5,610 matches
-
de ideologia oficială și aparatul de propagandă. În studiul său, Regimul matrimonial în comunism, Luminița Dumănescu vorbește despre căsătorie și familie în comunism, despre modificările importante care au survenit în comportamentul matrimonial al românilor pe fondul procesului masiv de urbanizare, industrializare și educație de masă. Datorită acestor factori determinanți, familia tradițională românească trece printr-un proces substanțial de schimbare a rolurilor și funcțiilor, ceea ce o îndreptățește pe autoare să susțină ipoteza că familia românească modernă, cu caracteristici specifice și general acceptate
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ca armă ideologică și economică. Politicile nu urmăreau calitatea vieții femeilor ci utilizarea lor ca mijloace de afirmare a superiorității regimului. Egalitatea era importantă nu numai ideologic dar și pragmatic, femeile fiind utile ca forță de muncă în procesele de industrializare extensivă practicate de regimurile comuniste. Vom dezbate aceste ipoteze bazându-ne mai ales pe analiza secundară a informației deja existente (documente, legislație, statistici, lucrări și rapoarte publicate). Analiza va discuta ipotezele mai sus menționate cu referire în mod special la
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
lor în viața privată. Femeile reprezentau pentru acest regim o armă ideologică de propagandă în Războiul Rece, de afirmare a superiorității și umanității regimului; de asemenea, femeile reprezentau un rezervor de forță de muncă docilă, maleabilă, utilă în eforturile de industrializare masivă și extensivă. Refuzul regimurilor comuniste de a promova politici ale egalității de gen în sfera privată însemna, implicit, opțiunea ulterioară a acestora pentru tipul de familie tradițional și nu pentru cel egalitar sau echitabil. La început, regimurile comuniste au
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
munca din afara căminului, se iau măsuri de "eliberare" a lor din cadrele stricte ale familiei tradiționale. Astfel, se liberalizează divorțurile și avorturile (1957). Într-o a doua fază, având nevoie de stabilitate pentru a-și pune în practică planurile de industrializare "grandioasă", regimul Ceaușescu începe să revalorizeze familia, încercând să integreze ideologia tradiționalistă în ideologia oficială. Legislația divorțului este înăsprită în 1967 și persoanele divorțate sunt stigmatizate în spațiul public, de multe ori având dificultăți de a accede la anumite funcții
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a accede la anumite funcții sau beneficii. În urma acestei măsuri, cel mai mult au avut de suferit femeile, forțate astfel să rămână în căsătorii abuzive. Pentru a spori mărimea națiunii, atât din considerente economice (nevoia de forță de muncă pentru industrializarea forțată), dar și geopolitice (pretenția de independență față de Uniunea Sovietică), Ceaușescu inaugurează politica sa demografică represivă prin celebrul decret 770/1966, care interzice practic avorturile. Simultan, au fost interzise tacit și mijloacele contraceptive. Efectele nu au fost pe măsura așteptărilor
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
bărbaților a avut probabil o pondere mai mică71. Destul de repede, a fost folosită, așa cum ne arată fenomenul Pitești 72, metoda reeducării elitelor, inclusiv țărănești. Ulterior, familia rurală a fost atacată printr-o formulă mai pașnică dar nu mai puțin eficace, industrializarea. Din capul locului exista o contradicție deplină între modelul sovietic și societatea românească, adică "[...] o societate cu dominantă rurală covârșitoare [care] nu cunoscuse forme asociative feminine moderne decât în anumite enclave urbane, în medii educate și cosmopolite, sub forma unor
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în câteva specialități, ca industria alimentară, chimia etc.), care dispunea de diploma de învățământ superior majoritară 75. Exceptând sectoarele în care femeile erau majoritare prin tradiție (sănătate etc.), feminizarea nu poate fi semnalată decât într-un singur domeniu, agricultura, din pricina industrializării care aspira în primul rând bărbații. S-ar putea spune că mai ales industrializarea a permis femeii să aibă niște deschideri pe linie profesională, dar ea rămânea dependentă de bărbat pe linie socială. 8. Puterea, independența și cultul personalității Chiar dacă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
superior majoritară 75. Exceptând sectoarele în care femeile erau majoritare prin tradiție (sănătate etc.), feminizarea nu poate fi semnalată decât într-un singur domeniu, agricultura, din pricina industrializării care aspira în primul rând bărbații. S-ar putea spune că mai ales industrializarea a permis femeii să aibă niște deschideri pe linie profesională, dar ea rămânea dependentă de bărbat pe linie socială. 8. Puterea, independența și cultul personalității Chiar dacă Ceaușescu putea fi influențat de soție, de comitetul politic executiv, sau de alte persoane
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
subperioade. În prima etapă a regimului comunist, ce se întinde până la preluarea puterii de către Nicolae Ceaușescu, se vorbește de existența unei crize la nivel familial, conturată pe fondul încercărilor statului de a dezbina societatea. Elementele definitorii ale acestei crize sunt industrializarea masivă, colectivizare, exod rural, școlarizarea, utilizarea forței de muncă feminine. Toate și-au pus amprenta asupra vieții de familie dar nu trebuie scăpat din vedere faptul că oamenii tocmai ieșiseră dintr-un război devastator, iar revenirea la un climat normal
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în timp ce poate fi pregătită să îndeplinească munci intelectuale sau secundare: curățenie, educație, agricultură casnică (cultivarea zarzavaturilor). Toate aceste competențe și atribuții sunt fixate în opoziție cu cele specifice bărbatului și par auxiliare pe lângă eforturile fundamentale depuse de bărbat, implicat în industrializare, agricultură intensivă, responsabilități politice 24. Egalitatea sexelor, în societate și în familie, a fost unul din elementele asupra căruia s-a făcut cea mai agitație în perioadă. Inserarea principiului egalitarist în constituția statului și apoi în Codul Familiei a fost
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Toate datele analizate demonstrează că, asemenea epocilor anterioare, universalitatea și precocitatea căsătoriei sunt caracteristici care se perpetuează și în timpul socialismului. Tipologia familiilor se schimbă însă fundamental, în contextul suprapunerii efectelor celor trei factori de care aminteam la începutul acestui studiu - industrializare, urbanizare, școlarizare - și a altora, secundari. Toate modificările pe care le-am amintit au afectat funcțiile familiei, unele pierzându-se și făcându-le loc altora noi, specifice contextului, altele redefinindu-se și dezvoltându-se. În primul rând funcția economică a familiei
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în variatele cercetări asupra zonei rurale, chiar rămași fără pământ, țăranii au găsit căi de supraviețuire dintre cele mai ingenioase. Familia românească trece în perioada comunistă printr-o serie de transformări funcționale și de structură, influențate de dinamica socială - urbanizare, industrializare, educație de masă - și de propria raportare la această dinamică. Este incontestabil faptul că în această perioadă balanța înclină în favoarea familiei nucleare, că familia tradițională - mai mică sau mai mare, după caz, dar și după mediu de proveniență - este ruptă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
demographic balance of the state and to find solutions to the problems that may be triggered by fertility variations. Keywords: communist regime: pro-natalist policy; fertility; mass-media propaganda. Introducere Perioada comunistă a însemnat, și pentru România, activarea unei politici intense de industrializare și urbanizare la care femeile trebuiau să participe, dar și a unei politici pronataliste de largă anvergură. Departe de a fi elementul cheie al unei emancipări și egalități de gen pe care au visat-o teoreticienii comunismului, implicarea totală a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
s-au succedat, generații diferențiate din punct de vedere al indicatorilor demografici, dar și ca impact produs asupra sistemelor de educație, piața muncii, șomaj, sistem de pensii etc9: generația instaurării și consolidării comunismului (născută între 1945-1966) care a trăit valul industrializării și al cooperativizării forțate, cu represiunile specifice epocii dar și cu avantajul investițiilor în educație și al construcției unor ample ansambluri de locuințe publice; generația "decrețeilor" (născuți în intervalul 1967-1989) marcată de numărul mare al cohortelor, cu toate implicațiile legate
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
evident al stimulării dezvoltării economice, acest program, prin modificările produse în condițiile materiale de viață ale populației, trebuia să favorizeze apariția unui nou tip uman, al omului nou socialist. Însă pentru crearea acestei noi tipologii umane, transformarea structurii economice (prin industrializare, respectiv colectivizarea agriculturii) trebuia să fie dublată și de o acțiune de educare a populației în conformitate cu comandamentele ideologice ale noului regim politic. În acest context, termenul de educație nu se referă la procesul care are loc în cadrul sistemului național de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
se ajunge la falsificarea, mai totdeauna grosolană, a folclorului autentic. De unde o invazie de kitsch folcloric, de un prost gust strident și penibil. Nu trebuie omise, în sfârșit, nici urmările masivului transfer de populație rurală la orașe, prin politica de industrializare forțată, ceaușistă. Ea a produs dezrădăcinați și dezadaptați social. La fel, numărul, de fapt enorm, majoritar, al intelectualilor la prima generație. Această pătură, care constituie practic aproape întregul aparat al culturii oficiale, reprezintă, deocamdată, doar un hibrid cultural. Afinitățile sale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Oamenii nu pot controla natura ca întreg, ci, eventual, părți ale ei. Supraviețuirea părților depinde însă de sănătatea întregului sistem al lumii vii. Viziunea sistemică, holistă, va deveni, așa cum vom vedea, o componentă fundamentală a schimbării modului de a gândi. • Industrializarea, în special industria chimică, are un impact negativ din ce în ce mai puternic asupra mediului înconjurător. Dezvoltarea industrială aduce beneficii și asigură o îmbunătățire a condițiilor de viață, dar nu trebuie neglijate efectele activităților industriale asupra mediului înconjurător. • Pesticidele și erbicidele poluează natura
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
să se îmbogățească reciproc în cursul dezbaterii publice în care se formează sentimentele morale ale unora și altora și unde se decid politicile de mediu. Dezvoltările actuale pornesc de la identificarea unor temeiuri suplimentare ale criticii sociale a societății contemporane, a industrializării și a consumerismului, și ajung până la regândirea globală a problemelor, inclusiv prin discuția asupra condițiilor de posibilitate ale unei etici globale și luarea în considerare a unei construcții politice transnaționale care să asigure guvernarea globală. După părerea mea, cred că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
termenului "natural". Cu alte cuvinte, ei comit o așa-zisă "eroare naturalistă" prin confuzia dintre descriptiv și normativ, prin indistincția dintre fapte și valori, în fine, prin trecerea de la este la trebuie. Despre distrugerea ireversibilă a unui habitat natural din cauza industrializării vom spune că este rea deoarece este nenaturală și duce la pierderi ale capitalului natural. Dar de aici putem trece la o perspectivă normativă prin asumarea tezei că tot ceea ce este natural, adică nu a fost afectat antropic, este bun
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a dispărut între timp, vom fi îndreptățiți să susținem că această acțiune de restaurare conferă valoare zonei respective comparativ cu valoarea inițială. Dacă vedem lucrurile procesual, atunci putem să discutăm despre acțiuni în succesiune realizate în condiții diferite. De exemplu, industrializarea a dus la dispariția unei specii dintr-o zonă naturală. Ulterior, pe măsură ce au fost cunoscute mai bine procesele naturale și a crescut nivelul de conștiință ecologică, o altă generație decide să refacă mediul deteriorat anterior. Cred că în acest caz
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fost cunoscută Încă din antichitate dar, În ultimele decenii, a Înregistrat o frecvență În rapidă creștere secerând, anual, milioane de vieți omenești. Frecvența bolii este mai mare În țări dezvoltate din punct de vedere economic, Întrucât pârghiile civilizației moderne, respectiv industrializarea, agricultura chimizată și densitatea mijloacelor de transport, poluează mediul natural cu compuși chimici cancerigeni, regăsiți În apă, aer, sol și vegetație. O constatare alarmantă arată că, În ultimii ani, a crescut frecvența cazurilor de cancer În Europa, inclusiv În România
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
industriile de prelucrare profită de dispariția concurenților britanici și de necesitatea de a aproviziona piețele europene, lipsite de furnizorul lor principal. Deosebit de profitabilă pentru Europa occidentală și în primul rînd pentru Franța, ca și pentru regiunile vecine în care începe industrializarea (Belgia, Țările de Jos, o parte a Germaniei și Italia de nord), situația existentă este mai puțin avantajoasă pentru regiunile agricole situate în estul sau sudul continentului, al căror export în țările de peste mări este îngreunat. Perturbarea circuitelor comerciale dă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
loc. Dup? al doilea r?zboi mondial, instalarea comunismului la noi a �nsemnat obligă?ia de a aplica politică economic?, social? ?i cultural? a U.R.S.S. (P. Calvocoressi, Politica mondial? dup? 1945, Ed. All, Bucure?ți, 2000). Mai exact: colectivizarea, industrializarea (aberant?), urbanizarea (construc?ia de block-uri), ultracentralizarea tuturor activit??ilor colective, aservirea mass-media etc. Cei care apreciau Occidentul sau aveau prieteni acolo deveneau susceptibili de �nalt? tr?dare�. Economia (planificat?) a fost condus? dup? criterii ideologice (conduc?torii de partid
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
atunci, nu acest mesaj a fost re?inut, ci acela care con?inea viziunea unei societ??i stabile ?i organizate �n jurul unui ritual pe care sociologul francez voia s?-l instaureze că r?spuns la bulver-s?rile impuse de industrializare. O variant? englez? a pozitivismului De?i cunoa?te esen?ialul produc?iei lui Comte, ca mul?i dintre britanicii genera?iei sale, filosoful Herbert Spencer pleac? de la premize diferite ?i ajunge campionul unei sociologii organiciste care va fi curentul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
numeroase. �n s�nul acestei comunit??i v?d lumina zilei �ns? trei sensibilit??i. Mai �nt�i politehni?ții, care se dedic? �n special vulgariz?rîi aritmeticii politice, problemelor economice ?i cu prioritate a celor ap?rute odat? cu industrializarea. Al?turi de ei, medicii ?i igieni?ții se plaseaz? pe terenul utilit??îi imediate atunci c�nd se arăt? preocupă?i de demografie ?i de profilaxia social?, de bolile profesionale ?i de consumul urban. Ne g�ndim aici la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]