13,415 matches
-
judecăm furtul prilejuit de inflație ca fiind unul ideologic, călăuzit de o doctrină și în favoarea unei clase sociale (în ințelesul clasic de grup social, politic și economic, distinct, cu interese particulare). Hoția prin inflație nu are o culoare politică și ideologică. Este o hoție în interesul unor indivizi sau grupuri de indivizi aflați la putere pentru o perioadă mai scurtă sau lungă de timp. De regulă, sunt reprezentați de grupurile de interese economice și militare din jurul guvernului. Redistribuirea resurselor este un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
socialismul a fost într-o permanentă criză. A scrie despre crizele socialismului mi se pare cel puțin tot atât de important cu a scrie despre cele ale capitalismului. Asta dacă ar fi să socotim mecanic lumea organizată după cele două mega tendințe ideologice. Este ușor să vorbești despre capitalism și neajunsurile sale, doar este o societate deschisă ce permite acest lucru. Este chiar la modă să strâmbi din nas, om liber fiind, și să spui că binele nu este bine, iar răul nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
relua, într-un capitol aparte, dezbaterea despre morală, politică și economie (bani) adăugăm doar că tot Max Weber este inventatorul conceptului de Realpolitik. Iată ce spune Ion Jude. "Max Weber elaborează celebra realpolitik, prin care realizează o analiză a factorilor ideologici ai politicului și politicii, emițând judecăți de valoare prin care sunt rezumate opiniile despre politică, cum ar fi: a) politica trebuie separată de sentimente și legată de gândirea politică; b) politica substanțială nu este una a agitației verbaliste, ci una
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
actuală, pentru a crea un haos mondial care să facă necesară apariția unui guvern mondial", sau:"Actuala criză adâncește procesul de degenerare și descompunere a sistemului economic capitalist. Vor fi afectate baza economică a capitalismului și structura sa politică și ideologică. Întreaga lume afectată de criza actuală va tinde spre ideile de stânga, spre o revoluție, spre înverșunate lupte de clasă, pentru a realiza un progres general al societății, capabil să asigure emanciparea omului la nivel de masă. O ordine absolut
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Opere, vol. 26, Editura Politică, București, 1964, p. 51. 1114 Lenin a sintetizat clar rădăcinile teoretice ale doctrinei marxiste. "Marxismul este sistemul de concepții și doctrina lui Marx. Marx a continuat și a sintetizat în mod genial cele trei curente ideologice principale din secolul al XIX-lea existente în trei din cele mai înaintate țări din lume: filosofia clasică germană, economia politică clasică engleză și socialismul francez, legat de doctrinele revoluționare franceze în general". Vezi și V.I. Lenin, "Karl Marx", în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pentru managementul resurselor umane. O problemă se cuvine a fi subliniată: managementul nu este o „tehnologie”, un instrument neutru axiologic de conducere „imparțială” a organizațiilor. De la apariția sa, managementul s-a dovedit a fi, în primul rând, o concepție partizană, ideologică, exprimând o relație de putere. Managementul are funcția nu numai de a conduce o afacere, dar, în special, de a rezolva diferențele de interese în cadrul organizațiilor, de a rezolva conflictele și a găsi mijloacele (motivaționale și organizaționale) de a mobiliza
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
realități din trecut sensul unor concepte cu valabilitate prezentă. Modul în care definim munca a generat și generează o serie de consecințe majore. Definiția marxistă a muncii, limitând munca doar la activitatea celor „exploatați”, i-a dat un puternic caracter ideologic și a corelat-o direct de o serie de consecințe atitudinale majore (munca exploatată implică lupta de clasă și „revoluția socialistă”). În realitate, munca trebuie analizată din perspectiva epocii în care se depune, în contextul relațiilor sociale și al concepțiilor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
instrument doar colectivul uman; în timp ce funcțiile celelalte pun în mișcare materiale și mașini, funcția directorială acționează doar asupra personalului<footnote Fayol, Henri, op. cit. (Herseni, Traian, op. cit., p. 86). footnote>. Sistemul de proiectare a posturilor se dovedește a fi o practică ideologică și nu doar o practică tehnică. În conformitate cu gândirea lui Taylor, posturile trebuie concepute pe baza unei viziuni dependente nu de tehnologie, ci de deciziile managerilor, decizii care oglindeau o atitudine față de salariați, o poziție de implementare a unor relații de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
natural”, obișnuit, de manifestare a elementelor sale componente. Mitologiile nu există decât În forma unor asemenea constructe elaborate și „artificiale”. Altfel spus, ele sunt „inventate”, În sensul că presupun o atitudine detașată (care elimină credința În adevărul miturilor), un interes ideologic (conștiința unei „misiuni”) și un efort taxonomic și interpretativ (care presupune o voință de ordonare, clasificare și reconstrucție). Și, evident, existența scrisului, ca sistem de fixare a unei variante și, ulterior, de comparare și rafinare a variantelor existente. În procesul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mari de produse alimentare; 3. rituri de protejare - influențarea fenomenelor naturale, apărarea Împotriva furtunilor, inundațiilor, grindinei, focului etc.; b) rituri terapeutice și antiterapeutice - au ca scop influențarea sănătății oamenilor; riturile de vindecare sunt terapeutice, iar vrăjitoria este antiterapeutică; c) rituri ideologice - ceremoniile din această categorie controlează și păstrează echilibrul grupului. În această familie ar intra următoarele subtipuri: 1. rituri de trecere care se referă la momentele majore de schimbare a statutului existențial și social (nașterea, inițierea adultă, căsătoria, moartea); 2. rituri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
clasificare minuțioasă nu este, din nefericire, nici completă și nici Întru totul coerentă: astfel, ca să luăm câte un exemplu, pelerinajul nu se Încadrează clar În niciuna dintre aceste categorii (sau se integrează și În riturile de salvare, și În cele ideologice, și În cele de revitalizare), iar cele trei tipuri de rituri de salvare se referă, de fapt, la un singur tip de ritual, legat de atingerea stării de transă, adică de fabricarea prin mijloace rituale a unor multiple identități, În vederea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale culturii vs elemente ale naturii. Utilizarea sacrificiului ca instrument de ordonare a lumii poate depăși granițele taxonomiilor teoretice (prin care universul Înconjurător este structurat Într-o manieră analoagă cu aceea a științelor naturii moderne), devenind un mecanism de confruntare ideologică: studiul lui arată că sacrificiile practicate de populațiile din munții Anzi reprezintă un mod de a nega ideea de proprietate și fetișismul mărfii specifice capitalismului, instituind astfel clasificări opuse celor promovate de modelul capitalist (pentru interpretarea riturilor ca mijloace de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din timpul perioadei liminale, altfel spus la communitas: a) existențiale (spontane): „confruntarea directă, spontană, imediată a identității umane, În care umanitatea este experimentată ca o comunitate omogenă, liberă, nestructurată”; b) normative: acele communitas menținute prin mecanisme de control social; c) ideologice: „modele utopice ale societăți, considerate de creatorii lor drept forme care exemplifică sau suplinesc condițiile specifice unei communitas existențiale”. Conform acestui model, riturile de inițiere reprezintă communitas existențiale, structurile monastice sunt communitas normative, iar festivalurile hippy sunt communitas ideologice. Modelul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
c) ideologice: „modele utopice ale societăți, considerate de creatorii lor drept forme care exemplifică sau suplinesc condițiile specifice unei communitas existențiale”. Conform acestui model, riturile de inițiere reprezintă communitas existențiale, structurile monastice sunt communitas normative, iar festivalurile hippy sunt communitas ideologice. Modelul teoretic construit de Victor Turner a reprezentat nu numai un instrument fertil de interpretare a riturilor de trecere arhaice și moderne, ci și un cadru paradigmatic de gândire a manifestărilor rituale În general și, pe un alt palier, a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
presupune controlul și modelarea felului În care mesajul este receptat și descifrat, ceea ce Înseamnă, de fapt, să impui destinatarului un anumit cod de interpretare a lumii. Sesizarea imediată a sensului presupune posedarea acestui cod. Transparența semnelor marchează astfel victoria evidenței ideologice”. Studiul procesiunilor și paradelor evidențiază grija organizatorilor de a construi aceste ceremonii ca mijloace capabile să „comunice unitatea fundamentală a unei comunități risipite Între zone geografice diferite, dar legate Între ele” și să „dezvăluie și să dea o expresie materială
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Mach (1993, pp. 153-154) relevă faptul că sărbătoarea oficială a evoluat de la o paradă militarizată către o sărbătoare populară În care defilarea, rutinizată și convențională, era combinată cu elemente de divertisment popular. Între aceste două componente nu exista o legătură „ideologică”, ci una conjuncturală: oamenii se distrau singuri și Încercau să uite și să se elibereze de semnificația politică a paradei. În acest context, apar și se dezvoltă, sub impulsul sindicatului Solidaritatea, paradele neoficiale. Chiar dacă mai puțin organizate și mai spontane
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
numeroși antropologi, prin extrapolarea rolurilor sociale ale ceremoniilor stabilite de teoria funcționalistă construită de É. Durkheim. Spre exemplu, D. Kertzer (2002, p. 87) susține că „ritul politic satisface patru scopuri politice importante: integrarea organizațională, legitimarea, construirea solidarității, inocularea unor convingeri ideologice”, iar S. Lukes (1977, p. 68) afirmă: „Riturile politice trebuie văzute ca Întărind, recreând și organizând reprezentările colective”. Pentru C. Bell (1992, p. 195), ritul politic evocă simboluri tradiționale și, astfel, „el este construit pe un ansamblu de valori tradiționale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ansamblul manifestărilor ceremoniale de comemorare a vieții și realizărilor sale: Mausoleul lui Lenin din Piața Roșie ocupă un loc special În societatea sovietică. El este centrul ei simbolic, „altarul sfânt” În care principiile (transcendente) ale marxism-leninismului, cele mai Înalte semnificații ideologice ale sistemului societății sovietice capătă, oarecum, o formă concretă. La acest centru ritual, atât indivizii, cât și societatea (În forma grupurilor reprezentative) vin pentru a găsi putere În momentele de criză, pentru a da o mai mare semnificație evenimentelor importante
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
primului război mondial, creația poetica a lui Lucian Blaga s-a desfășurat pe parcursul a două perioade atât de diferite din istoria literaturii noastre cum sunt perioada interbelică și aceea de dupa al doilea război mondial, fără a înregistra ruptură de ordin ideologic și estetic ce desparte aceste perioade. După ce dobândise un loc de prim rang într-o generație excepțională de poeți căreia îi datorăm cea mai importantă epoca a liricii românești, Blaga a continuat să scrie, în condiții fundamental schimbate, cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de unicat, explicabile doar prin condițiile locale. D. sugerează direcțiile pe care vor avansa în viitor cercetările din literatură comparată pentru a împlini majore finalități integratoare în cultura umanistică. SCRIERI: Tradiționalismul lui Mihail Eminescu, Turnu Severin, 1929; Aspecte și atitudini ideologice, Turnu Severin, 1933; Motive hegeliene în scrisul eminescian, Sibiu, 1934; Al. Odobescu (Privire sintetică asupra operei și personalității), Sibiu, 1935; Zăcăminte folclorice în poezia noastră contemporană, București, 1936; „Cei mai rodnici ani ai vieții” lui George Coșbuc. Poetul la Sibiu
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
București, 1977; Viziunea cosmică în poezia românească, Iași, 1982. Traduceri: Paul Van Tieghem, Literatura comparată, București, 1966; Epopeea lui Ghilgameș, București, 1966 (în colaborare cu Virginia Șerbănescu); D.H. Lawrence, Femei îndrăgostite, București, 1978. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Aspecte și atitudini ideologice”, ALA, 1933, 13; Chinezu, Pagini, 247-251; Mircea Vulcănescu, „Aspecte și atitudini ideologice”, CL, 1934, 4; Paul Zarifopol, „Motive hegeliene în scrisul eminescian”, RFR, 1934, 5; D. Murărașu, „Motive hegeliene în scrisul eminescian”, „Tinerimea română”, 1934, 10; Octav Șuluțiu, „Al. Odobescu
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
Tieghem, Literatura comparată, București, 1966; Epopeea lui Ghilgameș, București, 1966 (în colaborare cu Virginia Șerbănescu); D.H. Lawrence, Femei îndrăgostite, București, 1978. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Aspecte și atitudini ideologice”, ALA, 1933, 13; Chinezu, Pagini, 247-251; Mircea Vulcănescu, „Aspecte și atitudini ideologice”, CL, 1934, 4; Paul Zarifopol, „Motive hegeliene în scrisul eminescian”, RFR, 1934, 5; D. Murărașu, „Motive hegeliene în scrisul eminescian”, „Tinerimea română”, 1934, 10; Octav Șuluțiu, „Al. Odobescu”, F, 1935, 3; Constantinescu, Scrieri, II, 445-464; G. Călinescu, Al. Dima, ALA
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
muncitor a fost condamnat la moarte și executat din rațiuni terorist-propagandistice: „stârpirea sabotorilor” regimului, „sabotori”, de altfel, reabilitați, tot propagandistic, de N. Ceaușescu în 1968. Dincolo de radiografia unui/unor destine tipice epocii, D. întreprinde și o analiză drastică a discursului ideologic al anilor ’50, de la temele obsedante la limbaj, imagini-pilot și sofisme juridice. Telejurnalul de noapte propune o mostră de „literatură de sertar”, cu însemnări din ultimul deceniu, sumbru și delirant, al ceaușismului. Această dragoste care ne leagă este o anchetă-eseu
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
Bizanț, Ahtum, urmașul lui Glad, s-a botezat la Vidin, în "legea grecilor". Cele trei episcopate, de la Cenad, Bălgrad și Biharea corespund reședințelor celor trei formațiuni statale, de unde rezultă raporturi strânse între autoritatea politică și conducerea bisericească, bazate pe interese ideologice și sociale comune, întruchipate în cele două instituții: voievodală și bisericească.28 Cea mai veche instituție bisericească de pe teritoriul românesc este episcopia Tomisului. Existența ei poate fi documentată pe parcursul secolelor IV-VI. Era firesc ca numărul tot mai mare de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
unitatea întregii lumi și a tuturor popoarelor sub stăpânirea lor. Ei spuneau: Există un singur Dumnezeu în cer, iar pe pământ un singur domn (stăpânitor), Gingis-han". Acest enunț a fost proclamat de însuși întemeietorul Imperiului mongol. El punea astfel temelia ideologică a aspirațiilor sale și ale neamului său mongol la dominația universală. Mesajele scrise sau verbale adresate de marii hani capilor de state sau conducătorilor spirituali (religioși) ai popoarelor cu care se aflau în contact, repetau principiul enunțat de Gingis-han sau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]