3,423 matches
-
sprijini. Arhitecții khmeri nu au făcut niciodată arcadele curbate,care erau folosite de români. Ei au creat un arc corbelled, dar acest lucru de multe ori să dovedit instabil și să prăbușit. Monumentul a fost realizat din imense bucăți de gresie, la fel de mult că pentru piramida lui Khafre din Egipt (peste 5 milioane de tone). Această gresie a trebuit să fie transportată de la Muntele Kulen, o carieră la aproximativ 25 mile (40 km)depărtare spre nord. Piatră a fost probabil transportată
Angkor Wat () [Corola-website/Science/320373_a_321702]
-
creat un arc corbelled, dar acest lucru de multe ori să dovedit instabil și să prăbușit. Monumentul a fost realizat din imense bucăți de gresie, la fel de mult că pentru piramida lui Khafre din Egipt (peste 5 milioane de tone). Această gresie a trebuit să fie transportată de la Muntele Kulen, o carieră la aproximativ 25 mile (40 km)depărtare spre nord. Piatră a fost probabil transportată pe pluta de-a lungul râului Siem Reap. Acest lucru ar trebui făcut cu grijă,pentru
Angkor Wat () [Corola-website/Science/320373_a_321702]
-
De asemenea Roger Hopkins și Mark Lehner au efectuat experimente la cariera de calcar care a durat 22 de zile și au fost folosite aproximativ 400 de tone de piatră. Forță de muncă la cariera, transport, sculpteze și instala acest gresie de mult trebuie să ruleze în mii inclusiv mulți artizani cu înaltă calificare.Talentul necesar pentru a sculpta aceste statuete a fost dezvoltat de sute de ani mai devreme, după cum o demonstrează unele artefacte a constatat că au fost datata
Angkor Wat () [Corola-website/Science/320373_a_321702]
-
Ea reprezintă o raritate între bisericile din zona Moldovei prin adaptarea, în spiritul caracteristic al arhitecturii moldovenești tradiționale, a tipului de plan muntenesc cu două turle pe pronaos, ca la biserica Mănăstirii Dealu. Ea a fost construită din piatră masivă (gresie adusă probabil din zona râului Moldova) și cărămidă arsa la partea superioară sau în locurile unde s-au făcut adăugiri. Biserica fostei mănăstiri Ilișești are plan triconc și trei turle: o turlă deasupra naosului și două turle deasupra pronaosului. Cele
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
ele sunt acoperite cu depozite sedimentare noi. La sud de albia pârâului Baraolt se întinde masivul muntos al Munților Baraolt care, din punct de vedere tectonic - structural, aparține flișului intern al cretacicului carpatin. Ele sunt constituite în mare parte din gresii care formează bancuri, apoi marnocalcare și masive calcaroase (numite olistolite), cuprinzând un interval geocronologic începând cu cretacicul inferior - barremian, aptian, albian - , peste care apar pe alocuri și conglomerate cenomaniene de tip Bucegi. Socotind perimetrul Biborțeni ca o parte din marele
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
nu este într-adevăr prea îmbietoare ca aspect. Ea se ramifică într-un parcurs superior și unul descendent, care joncționează spre partea terminală a cavității. În prima jumătate a peșterii apare evident conglomeratul pentru ca apoi spațiile să se dezvolte în gresie.
Peștera de pe Piciorul Babelor () [Corola-website/Science/317282_a_318611]
-
istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . a fost construită în secolul al XIX-lea (înainte de anul 1813) de către Grigore Drama. Lângă peretele altarului, în partea de sud-est, se află o piatră veche de mormânt din gresie cu o inscripție ștearsă în limba română cu caractere chirilice: ""1822 supt această piatră odihnește roaba lui D(u)mnezeu Stamina Pre(utesă?) D(u)mnezeu să (ierte?) În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori. Biserica
Biserica de lemn din Mădârjești () [Corola-website/Science/317332_a_318661]
-
anul 1938 a fost adăugat turnul clopotniță din piatră și s-a căptușit biserica pe interior și exterior cu scânduri nevopsite, așezate vertical. Catapeteasma bisericii a rămas cea originală. Biserica și cimitirul sunt împrejmuite cu un zid din piatră de gresie. În anul 2007, cercetătorul Lucian Lefter constata că lucrările de întreținere efectuate la bisericile de lemn din Zlodica, Costești și Suhuleț au transformat respectivele lăcașuri de cult în kitsch-uri. Arhitecta Smaranda Gâlea a realizat o serie de observații tehnice
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
din două ramuri principale, în formă de potcoava, care închid între ele bazinul superior al Ialomiței. Cele două culmi pornesc din vârful Omu, punctul culminant al masivului și din care se desprind alte ramuri secundare. Masivul este alcătuit predominant din gresii și conglomerate și numai parțial din calcare și are înălțimi frecvente peste 2000 m. Este bine marcat în ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun în evidență flancurile externe prin varietatea reliefului sau. Alternanta de gresii, marne și
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
predominant din gresii și conglomerate și numai parțial din calcare și are înălțimi frecvente peste 2000 m. Este bine marcat în ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun în evidență flancurile externe prin varietatea reliefului sau. Alternanta de gresii, marne și conglomerate, neuniformitatea litologica a conglomeratelor au condiționat apariția prin dezagregare și eroziune diferențiala, a unui relief rezidual de turnuri și coloane ce iau forme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute fiind Babele și Sfinxul . În bazinul superior
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
custuri, morene. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteana a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând etajelor Barremian și Apțian. Relieful carstic
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteana a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând etajelor Barremian și Apțian. Relieful carstic este legat de masă calcarelor de pe latura vestică a rezervației, în sectorul Strunga-Grohotiș-Guțanu, iar local de unele blocuri cu dimensiuni mai mari incluse în masă de conglomerate. Specific este exocarstul cu Japiezuri în
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
atinse spre sfîrșitul iernii și începutul primăverii iar vara este cel mai liniștit anotimp din acest punct de vedere. Ca efect al vântului care transportă grăunțe de nisip sau ace de gheață, stâncile, în special cele compuse din roci friabile(gresii), sunt șlefuite în diverse forme: turnuri, coloane, ciuperci. Deoarece sunt mai înalți decât împrejurimile, Bucegii sunt mai înnorați, întrucât masele de aer sunt obligate să se înalțe pentru a trece de obstacole. Prin înălțare, aerul umed condensează sub formă de
Clima munților Bucegi () [Corola-website/Science/317405_a_318734]
-
lui Marte, zeu al războiului și al agriculturii. Despre apariția lor s-au format legende și teorii. Unii cercetători spun că agenți modelatori au fost apă și vântul cu sprijinul înghețului și dezghețului. Se are în vedere și alternanta rocilor, gresii și calcare de pe platou. Însă nu poate fi negata intervenția umană la finisarea formelor mai mult sau mai putin regulate. Până acum, nici o dovadă științifică nu a putut explică pe de-a întregul acest fenomen și astfel, legendele în jurul acestor
Cabana Babele () [Corola-website/Science/317398_a_318727]
-
České Středohoří și Kokořínsko, ocupă suprafața de 7493 ha și avea în 2010, 3.038 loc. a fost de mai multe ori culisele unor filme cinematografice. Localitatea se află așezată pe cursul lui Černý potok (Haberbach) pe un substrat de gresie. Ramurile principale economice ale localității sunt agricultura, industria metalurgică și producerea de mobilă. Ramura industriei textile este într-o de scădere continuă, în regiune rata șomajului este destul de ridicată. Localitatea a fost întemeiată pe la mijlocul secolului XI, fiind ridicată la rangul
Úštěk () [Corola-website/Science/321888_a_323217]
-
mare ca al doilea sistem de peșteri că lungime, care este Peșteră Jewel din Dakota de Sud care are peste 240 km de pasaje cunoscute. Peșteră Mamutului s-a dezvoltat în straturi groase de calcar acoperite de un strat de gresie, ceea ce face ca sistemul să fie deosebit de stabil. Sistemul include mai mult de 630 km de culoare; noi descoperiri și conexiuni adaugă mai mulți kilometri la această cifră în fiecare an. a fost înființat pentru a păstra sistemul de peșteri
Parcul Național Peștera Mamutului () [Corola-website/Science/321460_a_322789]
-
s-a fragmentat, sub influența mișcărilor tectonice, într-o serie de bazine de mai mică întindere (Marea Neagră, Marea Caspică, Lacul Balaton, Lacul Aral și altele), care au evoluat separat. Pe teritoriul de astăzi al României, apa s-a evaporat, iar gresia și calcarul existent au suferit eroziuni din cauza mai multor fenomene naturale. Mai rezistent în timp s-a dovedit calcarul, însă gresia, un fel de nisip compact, n-a suportat presiunea exercitată de apele ploilor și freatice și s-a dizolvat
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
Lacul Aral și altele), care au evoluat separat. Pe teritoriul de astăzi al României, apa s-a evaporat, iar gresia și calcarul existent au suferit eroziuni din cauza mai multor fenomene naturale. Mai rezistent în timp s-a dovedit calcarul, însă gresia, un fel de nisip compact, n-a suportat presiunea exercitată de apele ploilor și freatice și s-a dizolvat, dând naștere acestor grote . Primele descoperiri științifice efectuate pe Dealul Repedea datează din anul 1862. În acel an, profesorul ieșean Grigore
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
din anul 1862. În acel an, profesorul ieșean Grigore Cobălcescu (1831-1892) - primul profesor de geologie și mineralogie de la Universitatea din Iași - a descoperit într-o scobitură ivită în Dealul Repedea un bogat zăcământ fosilifer, captiv în calcar oolitic. Rocile și gresiile calcaroase, puternic fosilizate demonstrau existența aici a unei Mări Sarmatice . Profesorul Cobălcescu a publicat în "Revista Română pentru știință, litere și arte" din București un articol intitulat "" Calcarul dela Răpidea"", considerat de specialiști a fi prima lucrare românească de geologie
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
zona științifică. Prin Hotărârea nr. 8/1994 a Consiliului Județean Iași cu privire la instituirea unor arii protejate, au fost identificate ca arii protejate: Autoritățile au împădurit zona-tampon pentru a stabiliza dealul și pentru a atenua eroziunea abrupților pereți de marne și gresii calcaroase. Pe vârful Dealului Repedea, în apropiere de releul de televiziune, la o altitudine de 353 metri, dealul prezintă o concavitate adâncă cu aspect de amfiteatru, având pereți abrupți, găuriți de caverne. De-a lungul timpului, oamenii s-au adăpostit
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
pentru restaurarea monumentelor istorice. În prezent, se află în proces de restaurare. a fost construit pe un strat de umplutură de pământ, de culoare neagră-cafenie. Clădirea are dimensiunile de 22,8 x 17,0 m. Fundațiile sunt din blocuri de gresie calcaroasă, cu lățimea egală cu cea a zidurilor ce se sprijină pe ele și adâncime de fundare cuprinsă între -1,10 m și -4,50 m. Clădirea are un beci la adâncimea de -3,67 m. Pereții sunt din zidărie
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
oastea moldovenească s-a retras din Transilvania. Întors biruitor în Moldova, domnitorul Mihai Racoviță a poruncit construirea unui monument în comuna Vama, care să fie mărturie a campaniei sale victorioase împotriva austriecilor. Monumentul are forma unei coloane monolitice pătrate din gresie poroasă, cu o înălțime de 3 metri. Deasupra coloanei se află o pălărie piramidală de piatră, pentru a evita scurgerea apei de ploaie pe fațadele monumentului. Într-un articol publicat în 1893, arhitectul austriac Karl Romstorfer menționează o legendă locală
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
secretar general al guvernului local de la Cernăuți și apoi deputat de Câmpulung. În anul 1923, Comisia Monumentelor Istorice a alocat 25.000 lei pentru executarea unor lucrări de protejare a monumentului. Au fost montați pe zidul cerdacului 8 stâlpi din gresie de Doabra și un acoperiș, tot atunci fiind amplasată și prima inscripție destinată să arate trecătorilor că pășesc pe lângă un monument istoric. În anii 1879 și în 1923 s-au plantat arbori în jurul monumentului, aici fiind astăzi un parc. Iorgu
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
monumentului și de reamenajare a spațiului din jurul acestuia. A fost înlocuit acoperișul din șindrilă cu un acoperiș alcătuit din materiale moderne (tip pluvitec), considerate de specialiști ca fiind improprii unui monument istoric. Monumentul are forma unei coloane monolitice pătrate din gresie poroasă, cu o înălțime de 3 metri. Deasupra coloanei se află o pălărie piramidală de piatră, pentru a evita scurgerea apei de ploaie pe fațadele monumentului. În jurul stâlpului s-a construit în 1848 un cerdac protector din piatră cu o
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
pe fațadele monumentului. În jurul stâlpului s-a construit în 1848 un cerdac protector din piatră cu o înălțime de 1,5 m și o grosime de 0,5 m. Pe zidul cerdacului au fost montați în 1923 opt stâlpi din gresie de Doabra și un acoperiș, tot atunci fiind amplasată și prima inscripție destinată să arate trecătorilor că pășesc pe lângă un monument istoric
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]