3,734 matches
-
la emisiunile culturale de astăzi - decât doar, eventual, dacă se vorbește despre ei). Apoi, dacă sunt recomandate fără discriminare și pe același ton triumfalist și o carte mediocră, și una bună, și un spectacol ratat, și unul cu o montare genială, și o expoziție penibilă, și una cu adevărat de excepție, „consumatorul“ nu va mai pune nici un preț pe recomandările noastre: cumpărând o dată un produs expirat (dar prezentat ca extraordinar), el va avea grijă să nu repete greșeala pe viitor. Ei
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
chiar un caz real, al lui Alvin Straight (om simplu, de la țară) care a făcut o astfel de călătorie în anul 1994. Și povestește simplu, fără simboluri și alegorizări. La prima vedere, compar un regizor ratat, Valeriu Lazarov, cu unul genial, David Lynch. La a doua vedere însă, îi compar pe fratele și pe tatăl prietenului meu îmbrățișați în sufragerie cu alte persoane reale, Alvin și Lyle Straight. Bineînțeles că o fac doar așa, din joacă, și că nu vreau să
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cel al închisorilor comuniste. Astăzi, precum spuneam, ohtatul poeticesc sa refugiat în locuri unde încă se poate manifesta în voie. Îl poți întâlni la emisiunile religioase, de tip Lumină din lumină, sau la cele care vorbesc despre tradițiile bravului și genialului nostru po por. Foarte multe dintre ele sunt pe canalul TVR Cultural. E adevărat, virusul sa modificat și s a adaptat noilor situații. În esență însă, a rămas același. De exemplu, la emisiunile religioase, particularitatea simptomelor e că abundența metaforică
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
care spune căși „încarcă bateriile de fiecare dată când îl invită în emisiune“. Actorul a învățat bine rolul și e doldora de citate din Nae Ionescu sau din Petre Țuțea. Prin urmare, le zice, întradevăr, bine: că țăranul român e genial și că alege să fie Fiul lui Dumnezeu (oare face asta la bufetul satului, unde ascultă manele?), că acest țăran are de partea lui „răstimpul, care e moștenirea cristică“, că noi, românii, credem în Dumnezeu și nu în FMI (care
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
și rămaseră îmbrățișați iubindu-se așa cum fac toți îndrăgostiți. - Îmi doream așa de mult să dai frâu liber sentimentelor tale! Așa cum mă așteptam. Chiar și fără hainele tale impecabile pe care le porți ai un aer de aristocrată și ești genială. - Tu ești perfect! Dumnezeule, ai o privire puternică, mă demolează iar buzele îți sunt roșii ca la domnișoare. Ești surprinzător de politicos. Așa ar trebui să fie orice tânăr. - Îți mulțumesc mult de apreciere, zise Nicky. La momentul acela, el
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ca la Bunica, într-o casă cu toaster electric !), duce gunoiul (de la etajul 4 la parter : în unele blocuri nu există ghenă la fiecare palier !), se bărbierește (un bărbierit cam lung totuși, câtă vreme ceea ce urmează nu are nimic din genialul The Big Shave al lui Scorsese !), ia micul-dejun cu soția, apoi valiza și pleacă. Dar nu în delegație (cum crede nevasta), ci la amantă, adică dă colțul blocului, intră pe ușa din spate și urcă la 8, unde locuiește ea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
film o scenă de un haz uriaș, cea a predării genții, în București, pe str. Agricultori... Totul e perfect acolo tempoul, mutrele... , dar faza cu mobilul, pe care mafiotul i-l ține la ureche puștiului jucat de Alex. Papadopol, e genială : e ca și cum l-ar considera o femelă care n-a mai văzut în viața ei un mobil și nu știe cum să-l folosească și, chiar dacă a văzut și știe, oricum bruta nu are încredere să i-l dea în
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
el ascute acolo o lamă cu dublu tăiș : moartea și resurecția, ultima nefiind nici pe departe întâmpinată cu bucurie, așa cum pretindem că ar fi firesc. Titus Lucretius Carus a fost un înveterat disprețuitor al fricii de moarte, dar a intuit genial sursa ei când a observat că timpul scurs înaintea nașterii noastre altfel spus, evenimentele de la care am fost excluși nu ne deranjează, în vreme ce infinitatea temporală scursă după moarte, adică tot ceea ce se va petrece după ce nu vom mai fi, ne
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Cioran-țuțea ca structură dialectică a serialului (în fond, este filmul dumnealui), tot așa cum eu, ca spectator, am dreptul să spun că aș fi preferat mai mult Cioran și mai puțin țuțea ! Sigur (toată lumea știe), Cioran l-a declarat pe țuțea genial (și nu o dată), dar trebuie făcută precizarea că Cioran o afirmase cu imaginea unui țuțea de-acum șaizeci de ani, când încă nu devenise gânditorul creștin-dogmatic de mai târziu. Și-apoi, când acesta din urmă spune că geniul este inferior
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
nu sunt lăsați să spună (și pe bună dreptate : nu criticii vor face următoarele filme, ci tot colegii, amicii, prietenii regizorilor astăzi lăudați !...). ̨ n aceste condiții, singura nelămurire este următoarea : de ce mai simt nevoia regizorii noștri să ne arate genialele lor producții ? E o irosire de timp și de energie. Un Club al cineaștilor, în care ei să-și prezinte reciproc capodoperele, ar fi o soluție sanitară : ei le văd, ei le-nțeleg și, nu știu alții cum sunt, dar
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
leninism-stalinism (versiunea Beria). Iar paradoxul face ca astăzi să avem nevoie de paranteze explicative, de contextualizări, de analize și eseuri psihodramatice pentru a înțelege : un film oarecare, un fals documentar (docu-dramă, mai degrabă) care înseamnă, pentru istoria cinemaului, exact opusul genialelor documentare ale lui Leni Riefenstahl un asemenea gunoi toxic produs de propaganda comunistă trebuie în 2000 și ceva să fie reproiectat pe un ecran (mare), vizionat, comentat... Este, cred, cea mai bună idee a Marelui jaf comunist, singura care justifică
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
unei prostituate aproape de pensie, care încearcă să devină mamă onorabilă de dragul fiului ei adolescent. în 2005, Mircea Daneliuc iese pe ecrane cu Sistemul nervos, cu siguranță cel mai clocotitor portret al unei femei din cinematograful românesc ; femeia este Nica, jucată genial de Rodica Tapalagă, iar faptul că este vorba despre o pensionară ce vorbește singură și se îndrăgostește de TV hero-ul Mircea Radu (Paul, în film) poate părea secundar... Dar nu e așa ; este pur și simplu demonstrația cvasiclinică a terapiei
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
până la apartamentul părinților lui Adi (prietenul Otiliei), încărcat de lucruri și oameni (era ziua mamei lui Adi), totul este la fel de claustrofob (oamenii ca niște pești în acvariu). Iar discuția de la masă o secțiune de zece minute în mentalitatea epocii surprinde genial această realitate : este un cadru fix, cu replici și gesturi din off, în care Otilia, înghesuită în viețile unor străini, ascultă conversațiile lor. Nu e nevoie de mai mult pentru a înțelege tot : și rezistența pasivă, și orbirea voluntară, și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
nimic despre laudă, dar se arată iritat de reproșul legat de cronica la filmul lui Tudor Giurgiu. îi strecor amuzat constatarea că se comportă fix ca un regizor (român) : poți să le spui de o mie de ori că sunt geniali, dar dacă ai cea mai mică obiecție la vreunul dintre filmele lor, ești considerat idiot. Gorzo consideră că a fost drept cu filmul ; eu îi spun că nu : în 4 000 de semne de cronică, ajunge la concluzia că despre
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de inspirație vizuală și control Travis filmează o poveste (cu două personaje) în trei tonuri diferite, fiecare ton adăugând ceva la ceea ce știai (uneori, acest ceva fiind un supliment de ambiguitate !). Tipa din film (care înțeleg că este designer) este genială o combinație de Juliet Berto și Marie France Pisier pieptănată și îmbrăcată ca-n anii 60 (sau poate, cum îi spun lui Andrei Gorzo în pauză, este ideea de Anna Karina !). Gorzo a făcut selecția și este foarte mândru de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
impecabil și revoluționar (pentru mica istorie a filmului românesc), dar totodată conformist, fals și chiar mincinos din punctul de vedere al conținutului : un fel de (păstrând proporțiile !) Triumful voinței, documentarul pro-nazist al lui Leni Riefenstahl. Dar are totuși această idee genială care îl pune la adăpost de suspiciuni : spune povestea ilegaliștilor din anii 30 în stil Nouvelle Vague. Era ca și cum ar fi livrat Partidului carnetul de partid învelit în hârtie fină, capitalistă. Caz extrem de decalaj între fond și formă, Duminică la
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
numeroase desene, schițe și efectuează calcule ale unor aparate de zbor mai grele decât aerul. Cel mă mare inventator al Evului Mediu, Leonardo da Vinci este autorul al mai multor proiecte de aeroplan, de elicopter, al elicei și al parașutei. Genialul artist, matematician, fizician, astronom și inginer care a prevăzut cucerirea spațiului aerian de către om, nota: „marea pasăre își va lua zborul, iar omul desfășurând aripile va umple lumea de uimire”. Dacă genialul inventator ar vedea elicopterul, avionul, deltaplanul și parașuta
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
aeroplan, de elicopter, al elicei și al parașutei. Genialul artist, matematician, fizician, astronom și inginer care a prevăzut cucerirea spațiului aerian de către om, nota: „marea pasăre își va lua zborul, iar omul desfășurând aripile va umple lumea de uimire”. Dacă genialul inventator ar vedea elicopterul, avionul, deltaplanul și parașuta, ar fi foarte mândru de invențiile sale. Leonardo da Vinci are o rugăciune celebra care-i poartă numele: și a mai scris printre altele: ; ; ; [6]. Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea încercările
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
gardă împotriva speranțelor deșarte. Cu cât trece timpul, cu atât pierdem teren. La voi, morbidezza, hiperestetism - față de forța asta, de avalanșa care s-a pornit și n-o să poată fi oprită de nimeni și de nimic: asta nu din cauza justeței „geniale“ a marxismului, ci fiindcă poporul s-a ridicat, e în plin marș și are să distrugă totul. „Proști, dar mulți“(Alexandru Lăpușneanu). Că vor fi păcăliți și că-și vor da seama prea târziu, asta-i altă poveste; dar forța s-
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Elinor, care încuviințează cu grație din cap. Elinor a avut dreptate? În legătură cu ce? Au vorbit despre mine? — Mersi! spun, încercând să fac un pas finuț înapoi. Nuu... Arăt spre masă. — De ce nu? zice Robyn, de parcă aș fi făcut cea mai genială sugestie posibilă. Haidem. În clipa în care se așază, îi remarc broșa cu două verighete încrucișate, încrustată cu diamante. — Îți place? spune Robyn. Am primit-o de la Gilbrooks, după ce am organizat nunta fetei lor. Ce mai dramă! Bietei Bitty Gilbrook
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
întreaga sumă de penalizare firmei Wedding Events Inc. — Dar... Am gâtul extrem de încordat. Nici asta nu pot. N-am o sută de mii de dolari! Trebuie să existe o altă cale! — Mi-e teamă că... — Trebuie să existe vreo soluție genială! Îmi dau părul spre spate furioasă, încercând să nu mă las copleșită de panică. Vă rog, mai gândiți-vă! Sunteți cea mai inteligentă persoană din America, sau cel puțin așa spune toată lumea! Nu se poate să nu găsiți o ieșire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
inteligentă persoană din America, sau cel puțin așa spune toată lumea! Nu se poate să nu găsiți o ieșire din situația asta! — Domnișoară Bloomwood, vă rog să mă credeți. Am examinat problema din toate unghiurile posibile și nu există nici o soluție genială. Nici o portiță. Garson Low oftează. — Îmi permiteți să vă dau trei sfaturi? Ce anume? zic, cu o licărire de speranță. — În primul rând, să nu mai semnați niciodată nici un document înainte de a-l citi cu mare grijă în prealabil. Știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
bine fac altfel. Eu mă duc la nunta de la Oxshott, iar Luke se duce la cea de la New York. Și fiecare spune că a fost părăsit de celălalt... după care ne întâlnim în secret... NU! Gata, am găsit! Ne angajăm sosii! Genial! Ideea îmi vine în timp ce urc cu liftul spre raionul unde lucrez - și mă prinde atât de tare, că aproape uit să cobor. Asta e. Ne angajăm sosii, care or să ne țină locul la nunta de la Plaza, și nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mă strânge de umăr. Mă întorc în cabină cu pași târșâiți și adrenalină zero. Simt cum vechea îngrijorare, atât de familiară, pune din nou stăpânire pe mine. A mai trecut o zi, și eu tot n-am găsit nici o soluție genială. Habar n-am ce-o să fac. Și timpul se scurge, în defavoarea mea. Poate că adevărul e că nu pot rezolva asta singură, mă gândesc, prăbușindu-mă în scaun. Poate că am nevoie de ajutor. De mașini de pompieri și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
târăsc până la calorifer, care încă mai e un pic călduț. — OK, Suze, fii atentă, spun. Doar... ascultă-mă. Nu am de gând să mai fac nici o prostie. M-am gândit foarte foarte bine și mi-a venit ideea asta absolut genială... La ora nouă a doua zi dimineață mă aflu acasă la Elinor. M-am îmbrăcat cu foarte mare grijă, cu cel mai elegant sacou de in gen trimis-diplomatic-special-al-Națiunilor-Unite și m-am încălțat cu cei mai etern-clasici-pașnici pantofi cu toc rotund
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]