5,266 matches
-
cursul cărora am fi putut sta de vorbă. A fost o eroare pe care am comis-o amîndoi, o eroare pe care n-am putut s-o evităm. Nici unul, nici celălalt n-a fost atît de șiret Încît să poată ghici că cearta noastră se va sfîrși prin moarte. Cu ochii Închiși, nu părea că doarme, ci că așteaptă ca antractul să ia sfîrșit și să Înceapă filmul. Îi cunoșteam bine expresia aceea pe care o avea cînd se concentra ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
reușești să fii și să realizezi. Dar asta spun eu, nu și legenda. Legenda nu a fost de acord cu mine în această privință, dar era părerea ei, pe care nu a exprimat-o clar și evident, dar eu am ghicit. Legenda spune că acolo unde te simți bine e locul unde aparții, unde te afli acasă. Iar eu continui să spun că nu e esențial unde ești. Esențial e să înțelegi esențialul... care este pretutindeni. Poate că odată și-odată
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
de ce aș vrea să împart cu tine atîtea lucruri dacă tu nu te poți înălța la adevărul lor? Știi ce înseamnă să ai chef și să vrei să împarți totul, doar pentru a fi? Cum se numește acest sentiment, ai ghicit? De ce să împart eu acest sentiment cu tine, dacă tu nu poți simți astfel?... Uite, nu mai împart nimic cu tine. Nu are rost. Tu nu știi să împarți totul din ceea ce ești. Nu mai vreau să împart nimic cu
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
mult decât intenționase. Ușurată că se afla încă pe picioare, își strânse șalul în jurul ei și o luă în sus pe Strada Sadovaia. La dreapta ei, peste drum de Haymarket, se înălța Biserica Adormirii Maicii Domnului, ale cărei ziduri se ghiceau după tarabele acoperite cu pânză. Apariția bisericii o liniști, însă mulțimea agitată care umplea piața o privea iscoditor. Cu fețe ostile, batjocoritoare și pline de dispreț, oamenii se întorceau spre ea, râzând și arătând-o cu degetul, deși unii dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
morții fiicei dumitale? ă Oh, dar ea nu e moartă! strigă Iecaterina Romanovna rugătoare. Ochii ei îl implorau. ă Atunci nu înțeleg cum ai putut să o omori dacă ea nu este moartă, răspunse Porfiri. Spuse cuvintele încet, încercând să ghicească adevărul ascuns în declarațiile contradictorii ale femeii. ă Am ucis-o, spuse ea plat, dând cuvintelor o forță irefutabilă. ă Te rog să mă ajuți. Trebuie să înțeleg, spuse Porfiri căruia îi veni o nouă idee. Cum o cheamă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
de jumătatea celei de-a cincea decade), zâmbetul ei îi făcu inima să bată cu putere. Nu pentru că îl găsea atractiv, ci fiindcă ascundea îndemânare și experiență. Fața îi era consumată de obiceiuri pe care el nu le putea decât ghici. Poate cel mai obositor dintre toate: obiceiul acesta de a deschide ușa la necunoscuți, de a le estima predilecțiile și de a le mijloci deplina satisfacere. Zâmbetul acesta, fără a-i arăta dinții, era în stare să-l lase în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
înăuntrul unei bonete albe. Avea o față atractivă și inteligentă. Porfiri simți o independență ageră, care putea fi confundată, de bună seamă, cu aroganța sau chiar impertinența. Avea ochii erau întrebători, fără a fi suspicioși, iar în purtarea sa se ghicea o nerăbdare care sugera că a fost deranjată de la o muncă importantă. El îi estimă vârsta în jur de vreo treizeci de ani. ă Bună ziua, începu Porfiri. Asta e casa lui Goriancikov, studentul? ă Da? ă Pot să vorbesc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
de castor, peste care stăteau împăturate mănușile din piele de căprioară. Avea părul adunat în bucle strânse în jurul gulerului și părea prospăt bărbierit, ceea ce îl făcu pe Porfiri să suspecteză că obrajii săi nu cunoscuseră încă lama briciului. Mai mult, ghici în înclinarea capului și în privirea acestuia rugătoare o oarecare legătură cu ceea ce Zamiotov avea să-i spună. ă Ce este, Alexander Grigorevici? ă Un prieten de-al meu... Tânărul zâmbea rugător în timp ce Zamiotov vorbea. ă El dorește să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
zise Porfiri. Îmi amintesc. Anna Alexandrovna mi-a spus. Erați în sihăstrie la Optina Pustin. Înseamnă că sunteți credincios? Porfiri observă o icoană sus într-un colț al încăperii. ă Nu ar trebui să fiu? ă M-aș hazarda să ghicesc că o parte din autorii pe care îi publicați nu sunt. ă De ce, din moment ce cazul a fost închis, ne mai puneți aceste întrebări? întrebă Vadim Vasilievici cu ostilitate bruscă. Se părea că vocea sa i îngroșa și mai puternic când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Îți gătea, făceați dragoste, te iubea, dar tu nu ai fost niciodată sigur, nu ai putut, nu ai fost pregătit. Apoi i-ai frânt inima și ai fugit. Sam tresări, se Încruntă, se Întunecă și se Întoarse. Kitty știu că ghicise Întocmai. — Dar asta nu Înseamnă că sunt un om rău... doar că nu eram pregătit, nu am putut niciodată... poate În câțiva ani, când voi fi realizat ce mi-am propus..., zise el. Kitty luă o jachetă roșie dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
artist. Ai o personalitate dublă, talente cu două fețe, dorințe care merg În direcții opuse. Poate chiar o viață dublă? Întrebă ea, zâmbind. — Ei bine, conduc o afacere cu haine ziua și sunt un fotograf al naibii de bun În timpul liber, ai ghicit. Dar e imposibil! Nu se poate să te uiți la mine și să-mi spui În ce zodie sunt. Poți să faci același lucru și cu Paul? Se Întoarse către Paul, care era așezat lângă el. — Kitty Îți poate spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
același lucru și cu Paul? Se Întoarse către Paul, care era așezat lângă el. — Kitty Îți poate spune zodia dintr-o privire, Îi zise el lui Paul. — Imposibil, spuse Paul. Șansele sunt de 1 la 12. Pe a ta a ghicit-o? Întrebă el. — Da, răspunse David, fascinat. — Coincidență... nu poate să-i iasă de două ori la rând, șansele ar fi de 1 la 24, spuse iranianul, parior profesionist, client obișnuit la Las Vegas. — Ba da, spuse Kitty. — Fac cinste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
să-i iasă de două ori la rând, șansele ar fi de 1 la 24, spuse iranianul, parior profesionist, client obișnuit la Las Vegas. — Ba da, spuse Kitty. — Fac cinste cu un bilet de avion dus-Întors la San Francisco dacă ghicești. Nu cred În astrologie sau În chestiile astea supranaturale. Pariez că n-ai să ghicești. Kitty se uită fix În frumoșii lui ochi negri. Recunoscu forma și energia, le mai văzuse undeva. Chiar Înainte să-și fi terminat el tirada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
spuse iranianul, parior profesionist, client obișnuit la Las Vegas. — Ba da, spuse Kitty. — Fac cinste cu un bilet de avion dus-Întors la San Francisco dacă ghicești. Nu cred În astrologie sau În chestiile astea supranaturale. Pariez că n-ai să ghicești. Kitty se uită fix În frumoșii lui ochi negri. Recunoscu forma și energia, le mai văzuse undeva. Chiar Înainte să-și fi terminat el tirada, zise: — Ești În Gemeni, nu? — Doamne! Da! zise bărbatul. Cum naiba de ți-ai dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
mea, ai muri Într-o junglă. În secunda În care Îi arăți unui bărbat cât de mult Îl placi, se transformă Într-un măgar și te consideră a lui. Nu trebuie să arăți ce simți, trebuie să-l lași să ghicească, să-i lași spațiu, să-i dai luni sau ani dacă e nevoie, cum am făcut eu cu Charlie. Lasă-l pe el să te vâneze, lasă-l pe el să vină la tine. Lasă-l să se simtă bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
autobuzul albastru? Cerșetorul se opri o clipă din mersul său vioi. Era un bărbat Înalt, de cincizeci-șaizeci de ani, plin de riduri și cu părul cenușiu, În dezordine. Avea blugii rupți și o bluză gri, foarte uzată. Pe sub zdrențe se ghicea un corp vânjos, destul de tânăr Încă. — Nu merg niciodată cu autobuzul, răspunse și se Îndepărtă cu același pas alert. Se uitase la ea de parcă era de pe altă lume. Oare ce Însemnau cuvintele lui? Că nu avea bani de autobuz sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
dejun În case de cărămidă prost luminate și neaerisite, bărbați fără slujbă, clădiri În flăcări, magazine jefuite, lideri ai drepturilor civile urlând și plângând Într-o biserică... Sună de parcă n-ați fi ieșit niciodată din Bel Air. Bărbatul zâmbi. — Ați ghicit. Toate fotografiile astea au fost făcute În Bel Air. Dar nu cel de-aici, cel din Haiti 4. — Nici nu-i de mirare că ați fost exilat În rulotă. Elba dumneavoastră privată. Toate chestiile comerciale sunt În sala mare. — Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Întâlnirile și o invită la duș Într-o baie imensă, cu jacuzzi din marmură gri. Apăsă un buton și aburul Începu să-i Învăluie din toate părțile. Îi plăcea enorm trupul lui suplu, bronzat, sub stropii de apă, pe jumătate ghicit sub aburi. Apoi Își studie corpul și se Îngrozi. Nu era epilată pe picioare. Urât! — Poți face mai mulți aburi, te rog? Brusc, Își dorea să dispară În spatele vaporilor. — Ai produse de baie pe care să le pot folosi? — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
zise Kitty. Arată prea ciudat... cred că se gândea la altceva. Și ce-ai făcut? — Am râs și i-am zis că știu că voia să-mi propună să ies cu ei. I-am zis că pot oricând să-i ghicesc următoarea mișcare. Glumeam! Dar a luat-o razna, a țipat la mine de față cu toată lumea. Mi-a zis că nu știu nimic despre el, că urăște toate bârfele mele, că nu suportă să comentez că-l cunosc ca-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
o casă În Malibu și alta În Beverly Hills? — Da, toți, zise el, fără să i se miște vreun mușchi. Dacă are o casă În Malibu s-ar putea să-l cunosc. Unde ai fost? — La Viceroy Hotel. Zâmbi ca și cum ghicise că se gândise la el acolo și că absența lui fusese mai puternică decât prezența oricărui alt bărbat. — N-ai Întâlnit decât un tip? Pot să pun pariu că erai cea mai frumoasă femeie din bar. Curiozitatea lui o flata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
de nevastă. Deși arăta destul de bine, ceva În genul lui Antonio Banderas, i-a zis că vrea să fie un gentleman și să aștepte cu sexul până după căsătorie. Carmen a acceptat, surprinsă, ce-i drept. — Dă-mi voie să ghicesc, zise Giulia, era impotent? — Nu. După căsătoria care a avut loc la New York, a aflat că Mick avea o chestie de dimensiuni incredibil de reduse. Iar curând după asta a descoperit că avea și o impresionantă colecție de DVD-uri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
am ajuns. — Mă mir. — Dar după asta, exact așa cum ai spus, s-a dus În Europa să petreacă Sf. Valentin cu prietena lui. Mi-a trimis un e-mail drăguț ieri, zicea că-i e dor de mine. — Și - stai să ghicesc - speri ca el să limpezească lucrurile acolo și să se Întoarcă la tine, nu? — Exact. — Știi ce cred eu, zise ea cu ultimele puteri, cred că n-o să-l mai vezi niciodată. Sau poate o să te sune peste vreun an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
fratelui meu mi-a dat speranțe În toți anii ăștia. Kitty voia să știe ce se Întâmplase la Paris... sau În Alpi... sau oriunde mai fusese... cu „ea“. Cealaltă femeie - oricine ar fi fost ea - probabil că Îl lăsa să ghicească, iar el se străduia din răsputeri să Îi obțină acordul. Probabil că de aceea călătorea atât de des acolo. Dar Kitty nu putea să Întrebe. — Relația mea se topește, zise el brusc, de parcă i-ar fi citit gândurile. Asta am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
plină de vase. Când cei doi bărbați au ieșit din casă, cu douăzeci de kilometri înainte, cerul abia începuse să se lumineze, acum dimineața a adus în lume destulă lumină ca să se putem observa cicatricea lui Marçal Gacho și să ghicim sensibilitatea mâinilor lui Cipriano Algor. Călătoresc cu viteză redusă din cauza fragilității încărcăturii, dar și a neregularităților pavajului. Livrarea mărfurilor care nu sunt considerate de primă sau secundă necesitate, e cazul vaselor rustice, se face, în acord cu orarele stabilite, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
drumului care duce la ele. Cipriano Algor traversă rapid Centura Verde, n-aruncă nici o privire câmpiei, întotdeauna îl deprimase spectacolul monoton al întinderilor de plastic, cenușii de la natură și întunecate de murdărie, în starea sufletească de acum e ușor de ghicit ce efect ar avea asupra lui contemplarea deșertului. La fel ca cel care odată a ridicat tunica binecuvântată a unei sfinte de pe altar ca să vadă dacă se sprijinea pe picioare sau pe pari necurățați, de mult timp olarul nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]