4,292 matches
-
cult ortodox construit în anul 1797 în satul Râșca, strămutat ulterior în satul Boroaia și apoi, în 1977, în satul Praxia din comuna Fântâna Mare aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are două hramuri: "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie, și Sfântul Gheorghe, sărbătorit la data de 23 aprilie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 327, având codul de clasificare
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
teren pe moșia mănăstirii, unde să-și construiască locuințe. O parte dintre săteni se mută peste râul Râșca, la mai mult de 1 km de mănăstire, iar egumenul Chiril le construiește aici în anul 1797 o biserică de lemn, cu hramul "Sfinții Voievozi". În decursul timpului, biserica a suferit numeroase modificări care înregistrează totuși o datare exactă. Într-o perioadă necunoscută, biserica a fost strămutată de la Râșca la Boroaia. În anul 1977, bisericuța de lemn a fost strămutată din nou, de
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
Spiridon” din Drăgușeni este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1780 în satul Drăgușeni din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului, în apropiere de drumul european E85 și are două hramuri: "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 15 august, și "Sfântul Spiridon", sărbătorit la data de 12 decembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 250, având codul de clasificare . Satul Drăgușeni
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Boroaia este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1808 în satul Boroaia din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are două hramuri: "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 15 august, și "Sfinții Apostoli Petru și Pavel", sărbătorit la data de 29 iunie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 208, având codul de
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
biserică din satul Bărăști, unde se mai găsesc urmele sfântului altar. Aceasta a devenit cu timpul neîncăpătoare, iar preotul Petru a început construirea unei noi biserici de lemn, fiind ajutat și de locuitorii satului. Construirea noului lăcaș de cult, cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, a fost finalizată în anul 1808, biserica fiind sfințită la 15 august 1808 (de ziua hramului). Pe spatele pomelnicului de lemn al bisericii se află pictată următoarea inscripție: "„Pomelnicul preotului Ioan și al tatălui său
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
început construirea unei noi biserici de lemn, fiind ajutat și de locuitorii satului. Construirea noului lăcaș de cult, cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, a fost finalizată în anul 1808, biserica fiind sfințită la 15 august 1808 (de ziua hramului). Pe spatele pomelnicului de lemn al bisericii se află pictată următoarea inscripție: "„Pomelnicul preotului Ioan și al tatălui său preotul Petru care au fost întâi ctitor și singur stoler la facerea bisericii din Boroaia, durată din nou la anul 1808
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
1957 de către Comisia Monumentelor Istorice. Cu acel prilej, pereții din bârne ai bisericii au fost placați cu scânduri vopsite cu albastru. Între anii 1969-1970, preotul Ioan Argatu (viitorul arhimandrit Ilarion Argatu) a construit o biserică de zid la Boroaia, cu hramul "Sfinții Părinți". Noul lăcaș de cult a fost sfințit la 21 mai 1977 de către episcopul-vicar Adrian Botoșăneanul. Bisericuța de lemn a devenit biserică de cimitir. Cronica Parohiei Boroaia-Vale menționează următorii preoți slujitori ai acestui lăcaș de cult: Petru (ctitorul), Ioan
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
Biserica de lemn Bernadea, din comuna Bahnea, județul Mureș, datează din anul 1805. Alte surse consideră biserica mai veche, ante 1761, când este pomenită în conscripția lui Bucov. Hramul bisericii diferă de la o sursă la alta, listele oficiale precizând hramul "Sfinții Voievozi". Alte surse bibliografice atribuie bisericii hramul "Sfinții Arhangheli". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice înregistrată sub codul: . Construită din lemne de brad, așezate pe
Biserica de lemn din Bernadea () [Corola-website/Science/317130_a_318459]
-
Biserica de lemn Bernadea, din comuna Bahnea, județul Mureș, datează din anul 1805. Alte surse consideră biserica mai veche, ante 1761, când este pomenită în conscripția lui Bucov. Hramul bisericii diferă de la o sursă la alta, listele oficiale precizând hramul "Sfinții Voievozi". Alte surse bibliografice atribuie bisericii hramul "Sfinții Arhangheli". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice înregistrată sub codul: . Construită din lemne de brad, așezate pe tălpi din stejar, biserica veche a satului a trecut prin momente
Biserica de lemn din Bernadea () [Corola-website/Science/317130_a_318459]
-
județul Mureș, datează din anul 1805. Alte surse consideră biserica mai veche, ante 1761, când este pomenită în conscripția lui Bucov. Hramul bisericii diferă de la o sursă la alta, listele oficiale precizând hramul "Sfinții Voievozi". Alte surse bibliografice atribuie bisericii hramul "Sfinții Arhangheli". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice înregistrată sub codul: . Construită din lemne de brad, așezate pe tălpi din stejar, biserica veche a satului a trecut prin momente de cumpănă. Salvată de la distrugere în ultimul moment
Biserica de lemn din Bernadea () [Corola-website/Science/317130_a_318459]
-
Sfântul Mercurie și Sfânta Ecaterina” din Rădășeni este un lăcaș de cult ortodox construit la începutul secolului al XVII-lea în satul Rădășeni din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfântul Mercurie și Sfânta Ecaterina", sărbătorit la data de 25 noiembrie. Conform tradiției, biserica este ctitoria voievodului Ștefan Tomșa al II-lea. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 351, având codul
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Tomșa a dăruit bisericii din Rădășeni o linguriță de aur pentru împărtășanie, pe care se afla următoarea inscripție în limba slavonă: "„Și am dat-o pre ea, spre a se ruga pentru noi, în biserica din satul Rădășenii, unde este hramul Marelui Mucenic Mercurie. Io Ștefan V. V. Tomsovici”". Lingurița a fost luată de călugării de la Mănăstirea Slatina și dusă la Mănăstirea Neamț, de unde se pare că ar fi ajuns la Moscova împreună cu tezaurul României. Rădășenenii s-au îngrijit să facă o
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
1935-1938 s-a făcut o reparație generală de înfrumusețare și consolidare a monumentului, cu acest prilej lăcașul de cult fiind pictat de zugravii Victor Gallin și Ștefan Streynu din Botoșani. Biserica a fost resfințită la 25 noiembrie 1938, în ziua hramului, de P.S. Valerie Moglan Botoșăneanul, arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei. Lucrări noi de restaurare au avut loc în 1954 când a fost curățată pictura în tempera, a fost vopsit exteriorul bisericii, iar pereții au fost îmbrăcați cu scânduri, precum și în 1976
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
anii 1998-2008, el a coordonat ample lucrări de restaurare (refacere și consolidare) a bisericii în interior și exterior, care s-au desfășurat cu cheltuielile enoriașilor parohiei și ale altor credincioși binevoitori: După finalizarea lucrărilor de restaurare, Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Mercurie și Ecaterina” din Rădășeni a fost resfințită la 7 octombrie 2012 de trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române (arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, arhiepiscopul Teodosie Petrescu al Tomisului și episcopul-vicar Ioachim Băcăuanul al Arhiepiscopiei Romanului și
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
precizând că cele așezate la ridicarea bisericii nu s-au mai găsit, fiind pierdute, probabil, în timpul războiului. Sărbătoarea a marcat și 400 de ani de la ridicarea bisericii de lemn, lăcașul de cult primind cu acel prilej și un al doilea hram - „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Părticele din moaștele Sfinților Constantin și Elena urmează a fi aduse în scurt timp din Grecia. Biserica are în patrimoniu o serie de obiecte de cult valoroase: o cruce de argint (1851), un potir (1859
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
redactare occidentală, cu Dumnezeu-Tatăl și Fecioara încoronată, stând pe nori. Biserica de lemn din Rădășeni este menționată în romanul "Nada Florilor" (1950) de Mihail Sadoveanu, fiind considerată un „monument religios, unic între rămășițele trecutului”. Scriitorul descrie ospățul organizat cu ocazia hramului bisericii din Rădășeni așa cum avea loc la sfârșitul secolului al XIX-lea: „După asta Grigoriță Oanea mi-a arătat cel mai important monument al satului: o bisericuță veche de lemn, mai scundă și mai întunecată decât toate casele. Gospodarii îndeletnicindu
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
bisericuță veche de lemn, mai scundă și mai întunecată decât toate casele. Gospodarii îndeletnicindu-se cu negustoria de mere și gospodinele cu ale gospodăriei, n-au când se abate pe la acea clădire de scânduri vechi. Numai o dată pe an, la hram, în ziua a patra după Paști, la sfântu' Mercorie, cum spun ei, organizează în ograda bisericuței cel mai îmbielșugat praznic din ținut, cu sarmale de o litră, legate cu ață, și cu mămăligi mai mari decât roata morii, de se
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
este un lăcaș de cult ortodox construit în anii 1743-1744 în satul Vicovu de Jos și strămutat în anul 1818 în satul Bilca din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul sătesc și are hramul "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 15 august. Biserica se distinge în mod deosebit prin tehnica de construcție în bârne rotunde, închetorate cu capete ieșite din perete, trăsătură caracteristică construcțiilor profane (caselor țărănești). a fost inclusă pe Lista monumentelor
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
de lemn „Sfântul Dumitru” din Horodnic de Sus este un lăcaș de cult ortodox construit în anii 1790-1791 în satul Horodnic de Sus din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul sătesc și are hramul "Sfântul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 275, având codul de clasificare . Pe această listă, monumentul figurează eronat ca fiind situat în satul Horodnic
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
și Făgăraș indică anul 1840 ca moment al edificării acestei biserici. Tradiția locului afirmă că această biserică ar fi mai veche, momentul precizat în șematismul pomenit nu este altul decât anul când biserica a fost adusă din localitatea Cuci. În ceea ce privește hramul bisericii, în situațiile oficiale sunt amintite două, ""Sfinții Arhangheli"", respectiv ""Sfântul Ioan Botezătorul"." Alte surse bibliografice indică un al treilea hram pentru această biserică, anume ""Sfântul Vasile cel Mare"". Se află pe noua listă a monumentelor istorice inregistrată sub codul
Biserica de lemn din Grindeni () [Corola-website/Science/317147_a_318476]
-
momentul precizat în șematismul pomenit nu este altul decât anul când biserica a fost adusă din localitatea Cuci. În ceea ce privește hramul bisericii, în situațiile oficiale sunt amintite două, ""Sfinții Arhangheli"", respectiv ""Sfântul Ioan Botezătorul"." Alte surse bibliografice indică un al treilea hram pentru această biserică, anume ""Sfântul Vasile cel Mare"". Se află pe noua listă a monumentelor istorice inregistrată sub codul: . Aflată în capătul unei uliței de duce spre marginea apus a satului, vechea biserică din Grindeni este folosită în prezent de
Biserica de lemn din Grindeni () [Corola-website/Science/317147_a_318476]
-
ca Biserica Schitului Călugărița, este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1717 în satul Horodnic de Jos din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul sătesc din cătunul Schit Călugărița și are hramul "Înălțarea Sfintei Cruci", sărbătorit la data de 14 septembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 274, având codul de clasificare . Localitatea Horodnic de Jos este atestată documentar încă de la sfârșitul secolului
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
a rezistat până la începutul secolului al XVIII-lea, când a ars. La circa 150 de metri de ruinele fostului Schit Călugărița, în partea nord-vestică a satului Horodnic de Jos, a fost construită în anul 1717 o biserică de lemn cu hramul "Înălțarea Sfintei Cruci", considerată a fi cea mai veche biserică din zonă și a șasea ca vechime din Moldova. Pe ușa de la intrare și pe ancadramentul său este săpată o inscripție care oferă informații cu privire la construcția bisericii. Pe ancadramentul vertical
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
degradare. La intrarea în cimitirul vechi, se află și un turn clopotniță din lemn, ridicat odată cu biserica. Acesta are etaj și este acoperit cu șindrilă. În anul 1814 s-a clădit o nouă biserică de lemn în centrul satului, cu hramul "Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan", iar vechea bisericuță de lemn a devenit biserică de cimitir. Cum și noua biserică de lemn, lărgită în 1858, a devenit neîncăpătoare, în perioada 1910-1921 s-a ridicat un nou lăcaș de cult din cărămidă
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
din cărămidă cu stâlpi din beton armat, după modelul Bisericii „Sfânta Sofia” din Constantinopol. Biserica de lemn din centrul satului a fost vânduta sătenilor din Burla. În anul 2007, s-a sfințit piatra de temelie a unei noi biserici cu hramul "Înălțarea Domnului" în cătunul Schit Călugărița, în apropierea bisericii de lemn. În prezent, s-a finalizat demisolul noii biserici, iar la sfârșitul anului 2009 a fost terminată zidăria. este construită din bârne de larice pe tălpi de stejar, fixate pe
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]