4,930 matches
-
a democrației, prin adoptarea și promovarea consecventă a unei alte viziuni despre lume, cu un alt rol pentru elementul religios. Sunt semne că aspirațiile populației iraniene, ale tinerilor în special, merg în acest sens, deși într-un context de aparentă indiferență. Societatea iraniană e astăzi foarte complexă și obligă la o analiză extrem de atentă. Reformatorii trebuie să demonstreze deci o altă cultură politică, să renunțe la vechile discursuri prudente și moderate, să se radicalizeze, măcar pentru a ține pasul cu opinia
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
înscenate ucideri ale familiei ducesei (cu păpuși de ceară), se orga-nizeză spectacole delirante, cu circari nebuni, angajați numai pentru a crea haos în castel, în sfîrșit, se practică un șir lung de amenințări cu moartea care, treptat, împing victima către indiferență totală. Într-un tîrziu, această "tortură cu artă" se încheie cu asasinarea inevitabilă a femeii (prin sugrumare). Bosola, vechiul intrigant, decepționat de ipocrizia Ducilor, se transformă subit (episodul lasă mai curînd impresia că piesa a fost elaborată pe parcursul unui interval
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
reprezintă și mesajul ultim al construcției parabolice, legîndu-se nemijlocit de ideea responsabilității morale. Naratorul a fost, o viață întreagă, "mașinăria" per-fectă, asumîndu-și, comprehensiv și obedient, rigorile siste-mului concurențial. Prudența excesivă arătată de către personaj la început pare doar un eufemism pentru indiferența cinică a capitalistului vorace. Exemplul lui Bartleby răstoarnă tocmai această rețetă a biruinței invariabile. Prin el, avocatul redevine "responsabil", din punct de vedere etic, și, prin urmare, cuvintele acuzatoare ale succesorului său, în loc să îl intrige, îl dinamizează, oferindu-i premisa
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
intervin în salvarea de negura depărtării de cultură. Firește, "un intelectual are datoria să se implice în felul lui, fiecare în felul său.", cum afirma Octavian Paler, într-un interviu postdecembrist, acordat revistei "Orizont"31, încurajând astfel evadarea din letargia indiferenței față de aproape. Este teoria salvării națiunii prin cultură. Cultura, însă, își are propriile constante, diferite, uneori, de constantele unei epoci, ale unei generații sau ale unei ideologii, pentru că, așa cum Nichita Stănescu remarcă: "părerea mea este că poetul nu are o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
vegetal etc. devin laitmotivuri ale poeziei subversive. Neputința revoltei generează imposibilitatea evadării dintr-un univers mort. Numindu-și semenii, cu o ușoară ironie, frații mei, autoarea le critică acestora atitudinea în fața răului, printr-o permanentă stare de nepăsare și de indiferență. O altă metaforă subversivă, opacă, o constituie greierii, care "cântă numai în somn,/ Greierii ziua sunt numai insecte,/ Lăsați-i să doarmă și ascundeți-i, ierburi,/ De sinceritățile zilei suspecte;// De adevărul uscat și zadarnic/ Ferească-i al rouăi prea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o oarecare destabilizare a textului, voce a interiorului autoarei. Concluzii "Un intelectual are datoria să se implice în felul lui, fiecare în felul său.", afirma Octavian Paler, într-un interviu postdecembrist, acordat revistei "Orizont"1, încurajând astfel evadarea din letargia indiferenței față de aproape. Este teoria salvării națiunii prin cultură. Implicarea activă a omului de cultură în reeducarea și însănătoșirea maselor condamnate beznei intelectuale. Re-umanizarea cum ar spune Dan C. Mihăilescu 2 care trebuie să fie sinonimă cu definiția culturii. Departe de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
unic de valori nu favorizează toleranța. Mulți dintre cei ce-și exprimă rezerve cu privire la nevoia de toleranță sunt sincer Îngrijorați de posibilitatea pervertirii unor valori morale perene. Într-adevăr, excesul de toleranță, asociat cu indulgența sau chiar cu indiferența, pasivitatea față de opinii sau acte reprobabile, poate genera dezordine și chiar dezagregare socială. Va trebui totuși să acceptăm pledoaria lui J.S. Mill, În Despre libertate (1859Ă, conform căreia „o toleranță largă este esențială pentru progresul social și științific, ca și
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
umane, o fac disponibilă pentru a face omul să depășească chiar și tentația (impulsulă de a răspunde cu rău la rău; ca valoare autentică, ea ajută ființa omului să se elibereze de robia patimilor, a răzbunării, a urii și a indiferenței, nepăsării, producându-i efecte de Înălțare și detașare de sine. Efectele ei sunt astfel atât pentru subiectul moral care o manifestă, cât și pentru cel care beneficiază de ea (s.n.Ă” Autorul citat evidențiază și două importante căi prin care
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
ce judecata morală chiar poate dezaproba o astfel de măsură, justificând fapta, sau chiar sancționând-o pozitiv În anumite circumstanțe: pâinea furată era destinată să salveze o ființă omenească de la moartea prin inaniție. Din punct de vedere al responsabilității morale, indiferența este, de exemplu, sancționabilă În toate cazurile; juridic, foarte rar sau deloc. Surprinzând cu claritate această distincție, Dimitrie Gustievidenția un dublu aspect al responsabilității: un caracter obiectiv, dat de responsabilitatea pe care o avem față de sancțiunile organizate ale legii sau
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
critică. Și cât râvnesc literații favoarea criticilor! Invers nu se întâmplă. Este tot atât de adevărat că marii scriitori pot să fie indiferenți la critică. Cehov, spre exemplu, după ce aceeași carte era simultan blamată și considerată genială, recepta rumorile criticii cu aceeași indiferență cu care asculta murmurul ploii. Amintiți-vă ce diverse puncte de vedere a stârnit eseul critic Nu al lui Eugen Ionescu, o subtilă luare în deriziune a orientărilor polare ale criticii. Nu-mi îngădui să dezvolt opinia despre critică a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
indieni care nu părăsiseră niciodată înălțimile muntoase din Columbia înainte de această călătorie.4 "Ce v-a surprins cel mai mult de cînd sunteți în Europa?" Mă așteptam să vorbească despre cuceririle tehnice ale lumii "moderne", despre orașele noastre monstruoase, despre indiferența și agresivitatea oamenilor de pe stradă. O tăcere lungă, un nesfîrșit schimb de vorbe în limba celor doi kogi, un șaman și ucenicul său. Iarăși tăcere. Răspunsul, în spaniolă, al celui mai tînăr: "Tunelurile." A doua întrebare: "Ce-ați făcut în
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cunosc până astăzi cea mai mică tentativă de a face să se asigure existența acestor mine și a lor importanță"21. Spiritul "industrios" al localnicilor era astfel pus la îndoială, dacă nu cumva grija ocrotirii bogățiilor subterane le motiva presupusa indiferență. Așadar, observațiile și îndemnurile lui Mihalic de Hodocin în direcția încurajării inițiativelor menite a pune în valoare resursele subsolului moldav, pe temeiul cărora să fie create "manufacturi de tot felul" necesare propășirii țării, n-au fost izolate, nici formulate în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
parte, a producătorilor agricoli, pe de alta, ilustrând deopotrivă nu atât lipsa de capital ce greva economia țării în ansamblu, cât mai ales conservatorismul încă persistent la nivelul gândirii și practicii economice, teama de necunoscut a potențialilor întreprinzători sau/și indiferența perpetuată prin refugiul în tradiție, ca și (mai ales) prin lipsa necesarei instrucții în domeniu. Aceeași soartă a împărtășit-o și un alt proiect al său, comunicat Comisiei Centrale de agronomie cu o zi mai devreme decât cel adresat guvernului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
experimente ne ajută să înțelegem mai bine anumite fenomene mediatice ciudate: de ce milioane de persoane au dat bani victimelor tsunami-ului din Indonezia, în timp ce dezastre mult mai mari ca număr de victime umane (de exemplu, genocidul din Ruanda) au întâmpinat indiferența generală? În Ruanda victimele erau de culoare și se aflau la mare distanță, subiecți ai fenomenului infra-humanisation descris de J.-P. Leyes. În Indonezia, televiziunile și-au fixat camerele pe turiștii suedezi, francezi sau americani care mureau înecați în hotelurile
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
utilității conduce către un principiu care devine fundamental pentru analiza economică modernă: alegerile individuale rezultă întotdeauna dintr-o egalizare a costurilor și avantajelor legate de diferitele posibilități oferite. Totuși, la începutul secolului XX, abordarea "cardinală" este abandonată. Teoria curbelor de indiferență, dezvoltată de italiano-elvețianul Vilfredo Pareto, propune în schimb o abordare "ordinală", în care individul nu mai este considerat capabil să măsoare nivelul utilității, ci doar poate să indice o ordine de preferințe. Această teorie constituie un progres științific important din
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
descalifică în calitate de instrument științific, dar dacă se poate dezvolta o teorie la fel de performantă care pleacă de la o ipoteză mai simplă și mai plauzibilă, aceasta constituie, de asemenea, un progres științific. Un asemenea progres s-a înregistrat prin teoria curbelor de indiferență, dezvoltată la începutul secolului al XX-lea de Vilfredo Pareto (1848-1923), discipol al lui Walras, în cadrul școlii de la Lausanne. 5.3.2. Teoria curbelor de influență Faptul că un individ este în măsură să trieze diferitele alegeri posibile și să
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sînt tranzitive, adică faptul că A > B și B > C determină ca A > C. În aceste condiții, se poate construi o funcție de preferință, care clasează într-o ordine de preferințe toate combinațiile posibile ale celor două bunuri. O curbă de indiferență reprezintă ansamblul combinațiilor celor două bunuri, care procură consumatorului un nivel de utilitate identic. Figura nr. 5.4 Utilitatea este neschimbată cînd se deplasează de-a lungul unei curbe de indiferență. Utilitatea crește cînd se trece de la o curbă la
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
combinațiile posibile ale celor două bunuri. O curbă de indiferență reprezintă ansamblul combinațiilor celor două bunuri, care procură consumatorului un nivel de utilitate identic. Figura nr. 5.4 Utilitatea este neschimbată cînd se deplasează de-a lungul unei curbe de indiferență. Utilitatea crește cînd se trece de la o curbă la alta, mai ridicată, spre dreapta. În figură, am desemnat diferitele combinații ale bunurilor X și Y, indicate prin punctele A, B, C, D și E (astfel, A corespunde la 3Y și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
dreapta. În figură, am desemnat diferitele combinații ale bunurilor X și Y, indicate prin punctele A, B, C, D și E (astfel, A corespunde la 3Y și 1X, B la 1Y și 3X ș.a.m.d.). Prin definiția curbelor de indiferență A = B, dar C > A și C > B. Pentru un același individ, există o infinitate de curbe, fiecare corespunzînd unui nivel de satisfacție diferit. Ansamblul acestor curbe este numit "harta indiferenței", fiecare individ posedînd o asemenea "hartă". Intersecția între două
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și 3X ș.a.m.d.). Prin definiția curbelor de indiferență A = B, dar C > A și C > B. Pentru un același individ, există o infinitate de curbe, fiecare corespunzînd unui nivel de satisfacție diferit. Ansamblul acestor curbe este numit "harta indiferenței", fiecare individ posedînd o asemenea "hartă". Intersecția între două curbe de indiferență este imposibilă. Se poate observa în figură: dacă intersecția ar fi posibilă, ar trebui ca C și D să procure o satisfacție egală, ca și combinația E. Or
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
dar C > A și C > B. Pentru un același individ, există o infinitate de curbe, fiecare corespunzînd unui nivel de satisfacție diferit. Ansamblul acestor curbe este numit "harta indiferenței", fiecare individ posedînd o asemenea "hartă". Intersecția între două curbe de indiferență este imposibilă. Se poate observa în figură: dacă intersecția ar fi posibilă, ar trebui ca C și D să procure o satisfacție egală, ca și combinația E. Or, acest lucru este imposibil deoarece D > C. Forma curbelor din figura 4
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
înclinația lor se diminuează progresiv de la stînga spre dreapta, ceea ce semnifică faptul că, într-adevăr, o diminuare a bunului Y nu poate fi compensată decît printr-o cantitate crescătoare din bunul X, deoarece utilitățile marginale sînt descrescătoare. Convexitatea curbelor de indiferență indică și faptul că analiza economică se interesează și de arbitrajul între două bunuri care nu sînt perfect substituibile. Dacă bunurile X și Y sînt perfect substituibile, atunci pe individ îl interesează doar cantitatea lor totală, indiferent de nivelul consumului
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
economică se interesează și de arbitrajul între două bunuri care nu sînt perfect substituibile. Dacă bunurile X și Y sînt perfect substituibile, atunci pe individ îl interesează doar cantitatea lor totală, indiferent de nivelul consumului. În acest caz, curba de indiferență este o dreaptă. 5.3.3. Rata marginală de substituție Forma curbelor de indiferență este determinată, pînă la urmă, de ritmul în care bunul X și bunul Y sînt schimbate de-a lungul acestor curbe. Acest "ritm", sau "rata de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Dacă bunurile X și Y sînt perfect substituibile, atunci pe individ îl interesează doar cantitatea lor totală, indiferent de nivelul consumului. În acest caz, curba de indiferență este o dreaptă. 5.3.3. Rata marginală de substituție Forma curbelor de indiferență este determinată, pînă la urmă, de ritmul în care bunul X și bunul Y sînt schimbate de-a lungul acestor curbe. Acest "ritm", sau "rata de schimb", este numit rată de substituție. Rata marginală de substituție (RMS) între două bunuri
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
acestor curbe. Acest "ritm", sau "rata de schimb", este numit rată de substituție. Rata marginală de substituție (RMS) între două bunuri X și Y măsoară variația cantității consumate din bunul Y ce este necesară, de-a lungul unei curbe de indiferență, pentru a compensa o variație infinitezimală a cantității consumate din bunul X. RMS variază în fiecare punct și este continuu descrescătoare de-a lungul curbei. Ea ne indică (vezi figura 4) cît anume trebuie sacrificat din bunul Y, printr-o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]