4,138 matches
-
paranoidă, obsesiv-compulsivă etc. Numărul claselor tipologice de tulburări de personalitate din DSM-IV nu derivă din principii teoretice și nu au la bază cumularea unor cazuri tipice exemplare studiată întâmplător, empiric. Ele au ca principiu călăuzitor existența bolilor psihice și sunt ghidate explicit de existența acestora. Desigur, descrierile și sistematizările anterioare nu sunt ignorate și nici cazuistica reală sau opinia experților, dar totul este ordonat explicit de țintirea tulburărilor psihice descrise în sistem. Această corelație poate fi prezentată simplificat într-un tabel
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pentru fiecare categorie. De exemplu, în cazul TP dependentă, autorul descrie următoarele subtipuri: dependentul neliniștit, imatur, ineficient, dezinteresat. Fiecare dintre acest subtipuri beneficiază de o descriere prototipică, apropiată de tipul ideal sau de cazul tipic exemplar. Descrierea subtipurilor nu e ghidată de principii teoretice, ci de experiența clinică a autorilor competenți. De altfel, în ultimul timp se pune un accent tot mai mare pe experți care au experiență de zeci de ani de activitate cu tulburările de personalitate și pot descrie
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
-se pe nivele (Parker, 2000Ă și de a acorda atenție și adaptării la context (Clark, 1997; 2001Ă. 8.2. Evaluarea și diagnosticul tulburărilor de personalitate implică un construct teoretic De fapt, chiar criteriile de circumscriere a tulburărilor de personalitate ce ghidează diagnosticul reprezintă un construct teoretic, mai mult sau mai puțin arbitrar. Realitatea subiectului investigat este filtrată, tradusă, reprezentată de acest construct. Interviul, structurat sau semistructurat, este și el un construct elaborat de autori care încearcă să ghideze obținerea de date
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de personalitate ce ghidează diagnosticul reprezintă un construct teoretic, mai mult sau mai puțin arbitrar. Realitatea subiectului investigat este filtrată, tradusă, reprezentată de acest construct. Interviul, structurat sau semistructurat, este și el un construct elaborat de autori care încearcă să ghideze obținerea de date astfel încât între diverși examinatori să existe un acord în evaluare. Constructul ce rezultă din aplicarea unui chestionar se raportează la constructul pe care-l constituie criteriile de diagnostic, obținându-se un rezultat care aproximează realitatea din anumite
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Rezultatele caracterizează persoana dimensional, cu posibilă referință la categoriile oficiale. Autorii sugerează agregarea tulburărilor de personalitate în patru clustere: antisocial, instabil, dependent, compulsiv. • Inventory of Interpersonal Problems (Harrowitz et al., 2000Ă. Scala are 64 de itemi și investighează problemele interpersonale, ghidate de circumplexul interpersonal (Leary, Kiesler, Wigginsă cu referire la epitetele ce califică atitudinile interpersonale (evaluate prin IPC; Wiggins, 1996Ă. Se utilizează nu atât pentru diagnostic, cât pentru orientarea psihoterapiei. Din această scală a fost dezvoltat Inventory of Interpersonal Problems - Personality
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu de pulsiunile și fanteziile sexuale sau agresive ci de legăturile afective apărute prin relaționarea interpersonală. Viața personală este dirijată de un model dinamic intern care este rezultanta dezvoltării progresive a capacităților de atașament (BRETHERTON, 1987Ă. Acest „internal working model” ghidează relațiile interpersonale și reglează răspunsurile emoționale. Disfuncționalitatea lui este privită ca și consecință a unui atașament deficitar și caracterizează majoritatea tulburărilor de personalitate, cu precădere structurările de tip borderline (FONAGY și colab., 1995, GUNDERSON, 1996, LEVY, BLATT, 1999Ă. Dintre tehnicile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ea să fie singura tulburare de personalitate inclusă în criteriile FEIGHNER (1972Ă de diagnostic operațional și în cele două mari studii epidemiologice populaționale din SUA: „Epidemiologic Catchment Area (ECAĂ” și „The National Comorbidity Survey (NCSĂ”. Accentul pus pe comportamentul infracțional ghidat de normele de conviețuire din țările euro-atlantice face dificilă identificarea acestei tulburări în alte țări decât cele din zona Americii și Europei, fapt ce reprezintă desigur o limitare. La baza descrierii TP antisociale din DSM-III, când s-au despărțit cele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
meditației, dar cu un minus de concretețe sensibilă. În Cum (1984) poeta se arătă tentata să abandoneze planul cosmic pentru a reveni în sfera cotidianului și a experienței senzoriale. Și în „interpretările critice” dedicate poeticii lui Ion Minulescu percepția e ghidată concomitent de sensibilitate și intelectualism. SCRIERI: Ploaie în aprilie, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1964; Hora de mână, București, 1968; Sub umbrela mea roz, Craiova, 1973; Zilele una cu alta, Craiova, 1982; Cum, Craiova, 1984; Poetica minulesciană, Craiova, 1986; Zilele una
DANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
apărate o perioadă lungă de timp”. R.A. Thiétart considera că „strategia este ansamblul deciziilor și acțiunilor cu privire la alegerea mijloacelor și articulării resurselor În vederea atingerii unui scop”. Igor Ansoff (1989, p. 110) definește strategia ca fiind ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic - de exemplu: 1. criterii ce permit măsurarea performanțelor actuale și viitoare ale firmei. Criteriile calității sunt denumite orientări, iar cele cantitative, obiective; 2. regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său: ce tehnici de producție trebuie
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
corporație multinațională, facilitățile de producție din Franța aprovizionează Întreaga piață internă a Uniunii Europene, iar managerii de publicitate din Italia, Spania, Franța și Germania se reunesc pentru a formula o „campanie europeană” de promovare a produselor. Pentru aceasta, ei se ghidează după caracteristicile prezentate În figura 43. Un bun exemplu Îl constituie compania Gillette. Companiile regiocentrate instituie centre regionale specializate de Întâlnire și formare a colaboratorilor În funcție de necesitățile specifice zonei respective. ¬ Companiile geocentrate Încearcă să integreze diversele regiuni Într-o perspectivă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sectorul automobilelor este un proces tranzitoriu de adaptare la noile forme ale concurenței sau semnul unei schimbări durabile și profunde În funcționarea acestei piețe? Înainte de a răspunde la această Întrebare, să analizăm originea, criteriul și conținutul lor. Două obiective esențiale ghidează această strategie a constructorilor de automobile pe plan mondial: pe de o parte, a accede mai ușor la noile piețe, iar pe de altă parte, a se adapta la ritmul rapid al inovației. Acordurile permit pătrunderea rețelelor de distribuție ale
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sursa tuturor valorilor. Baza originară a dorințelor conduce și trebuie să conducă lumea”1. Toate activitățile noastre sunt animate de „insatisfacție” (satisfyingless) și „iritare” (annoyers); din „insatisfacție” și „iritare” derivă toate dorințele și aversiunile noastre; tot ele sunt fundamentul care ghidează prioritar învățarea. Tindem spre o „stare satisfăcătoare a lucrurilor” (satisfying state of affairs). Prin „stare satisfăcătoare”, Thorndike definește acea stare în care animalele (inclusiv omul) nu fac nimic pentru a o evita și încearcă să o conserve. Prin „stare de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
4.4.3. Procesele de reproducere motorietc "4.4.3. Procesele de reproducere motorie" După Bandura, a treia componentă majoră a fenomenului de modelare se ocupă cu procesele de reproducere motorie. Aceasta implică folosirea reprezentărilor simbolice ale patternurilor modelate să ghideze performanțele deschise. Procesul de ghidare reprezentațională este esențial același ca răspunsul de învățătură în condițiile în care o persoană urmează din punct de vedere comportamental un pattern deschis la exterior sau este direcționată printr-o serie de instrucțiuni menite să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
al stimulului-impuls primar. Dacă individul poate fi învățat să facă singur ceea ce face în prezența altora, comportamentul său nu poate fi lăsat pe seama stimulilor oferiți de alte persoane din grup. Există, fără îndoială, cazuri când simplul efect al stimulilor grupului ghidează comportamentul unui privitor. De exemplu, un prieten al lui Miller, plimbându-se alene prin Vatican într-o zi, a observat o mulțime de aproape două sute de persoane care se mișcau rapid într-una dintre micile capele. Atras de acest du-te-vino
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a lungul drumului către țel. De exemplu, ca să trimiți mingea de golf în gaură, trebuie ca aceasta să fie trimisă în direcția care trebuie și cu forța potrivită. Cu toate acestea, pare destul de improbabil că astfel de răspunsuri pot fi ghidate de un feedback proprioceptiv, subiectul învățând să-și mărească forța până când produce un anumit stimul proprioceptiv și apoi se oprește. În astfel de cazuri, problema amplitudinilor diferite ale răspunsurilor va reduce discriminarea proprioceptivă și generalizarea răspunsului va fi un caz
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
computer" Miller și Dollard constatau însă că un tip complet diferit de probleme sunt ridicate de capacitatea enormă a omului de a se adapta la forme diferite de distanță perceptivă și motrice. Era evident că răspunsurile relaționale la indicii relaționale, ghidate de feedbackul continuu, nu vor fi extrem de afectate de distorsiuni, doar dacă relațiile nu sunt de fapt inversate ca o reflectare a desenelor în oglindă. Miller și Dollard luau ca exemplu jucătorul de golf. Cu toate acestea, având un răspuns
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
relațiile nu sunt de fapt inversate ca o reflectare a desenelor în oglindă. Miller și Dollard luau ca exemplu jucătorul de golf. Cu toate acestea, având un răspuns, precum „introducerea unei mingi de golf în gaură”, acesta nu poate fi ghidat de feedback continuu, până la atingerea țelului, corectarea trebuind să fie anterioară. „Computăm” automat astfel de corecții când ne adaptăm la un teren mai adecvat sau cu mai multe pante, la un club mai vechi sau mai important sau când luăm
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și numărul de participanți folosiți. Specificând că aceste criterii sunt în fapt intercorelate, vom analiza mai jos câteva dintre caracteristicile definitorii ale tipurilor de brainstorming propuse de fiecare dintre acestea. În activitatea cu metoda asaltului de idei trebuie să ne ghidăm după un set de reguli care stabilesc că: - toate ideile, exceptând glumele evidente, au caracter de cunoștințe și vor fi privite ca atare de către membrii grupului; - exprimarea ideilor mai neobișnuite de către participanți va fi încurajată de moderatorul discuțiilor, se va
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
parcursul Evului Mediu timpuriu, Biserica exercită un veritabil monopol asupra "lecturii" mesajului animalului. Animalul se găsește sub o tutelă mărginită"48. "Lectura" aceasta, esențială în închegarea unei episteme specifice Evului Mediu, nu este, prin urmare, una liber consimțită; ea este ghidată, orientată către o finalitate precisă: respectarea dogmei creștine. Animalul joacă, din această perspectivă, un rol de primă importanță. Cu o precizare de la sine înțeleasă: animalul transformat în simbol. Cum are loc această transformare, această metamorfoză, această derivare dintr-un regn
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Nouvel Observateur, nr. 2303-2304, 2008, p. 95). Ființa umană poate și trebuie să fie văzută concomitent din două perspective: aceea a violenței, vulnerabilității și traumei și aceea a fericirii, a factorilor protectivi și a rezilienței. Recunoașterea potențialului distructiv al violenței ghidează orientările preventive și stimulează interesul pentru abordarea pozitivă a ființei umane. Instituționalizarea acestor idei conduce la stipularea unei legislații care să protejeze ființa umană de atacuri violente și la crearea unor servicii care să susțină sănătatea și reziliența copiilor, adulților
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ajutătoare. întrucât acest travaliu de înfruntare a evenimentului traumatic este impregnat de o imensă suferință și spaimă, ar trebui ca procesul în sine să se desfășoare în condiții terapeutice special destinate, când întreaga experiență poate fi partajată și, mai ales, ghidată de un specialist. Expunerea se poate face autoasistat, deci fără apelul la un terapeut, când victima recurge la o relatare detaliată în scris (și repetată) a întregii povești. Desigur, o asemenea formulă nu este printre cele mai eficiente, dar oricum
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
schimbare: relansare, reorganizare, adaptare în vederea viitoarelor provocări Contraechilibru dat de stabilitate: continuitate, păstrarea legăturilor și depășirea rupturilor 2.2. Conexiuni Sprijin reciproc, colaborare, devotament Respectarea nevoilor individuale, a diferențelor, a limitelor Capacitate de a conduce: a îngriji, a proteja, a ghida copiii și membri mai vulnerabili: a) forme variate (parentalitate cooperantă, îngrijiri de grup); b) relații de cuplu/coparentalitate (parteneri egali) Caută reconectarea, reconcilierea relațiilor tulburate 2.3. Resurse sociale și economice Mobilizarea familiei extinse și a sprijinului social: modele și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca expresie a dezechilibrelor ei, a excesului și a penuriei: pentru că îl interesează retragerea formelor din execuție, de-realizarea lor, regresia lor în materia proteică din care au fost generate. Transferul în literatură al acestei dimensiuni a limbajului va fi ghidat de ideea de a regăsi starea de disponibilitate plurală, multidirecționată și echivocă a cuvântului. Poezia emanată de limbă se va înscrie într-un spațiu al densității semantice și morfologice (multe sensuri în același cuvânt, multe cuvinte în aceeași formă) și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
raport cu realitatea pe care literatura l-a mediat pentru societatea românească. Cred că pentru a putea stabili o focalizare asupra obiectelor literare trebuie să avem nu atât o cunoaștere a discursurilor, cât una a experiențelor. În acest câmp, mă ghidează studiile pe care Jean-Marie Schaeffer le-a dedicat după 2000 experienței estetice, începând cu Adieu à l'esthétique, până la sinteza recentă L'Expérience esthétique 82. Principala ipoteză pe care cercetătorul francez a încercat să o demonstreze a fost aceea a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se confundă cele trei componente ale comunicării literare: personalitatea autorului, caracterul operei și dispoziția mimetică a cititorului. Nu e greu să vedem că Heliade Rădulescu visează la o formulă perfect circulară în care să fuzioneze ideal cele trei "intenții" care ghidează procesul artistic. În același timp, trebuie subliniat caracterul utopic al acestei reprezentări. Istoria literaturii grecești abundă în asemenea exemple; acolo geniile se cheamă în funcție de ceea ce fac și numele conțin creația. Însă e un paradis - pierdut - al numelor justificate. Culturile moderne
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]