KorAP: Find »[drukola/base=individual & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...130 131 132 ...6144 >

153,583 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

Michael, Discriminarea, Editura Du Style, București, 1998. Barry, Norman, Bunăstarea, Editura Du Style, București, 1998. Barker, Robert L., The Social Work Dictionary, NASW Press, Washington, D.C., 1999. Băban, Adriana, „Construcția socială a feminității și masculinității. Exemple de practici instituționale și individuale în România”, în Ghizela Cosma; Enikö Magyari-Vincze; Ovidiu Pecican, Prezențe feminine. Studii despre femei în România, Editura Fundației Desire, Cluj-Napoca, 2002. Bălan, Elena; Anghel, Elena; Marcinschi-Călineci, Marcela; Ciohodaru, Elena, Fete și băieți. Parteneri în viața privată și publică. Perspective de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756

care soluția cooperării este preferabilă celei a acțiunilor izolate și concurente. Abordarea neoclasică are tendința de a considera Statul ca un fel de întreprindere. Ea neagă orice specificitate a nevoilor publice, considerînd că nevoile colective nu sunt diferite de cele individuale. Rezultă că, dacă Statul asigură producția anumitor bunuri și servicii, aceasta are loc datorită unor nevoi tehnice (bunuri indivizibile). La urma urmelor, așa cum spunem, Statul nu este decît suma indivizilor care decid să acționeze într-un mod colectiv. Pentru neoclasici

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
idealiste ale Statului, ele indicînd mai mult modul cum acesta ar trebui să se comporte decît cum o face de fapt. Kenneth Arrow a arătat că nu se poate desprinde o scară de preferințe sociale dintr-un ansamblu de preferințe individuale ce nu sunt unanime; nu se pot combina preferințele unei colectivități așa cum un individ poate face cu ale sale, nicio alegere colectivă neputînd satisface pe toată lumea. Cu toate acestea, Statul este presupus a servi interesul general. 1.1.2. Două

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Apar astfel patru categorii de actori economici, deci dubla distincție public/privat, pe de o parte, și comercial/noncomercial, pe de altă parte, dă naștere la patru subansamble, după cum urmează: 1. Sectorul privat comercial, ce regrupează toate întreprinderile, fie ele individuale sau societare. Este forma de produc-ție cea mai evidentă într-o economie de piață, dar nu și singura; 2. Sectorul public noncomercial, adică administrațiile publice. Regăsim aici toate organizațiile dependente de diversele eșaloane ale reprezentării statale. Acest ansamblu ocupă un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
jocului economic, să tranșeze disputele cu privire la interpretarea regulilor, să impună executarea contractelor, să promoveze concurența, să ofere un cadru monetar, să se angajeze în activități de contracarare a monopolurilor tehnice și de depășire a efectelor de vecinătate (...), să completeze caritatea individuală și familia în protejarea persoanelor neresponsabile"3. Practic, cum spunea Otto Eckstein, "comparația relevantă nu este între piețe perfecte și guverne imperfecte, nici între piețe deficiente și guverne binevoitoare, raționale și atotștiutoare, ci între instituții inevitabil imperfecte"4. Prin urmare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
și venituri, conservînd totodată nivelul cucerit al protecției sociale? Tot neoliberalii au repus în cauză protecția socială, arătînd că rata prelevărilor obligatorii (impozite + cotizații sociale/P.l.B.) este prea ridicată (45% în Franța, de exemplu) și handicapează competitivitatea întreprinderilor și initiațiva individuală. Este aproape un truism să mai afirmăm că nu poate exista pro-tecție socială reală și efectivă fără o prealabilă eficiență economică, concretizată în rezultate pe piață, în societate și last but not least în bugetul Statului. Sistemul de redistribuire statală

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
optim presupune existența unei alegeri, ceea ce pune, pe de o parte, problemele filosofice ale determinismului, liberului arbitru etc., iar pe de altă parte, problema contingentă: optimul social poate fi realizat de catre un ipotetic dictator binevoitor?"8. Cînd vorbim de valori individuale și ale-gere socială, ordine socială de preferințe și justiție socială, criterii și normative sociale, de legitimitatea acestora, ne situam deja într-un cadru în care relativitatea este legea supremă. Se vorbește despre maximizarea "sumei unităților individuale" și nu-i atribuim

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Cînd vorbim de valori individuale și ale-gere socială, ordine socială de preferințe și justiție socială, criterii și normative sociale, de legitimitatea acestora, ne situam deja într-un cadru în care relativitatea este legea supremă. Se vorbește despre maximizarea "sumei unităților individuale" și nu-i atribuim un sens definitiv acestei expresii. Poziția aceasta nu trimite la un liberalism utilitarist care nu vorbește decît despre eficacitate și deloc despre distribuție, preamărind virtuțile libert arianismului și non-intervenționismului. Ideea este că, pe de o parte

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
și sociale. Nu e vorba de o simplă mecanică politică sau socială aici, ci de fenomene mult mai complexe ce caracterizează evoluțiile postindustriale și care modifică atît natura statului cît și a guvernării locale, punînd un accent deosebit pe libertatea individuală, democrația participativă, respectul față de lege, apariția unor noi instituții. Astfel, s-au modificat relațiile dintre diferitele nivele de guvernare (local-provincial-regional-național) și ele conduc la un nou echilibru între forțele publice și cele ale pieței. Desigur, se mențin diferențe importante între

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
este specifică țărilor anglo-saxone și presupune o organizare mai simplă și mai pragmatică și soluții pe măsură la probleme nu de puține ori complexe. Accentul cade pe cooperarea voluntară între indivizi, interesul public nefiind altceva decît o sumă a intereselor individuale. În modelul anglo-saxon, guvernarea locală este considerată mai mult o instituție economică, decît una politică, iar responsabilitățile sunt mai bine precizate. Autonomia nu este consacrată doar ca principiu, ci în mod efectiv, puterea de decizie a autorităților locale fiind substanțială

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
luarea deciziilor și alocarea resurselor sunt diferite față de sistemul privat. Economia publică examinează prestațiile sectorului public, ca și diferitele intervenții ale Statului, preponderent financiare, sau reglementări de natură juridică, realizate cu scopul de-clarat de a promova o ameliorare a bunăstării individuale și colective și o mai bună justiție socială. Sunt analizate politicile economice ale autorităților publice, cele redistributive, de stabilizare și stimulare a creșterii economice, de protejare a mediului ș.a. Un rol principal îl ocupă, cum spuneam, analiza finanțelor publice, a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
opinii diferite referitoare la această chestiune. Autorii liberali, clasici și neoclasici, rezervau autorității guvernamentale un rol minor în economie. Adam Smith, patriarhul științei eco-nomice, admitea ca legitimă și necesară intervenția statului atunci cînd vizează asigurarea cadrului legal necesar garantării libertăților individuale, ordinea publică, apărarea, educația de masă, dreptatea socială și chiar pentru unele lucrări publice de impact social major și care nu oferă atractivitate pentru întreprinzătorul privat, din pricina profitabilității scăzute. Deci, un guvern bun e un guvern minim. În mod obișnuit

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
perfomanțele sectorului privat, guvernul ar trebui să se bazeze mai mult pe mijloace indirecte de reglare a activității economice, în scopul asigurării unei activități eficiente și competitive a pieței. 2) O funcție importantă a tuturor guvernelor o reprezintă protecția drepturilor individuale. Pentru asigurarea acesteia s-a constituit uneori o adevărată birocrație guvernamentală, mulți preferînd să se protejeze singuri, în măsura posibilului, decît să fie protejați de guvern prin reglementări îngrăditoare de libertate. Dar există drepturi pe care le poate garanta numai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
avea să fie cunoscută sub numele de utilitarism. Ea avansa ideea utilității, sau a satisfacției resimțite de fiecare individ în urma consumării unui bun sau a unui serviciu, pentru a putea dezvolta politici adecvate. Măsurarea interesului public rezida în adunarea utilităților individuale, iar orice politică în stare să mărească utilitatea socială totală ar fi fost de interes public. Neajunsurile amintite se păstrează însă. În plus, o altă obiecție se referă la faptul că o abordare pur economică în determinarea interesului public ar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
jocului economic, să tranșeze disputele cu privire la interpretarea regulilor, să impună executarea contractelor, să promoveze concurența, să ofere un cadru monetar, să se angajeze în activități de contracarare a monopolurilor tehnice și de depășire a efectelor de vecinătate (...), să completeze caritatea individuală și familia în protejarea persoanelor neresponsabile"16. 2.1.3. Baza economico-socială pentru acțiunile guvernului 2.1.3.1. Baza economică Nu există o linie de demarcație clară între sectorul public și cel privat, nici între finanțele publice și cele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
S.J. Bailey ilustrează în altă manieră cele mai importante caracteristici ale bunurilor publice, mixte și private, astfel: Tip de marfă Bunuri pur publice Bunuri amestecate Bunuri de merit Bunuri pur private Cine beneficiază? Toți membrii societății Consumatorii și societatea Consumatorii individuali Consumatorii individuali Excluderea neplătitorilor Tehnic imposibilă Dificilă sau imposibilă Realizabilă Realizabilă Fezabilitatea stabilirii prețului Nefezabilă Fezabilă Fezabilă Fezabilă Capacitatea de optare oferită consumatorului Nici o opțiune Cîteva Toate Toate Impactul consumului asupra ofertei Nici unul Epuizează oferta Epuizează oferta Epuizează oferta Cine

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
ilustrează în altă manieră cele mai importante caracteristici ale bunurilor publice, mixte și private, astfel: Tip de marfă Bunuri pur publice Bunuri amestecate Bunuri de merit Bunuri pur private Cine beneficiază? Toți membrii societății Consumatorii și societatea Consumatorii individuali Consumatorii individuali Excluderea neplătitorilor Tehnic imposibilă Dificilă sau imposibilă Realizabilă Realizabilă Fezabilitatea stabilirii prețului Nefezabilă Fezabilă Fezabilă Fezabilă Capacitatea de optare oferită consumatorului Nici o opțiune Cîteva Toate Toate Impactul consumului asupra ofertei Nici unul Epuizează oferta Epuizează oferta Epuizează oferta Cine plătește pe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Teoremele imposibilității (Arrow, Debreu) demonstrează că nu există nici o regulă de votare care să îndeplinească toate caracteristicile dorite, cum ar fi: să aibă un caracter nondictatorial; să fie un rezultat independent de alternativele relevante; deplinătate și transparență; corespondență cu preferințele individuale; lipsă de restricții. Tocmai datorită acestor decizii colective, nu se poate cum remarcă J.L.Stieglitz ca un guvern să acționeze cu același grad de consistență și rațiune ca un individ. Într-o democrație directă, rezultatul votului majoritar reflectă preferințele votantului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
funcția publică (administrația propriu-zisă) și l-au introdus în logica acțiunii economice: drepturi private decizii private de alocare a resurselor piețe concurențiale prețuri corecte ajustări la modificările cererii. Retorica maximizării bunăstării sociale a fost înlocuită cu cea a maximizării bunăstării individuale, care a impus sectorului public un nou model de dezvoltare. Principalele caracteristici ale întreprinderilor private și ale celor publice, cu diferențele lor și cu posibilitățile de translare a activităților din sectorul privat în cel public sunt prezentate în tabelul următor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
sectorului privat în sectorul public a) Competiția -ajustarea la cerere; reacții la preț; alegeri multiple ale consumatorilor a) Monopol garantat ofertă discreționară; discriminări de preț; "captivitatea" consumatorilor a) Posibilă, exceptînd bunuri publice pure și funcțiile tradiționale ale Statului; b) Stimulente individuale recompensare pentru performanțe; inovare; motivații. b) Securitate colectivă durabilitatea locului de muncă; încadrarea în sistem; satisfacerea rutinei. b) În forme intermediare în funcția publică, totală în întreprinderile publice; c) Stimulente organizaționale riscul falimentului; decizii în favoarea schimbărilor; alocare eficientă a resurselor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
prelevărilor fiscale marginale. Potrivit altor criterii, presiunea fiscală optimă este cea care permite maximizarea produsului intern brut, sau maximizarea randamentului prelevărilor obligatorii. Presiunea fiscală la nivel național (globală) se calculează după formula: Impozite + C.A.S. Pfg = -------------------------------P.I.B. La nivel individual, presiunea fiscală se exprimă prin raportul dintre totalul prelevărilor fiscale suportate de un contribuabil și totalul veniturilor obținute de acesta înainte de impozitare. Ea exprimă sacrificiul pe care contribuabilul este nevoit să-l consimtă, din avuția dobîn-dită de el într-o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
raportul dintre totalul prelevărilor fiscale suportate de un contribuabil și totalul veniturilor obținute de acesta înainte de impozitare. Ea exprimă sacrificiul pe care contribuabilul este nevoit să-l consimtă, din avuția dobîn-dită de el într-o anumită perioadă. Dar presiunea fiscală individuală nu trebuie analizată doar ca raport matematic; ea este relevantă mai ales dacă este analizată în corelație cu puterea de cumpărare a veniturilor monetare nete, adică gradul în care veniturile rămase după impozitare satisfac nevoile de subzistență, de petrecere a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
trei cazuri, libera concurență nu mai conduce la un optim de tip paretian și intervențiile Statului sunt necesare pentru a corecta aceste defecțiuni ale pieței. De îndată ce deciziile publice (guvernamentale) sunt necesare funcționării eficace a economiei, o teorie economică a alegerilor individuale pare insuficientă. De aceea, s-a încercat dezvoltarea unei teorii economice a alegerilor colective (sau alegerilor publice). Dar analiza economică are destule dificultăți în a servi ca ghid acestor decizii publice. Într-adevăr, criteriul lui Pareto, pe care economia neoclasică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
limite ale concurenței (!...). De asemenea, chiar în absența reglementărilor sau instituțiilor care să limiteze concurența, economia reală nu funcționează întotdeauna în condiții care să garanteze tarifarea la nivelul costului marginal. 4.2.1.2. Efectele externe (externalitățile) Deciziile agenților economici individuali au efecte asupra altor agenți. Interdependența dintre aceștia se manifestă în cadrul schimburilor pe diferitele piețe. Dar cînd prețul pieței a fost fixat, deciziile de consum sau de producție ale indivizilor nu afectează satisfacția sau utilitatea altora. Totuși, în realitate, există

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
agenți. Interdependența dintre aceștia se manifestă în cadrul schimburilor pe diferitele piețe. Dar cînd prețul pieței a fost fixat, deciziile de consum sau de producție ale indivizilor nu afectează satisfacția sau utilitatea altora. Totuși, în realitate, există interdependențe directe între utilitățile individuale, iar economiștii numesc aceste interdependențe directe efecte externe, sau externalități. Există efecte externe negative și efecte externe pozitive. Un efect extern se produce atunci cînd decizia unui individ modifică în mod direct nivelul de satisfacție al altuia sau altor indivizi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]