatat că acesta nu are incidență în soluționarea excepției de neconstituționalitate. ... 31. Întrucât nu
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
cereri de recurs în casație formulate împotriva unei hotărâri pronunțate în materia executării pedepselor. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură penală încalcă principiile fundamentale privind egalitatea în fața legii și dreptul la un proces echitabil, întrucât exclud posibilitatea atacării cu recurs în casație a hotărârilor pronunțate în materia executării pedepselor. Astfel, arată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru ca o diferență
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
aceasta trebuie, în primul rând, să vizeze un scop legitim și, de asemenea, să fie proporțională cu scopul vizat. Dacă diferența de tratament este lipsită de o justificare obiectivă și rezonabilă, ea va constitui discriminare și va genera încălcarea dreptului fundamental la egalitate în fața legii. Cu privire la textul de lege criticat, arată că nu există niciun scop legitim care să fundamenteze o atare diferență de tratament în condițiile în care hotărârile pronunțate în materia executării pedepselor sunt la fel
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994). Totodată, Curtea Constituțională a statuat că prevederile art. 16 din Legea fundamentală vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor (Decizia nr. 53 din 19 februarie
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994). Totodată, Curtea Constituțională a statuat că prevederile art. 16 din Legea fundamentală vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011 și Decizia nr. 323 din 30 aprilie 2015). Or, din perspectiva interesului
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură penală reprezintă opțiunea legiuitorului, fiind în acord cu politica penală a statului, și nu contravin prevederilor din Legea fundamentală și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate de autorul excepției. Mai mult, reglementarea constituie o concretizare a dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură penală reprezintă opțiunea legiuitorului, fiind în acord cu politica penală a statului, și nu contravin prevederilor din Legea fundamentală și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate de autorul excepției. Mai mult, reglementarea constituie o concretizare a dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, dar și a prevederilor art. 129 din Legea
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
invocate de autorul excepției. Mai mult, reglementarea constituie o concretizare a dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, dar și a prevederilor art. 129 din Legea fundamentală, care fac referire la exercitarea căilor de atac „în condițiile legii“. Așa fiind, apreciază că nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât restrângerea cazurilor în care pot fi promovate căile extraordinare de atac nu
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
fiind, apreciază că nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât restrângerea cazurilor în care pot fi promovate căile extraordinare de atac nu afectează egalitatea cetățenilor în fața legii, având în vedere că acest principiu fundamental nu presupune posibilitatea juridică de a avea acces la toate structurile judecătorești și dreptul de a exercita toate căile de atac în toate categoriile de cauze. De asemenea, arată că, pentru motive similare, textul de lege criticat nu contravine nici
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
precum și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, așa cum a reținut în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 540 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 24 octombrie
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
Cererea nr. 64.088/00, prin care a statuat că, în măsura în care cererile reclamantului se referă la executarea pedepselor, prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sunt inaplicabile, având în vedere că o procedură care privește executarea pedepsei nu pune în discuție o acuzație în materie penală. ... 17. Așa fiind, Curtea Constituțională apreciază că nu poate fi reținută critica autorului excepției de neconstituționalitate, în sensul că
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 27 martie 2003). Totodată, Curtea a statuat că prevederile art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, Decizia nr. 1.615 din 20
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
de efect titlurilor anexelor criticate, constând în transferul dreptului de proprietate publică și al dreptului de administrare, în absența unui temei-cadru în corpul actului normativ, contravine nu numai art. 1 alin. (5) din Constituție, ci și art. 120 din Legea fundamentală, care consacră principiul autonomiei locale, precum și art. 147 alin. (4) din Constituție, având în vedere jurisprudența constituțională în materie. ... 12. În considerarea argumentelor expuse, Președintele României solicită admiterea sesizării de neconstituționalitate și constatarea neconstituționalității legii, în ansamblul său. ... 13
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
120 din Constituție, Guvernul consideră că lipsa manifestării de voință a consiliului local prin adoptarea unei hotărâri cu privire la dobândirea dreptului de proprietate, cât și cu privire la administrarea terenurilor vizate creează premisele încălcării dispozițiilor art. 120 din Legea fundamentală. Dispozițiile art. 139 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ stabilesc că hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoptă de consiliul local cu majoritatea calificată, de două
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]