113,729 matches
-
el. Lumini de stele i s-au copilărit În preajmă... Unind părticică cu părticică din acele lumini, un șuvoi de argint s-a născut sub strașina cerului. Și izvoare de parfumuri dinspre rădăcinile munților se iveau pe sub stânci. Și o imagine magnifică s-a iscat, precum un arbore uriaș cu crengile răsfirate Într-un peisaj măreț; și valuri, valuri de oameni se foșneau de-a lungul ramurilor sale pribege. Nici Creatorului nu-i venea să creadă... Apoi a dat arborelui suflet
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
neînvinsa copilărie! O flacără cu mâinile goale, În luptă cu Întunericul. Cu spinii. Și cum taie unul câte unul capetele Întunericului, ea mă scoate În fiecare dimineață victorios din hățișurile nopții. Din hățișurile coroanei de spini. Copilăria, neînvinsa copilărie! PRIMA IMAGINE Repet cu Încetinitorul pe ecranul imaginației propria mea Închipuire. Eu sunt Într-o copilărie abstractă, care este una mentală, da, parcă aș vrea să fiu unul din copiii aceia de care vorbește Hristos, copiii aceia care cântă În piețe și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mi-a tras o palmă peste obrazul stâng, Încă o palmă peste obrazul drept, un picior În burtă și cu o privire disprețuitoare, oribilă mă scuipă În față iar eu Îngheț, nu atât de loviturile lui cât de privirile lui. IMAGINEA A DOUA Rămân răvășită În drum, având În memorie primul lui gest, al zâmbetului, al strângerii de mână, al sărutului pe obraz, acea căldură a respirației și a mâinii care mi-a strâns mâna, Întrun gest prietenesc, și cad În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
sunt aceeași, mâncarea nu mai este aceeași. Nu mai este aceeași nici farfuria și nici covorul pe care stăteam. Acum sunt cioburi pe jos. Eu sunt flămândă, aproape să leșin și am În mine culoarea urii. Da, Dumnezeul meu, urăsc!!!!! IMAGINEA A TREIA Leșin și visez o scară pe care trebuie să urc. Simt că dacă o pot urca, ajung la prima imagine și voi putea schimba această trăire a dezastrului și a foamei. O scară pe care eu o văd
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pe jos. Eu sunt flămândă, aproape să leșin și am În mine culoarea urii. Da, Dumnezeul meu, urăsc!!!!! IMAGINEA A TREIA Leșin și visez o scară pe care trebuie să urc. Simt că dacă o pot urca, ajung la prima imagine și voi putea schimba această trăire a dezastrului și a foamei. O scară pe care eu o văd cu multe trepte și eu chiar urc pe ea, urc. Dar cine Îmi dă putere să urc, cine? Fiecare bucată de ură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
doar cu puterea minții trebuie să fărâm acest Înveliș care mă Îmbătrânește, care mă Împiedică să vreau să urc scara copilăriei și să mănânc până la urmă mâncarea care mi-a fost dăruită. Dar oare când voi ajunge acolo? Și această imagine de chin al urcușului este continuată cu o altă imagine. IMAGINEA A PATRA Eu ajung, ajung, ajung acolo unde totul Îmi este pregătit. Exact așa ca Înainte. Fața de masă albă, curată, mâncarea limpede, clară. Parcă totul acum este stabil
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mă Îmbătrânește, care mă Împiedică să vreau să urc scara copilăriei și să mănânc până la urmă mâncarea care mi-a fost dăruită. Dar oare când voi ajunge acolo? Și această imagine de chin al urcușului este continuată cu o altă imagine. IMAGINEA A PATRA Eu ajung, ajung, ajung acolo unde totul Îmi este pregătit. Exact așa ca Înainte. Fața de masă albă, curată, mâncarea limpede, clară. Parcă totul acum este stabil, nimic nu mai este neclar, sunt un copil, dar copilăria
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Îmbătrânește, care mă Împiedică să vreau să urc scara copilăriei și să mănânc până la urmă mâncarea care mi-a fost dăruită. Dar oare când voi ajunge acolo? Și această imagine de chin al urcușului este continuată cu o altă imagine. IMAGINEA A PATRA Eu ajung, ajung, ajung acolo unde totul Îmi este pregătit. Exact așa ca Înainte. Fața de masă albă, curată, mâncarea limpede, clară. Parcă totul acum este stabil, nimic nu mai este neclar, sunt un copil, dar copilăria Îmi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
are nici o consistență. El pentru mine nu mai există. În schimb, el pe mine nu poate să mă uite, pentru că el poartă cu el, toate răutățile lui la timpul prezent. Asta e până la urmă pedeapsa care se acutizează În timp. IMAGINEA A CINCEA Eu nu mai privesc Înapoi și numai el găsește paralelipipedul de ură, gri, urât, de piatră, de pământ, și se cuibărește acolo ca Într-o colibă. Își face casă În ura pe care eu am părăsit-o, În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pentru captarea și vizualizarea peisajului. (nefiresc Însă, lipseau copii, poate din teamă!) Nu pot să nu amintesc pescarii, mereu prezenți, cu tolbă plină, dar nu și cu peste! La mică distanță de la intrare, observăm, o mulțime de aparate captatoare de imagini, pe trepied, cu obiectivul Îndreptat spre apă ca și privirile celor grupați În spatele lor care discutau aprins, dar În liniște. Firesc ne-am alăturat grupului respectiv. Astfel am putut observa cu ușurință, pe o creangă uscată a unui arbore prăvălit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
verdeață Să văd cerul liber Fără opreliști... Luciul acestei lumi Rece Nu mă atrăsese niciodată Iar acum, nevoită Rătăceam printre oglinzi, Ciobul din inimă Modela realitatea Și fiecare lucru devenea opusul său. Cautam binele Și nu-l găseam În fulgerul imaginilor, Ruga sfinților Și plânsul Le ascundeam În mine Căci metalul oglinzilor Voia să le curme Într-un hohot de râs... ... Când Începuse visul? Nu mai știam Așa cum nu mai știam Nici clipa cand Începuse Să alunece În realitate. Rătăcesc dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Un chip care pare atât de Îndepărtat de ziua de azi.” “Ne-am Îndepărtat de Dumnezeu și am uitat de unde venim. Ne uităm valorile. Pare că Cel Rău biruie. În România e la modă violul, incestul, divorțul, concubinajul.” “Aceasta e imaginea pe care ne-o arata o anumită parte a mass-media. Și, Într-o anumită măsură, are dreptate. Dar, nu suntem toți așa” Nu, dar dacă cei care se știu cu bun-simț stau de-o parte, nu se pot schimba lucrurile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Poezii, cu prefața editorului, București, 1969; Corespondența Eminescu-Veronica Micle, cu prefața editorului, Cluj-Napoca, 1979, cărți, pe care mi le-a oferit cu autograf, imediat după ieșirea lor de sub tipar, adică „calde”. Este primul biograf care caută să prezinte realitatea și imaginea Veronicăi Micle, combătând romanțările unor autori ca N.V. Baboeanu și Octav Minar, unde Veronica era prezentata ca „frivolă și cauza suferințelor din existența lui Eminescu”. Profesorul arată că Veronica Micle l-a iubit, până la sacrificiu, pe Eminescu, fiind cea care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
când izvorul creației trebuia să fie realitatea socialistă a momentului” și „mai ales de ce e contemplativ și nu e combativ și nu are spirit partinic”, „ce tot scrie el În jurnalul acela și despre cine!?” etc. După ce câteva poezii cu imagini ale anotimpurilor și iubirii reflectate În starea mării Îi fuseseră publicate șicanele se Înmulțiseră și deveniseră mai directe. Politrucul Îl acordase direct, odată chiar cu mine de față: „Când ai de gând să scrii și despre Comandantul Suprem!? Ai termen
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
bea bere') a generat ideea că Centrele (acum Institute) nu sunt menite să fie Cămine Culturale pentru romani, ci instituții/interfață pentru interacțiuni mai rafinate cu reprezentanții locali ai artelor, muzicii și literaturii. Desigur, nu mă Îndoiesc - pentru crearea unei imagini de Românie modernă, În pas cu lumea... modernă (?) și... rafinată (?). Eminescu Între timp a rămas cu un fel de ștampilă, ca și când valoarea literară sau importanța sa culturală pentru români nu ar trece de nivelul „Pe lângă plopii fără soț” și a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
persoană), ci a adevăratei irelevanțe pentru promovarea a ceea ce este realmente valoros și semnificativ pentru spațiul cultural românesc! Nu asta este sau trebuie să fie menirea constitutivă a Institutului? Nu prin producție de imitație devenim relevanți sau putem căpăta o imagine identitară! (nici măcar În cazul În care imitația are succes!) Motivația inconștientă a românilor din țară, (adoptată parcă și de alegerea ICR-ului) este de tipul „Da” ce? Nu putem și noi să facem chestii d'astea!?” - (Adică... „de ce să n-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
atenția publicului de suficiente ori devine În cele din urmă cunoscut! Este nevoie de o strategie culturală la nivel de guvern care să Înțeleagă importanța promovării sistematice a marilor valori ('patrimoniale') cu scopul de a fi identificați În final cu imaginea României. Dar cum Îl facem cunoscut pe Eminescu și, mai ales, prin ce? Ar trebui să fie evident (și nu este!) că, În contrast cu Enescu (care comunică direct, prin muzică) sau Brâncuși (prin vizual) Eminescu nu poate fi promovat decât prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și, mai rău, evreu! Yusuf i-a Întors spatele lui Abdul, la propriu. În urma acestei experiențe nefericite, vizionarul Matias, readus brutal la realitate, a renunțat definitiv la Abdul. Mati Klarwein susține ca a pictat psihedelic Încă Înainte de a Încerca drogurile. Imaginile disparate concretizate În lucrări coerente și o tehnica desăvârșită l-au făcut celebru. Ciudatul pictor a fost considerat un poet vizionar, un artist al sublimului, un plastician virtuos, o enigma... Tablourile sale combina viziuni remarcabile asupra lumii și se bucura
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
interesul unor securiști bătrâni și proști, inadaptați la o societate democratică și la statul de drept, Conducerea Parchetului General, restantă la cursul de drepturile omului, Împreună cu Agentul guvernamental al României la CEDO, au eșuat În tentativa lor de compromitere a imaginii Curții Europene a Drepturilor Omului - prin aceasta tergiversare și pervertire a spiritului legii și a principiilor dreptului european al drepturilor omului. O alta redută a securității la Parchetul general este abuzul În clasificarea unor documente. Procurorul General a declarat ca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
volum, într-o formulă condensată, teza de doctorat susținută în decembrie 2001 sub conducerea lui Bruno Foucart. Bine structurată și atent construită, cartea se adresează deopotrivă specialiștilor, dar și publicului amator, captivat rapid de textul ce îmbină elegant bogăția informațiilor, imaginilor și un ritm alert, susținut, al discursului. Chiar titlul ales sugerează de altfel o dinamică intrinsecă, corespunzând unei procesualități; construirea unei națiuni oglindită prin prisma arhitecturii capătă de la bun început atributele unei aventuri, ale unei legende sau epopei fondatoare. În
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
marchează instaurarea regimului comunist. În ceea ce privește alegerea termenului de "stil național (românesc)" în detrimentul altor formule (ca, de pildă, binecunoscuta expresie "stil neo-românesc"), iată explicația autoarei: "Ťnațional (românesc)ť pentru a pune în valoare atașamentul său ideologic, Ťstil ť, pentru a respecta imaginea pe care o aveau despre această arhitectură creatorii săi"(pag. 22). Dificultățile demersului se constituie în tot atâtea provocări: inexistența unui studiu sistematic asupra stilului național românesc; sursele istoriografice prea puțin consistente; atributele de stil longeviv și prolific, care, în
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
pe scena publică, bucurându-se de o recunoaștere tot mai largă; expresiile sunt încă diferite, ca și căutările arhitecților; de aici și unele discordanțe. Autoarea reușește însă să redea acestă varietate a formulărilor, din care se va sintetiza curând o imagine unitară, coerentă. Un capitol special este dedicat Expoziției generale române din 1906 (Exposition générale roumaine de 1906); ideea organizării acestui eveniment de proporții a fost inspirată de expozițiile universale, naționale și regionale la modă la sfârșitul secolului XIX și începutul
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
proporții a fost inspirată de expozițiile universale, naționale și regionale la modă la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX; intenția viza, pe de o parte, afirmarea maturității atinse de Stat în toate domeniile, iar, pe de alta, furnizarea unei imagini identitare. Din acest punct de vedere, Carmen Popescu consideră că Expoziția generală română (iunie - noiembrie 1906, București, Parcul Filaret, în prezent Parcul Carol) încheie perioada de tatonări de la începuturile stilului național. O atenție deosebită este acordată motivației și încărcăturii ideologice
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
Cerchez, Școala de arhitectură din București), locuințe (vile, aripa nouă a Palatului Cotroceni - construită de Grigore Cerchez). Este și epoca afirmării unor personalități importante în istoria arhitecturii românești: Petre Antonescu, Paul Smărăndescu, Nicolae Ghika-Budești; prezentarea operelor lor vine să completeze imaginea asupra acestei perioade de înflorire, de deplină maturitate a stilului național. upă Unirea din 1918, stilul românesc devine Stil oficial în "România Mare" (Style officiel de la "grande Roumanie"), simbol arhitectural, emblemă a Statului. Este o arhitectură triumfătoare ce îi întâmpină
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
monument al românității), edificii publice (primării, sedii de administrații financiare, licee), locuințe (vile luxoase, imobile de apartamente, reședințe de vacanță, locuințe sociale); interesante sunt tipologiile arhitecturii religioase, prezentate condensat, ce oscilează între idealul bizantin (Petre Antonescu, Catedrala din Galați) și imaginea de sinteză între tradiția autohtonă și moștenirea bizantină (George Mandrea, biserica Mănăstirii Sinaia). Deși plină de succes, această etapă conține deja germenii eșecului; producțiile cu caracter prolix, excesele stilului, arhitecții doctrinari, cu viziuni reacționare, anunță deja deraierea, alunecarea pe o
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]