5,050 matches
-
aplicării dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2000 , drepturile lor au fost impozitate, deși acestea, potrivit dispozițiilor legale anterioare și neabrogate, au fost scutite de plata impozitului pe venit. Consideră că ordonanța criticată "nu numai că a creat inegalități între cadrele militare, dar a încălcat alte prevederi legale, în vigoare și astăzi, care nu au fost abrogate nici expres și nici tacit". Susțin, de asemenea, ca "prevederile acestei ordonanțe nu se supun textului constituțional și retroactiveaza, efectele sale făcând
DECIZIE nr. 258 din 24 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 136/2000 privind modul de stabilire a plăţilor compensatorii şi a ajutoarelor care se acordă personalului militar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144969_a_146298]
-
tratament juridic, "inclusiv din punctul de vedere al obligației de plată a taxelor de timbru în procesele aflate pe rolul instanțelor de judecată. Scutirea unuia dintre cei doi participanți la proces de la plata taxei judiciare de timbru înseamnă crearea unei inegalități de tratament juridic" fără nici o justificare, întrucat părțile litigante reprezintă interese private și deci inegalitatea nu este impusă de ocrotirea unor interese generale. Tribunalul Bihor - Secția comercială apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucat "prin textul de lege care
DECIZIE nr. 230 din 10 septembrie 2002 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 43 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145580_a_146909]
-
în procesele aflate pe rolul instanțelor de judecată. Scutirea unuia dintre cei doi participanți la proces de la plata taxei judiciare de timbru înseamnă crearea unei inegalități de tratament juridic" fără nici o justificare, întrucat părțile litigante reprezintă interese private și deci inegalitatea nu este impusă de ocrotirea unor interese generale. Tribunalul Bihor - Secția comercială apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucat "prin textul de lege care scutește de la plata taxei de timbru nu se creează o inegalitate de tratament juridic între
DECIZIE nr. 230 din 10 septembrie 2002 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 43 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145580_a_146909]
-
interese private și deci inegalitatea nu este impusă de ocrotirea unor interese generale. Tribunalul Bihor - Secția comercială apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucat "prin textul de lege care scutește de la plata taxei de timbru nu se creează o inegalitate de tratament juridic între participanții la proces, deoarece de acelasi regim juridic de scutire beneficiază orice persoană fizică sau juridică care promovează un litigiu legat de despăgubirile din asigurare, materia asigurărilor fiind scutită de plata taxei de timbru printr-o
DECIZIE nr. 230 din 10 septembrie 2002 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 43 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145580_a_146909]
-
competențe și cu alte elemente ale societății civile. 4. Statele părți iau sau întăresc măsurile, pe calea unei cooperări bilaterale sau multilaterale, pentru remedierea factorilor care fac persoanele, în special femeile și copiii, vulnerabile în fața traficului, precum sărăcia, subdezvoltarea și inegalitatea șanselor. 5. Statele părți adopta sau întăresc măsurile legislative ori altele, precum măsuri de ordin educativ, social sau cultural, pe calea unei cooperări bilaterale ori multilaterale, pentru a descuraja cererea care favorizează orice formă de exploatare a persoanelor, în special
PROTOCOL din 15 noiembrie 2000 privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalitatii transnationale organizate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145724_a_147053]
-
în măsura în care, prin noțiunea - active care nu sunt utilizate - se înțelege numai activele care nu sunt utilizate de societățile comerciale sau companiile naționale cu capital majoritar de stat, în mod direct și efectiv". Încălcarea constă în aceea că se "creează o inegalitate între cetățeni în fața legii, întrucat locatarul bunului închiriat, căruia legea îi conferă facilități economice, este defavorizat față de oricare alt solicitant care ar intenționa să cumpere un pachet de acțiuni, inclusiv bunul respectiv". Art. 14 alin. (1) din lege, stabilind că
DECIZIE nr. 216 din 11 iulie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) şi ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144610_a_145939]
-
utilizează" se "înțeleg numai activele care nu sunt utilizate de societățile comerciale sau companiile naționale cu capital majoritar de stat, în mod direct și efectiv". Se considera că astfel este încălcat art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece "creează o inegalitate între cetățeni în fața legii, întrucat locatarul bunului închiriat căruia legea îi conferă facilități economice este defavorizat față de oricare alt solicitant care ar intenționa să cumpere un pachet de acțiuni, inclusiv bunul închiriat". Analizând aceste susțineri, Curtea urmează să le respingă
DECIZIE nr. 216 din 11 iulie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) şi ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144610_a_145939]
-
Curtea nu poate reține nici critică potrivit căreia art. 14 alin. (1) din Legea nr. 133/1999 este neconstituțional "în sensul în care prin expresia lt; lt;dau mandat gt; gt; se înțelege o posibilitate opționala, textul făcând loc unor inegalități între cetățeni, în sensul art. 16 alin. (1) din Constituție". În sfârșit, și susținerea referitoare la încălcarea prin prevederile art. 13 alin. (1) și ale art. 14 alin. (1) din lege a dispozițiilor art. 134 alin. (2) lit. a) din
DECIZIE nr. 216 din 11 iulie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) şi ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144610_a_145939]
-
al indicelui prețurilor de consum, pe total și defalcat; - nivelul lunar al principalelor tipuri de venituri ale populației (veniturile salariale medii, pe total economie și pe ramuri, nivelul mediu al pensiilor etc.); - starea autoperceputa de sărăcie (indicatori subiectivi); - indicatori ai inegalității; - rata mortalității infantile. B. Pentru monitorizarea implementării Planului indicatorii specifici sunt prezentați în cadrul cap. VIII pentru fiecare componentă sectoriala în parte, rezultatele efective urmând să fie raportate anual către CASPIS, în vederea completării bazei de date, în luna martie a fiecărui
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
care se retrag din procesul școlar înainte de a obține o pregătire școlar-profesională finală. Se prefigurează riscul fragmentarii generațiilor tinere în două segmente: cei care urmeaza studii universitare și cei care nici măcar nu ajung la liceu sau școală profesională. 7. Accentuarea inegalității oportunităților de participare școlară. Accentuarea polarizării social-economice a adâncit inevitabil inegalitatea de șanse educaționale. O sursă suplimentară a creșterii inegalității șanselor o reprezintă adâncirea decalajului rural/urban. Școală în mediul rural se confruntă în mod special cu probleme grave: starea
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
școlar-profesională finală. Se prefigurează riscul fragmentarii generațiilor tinere în două segmente: cei care urmeaza studii universitare și cei care nici măcar nu ajung la liceu sau școală profesională. 7. Accentuarea inegalității oportunităților de participare școlară. Accentuarea polarizării social-economice a adâncit inevitabil inegalitatea de șanse educaționale. O sursă suplimentară a creșterii inegalității șanselor o reprezintă adâncirea decalajului rural/urban. Școală în mediul rural se confruntă în mod special cu probleme grave: starea precară a clădirilor, dotarea rudimentara cu material didactic, lipsa cadrelor didactice
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
două segmente: cei care urmeaza studii universitare și cei care nici măcar nu ajung la liceu sau școală profesională. 7. Accentuarea inegalității oportunităților de participare școlară. Accentuarea polarizării social-economice a adâncit inevitabil inegalitatea de șanse educaționale. O sursă suplimentară a creșterii inegalității șanselor o reprezintă adâncirea decalajului rural/urban. Școală în mediul rural se confruntă în mod special cu probleme grave: starea precară a clădirilor, dotarea rudimentara cu material didactic, lipsa cadrelor didactice calificate în multe zone rurale, distanțe mari până la scoala
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
de asistență sanitară necesare. La acestea se adaugă și anumite neclarități în definirea pachetului minimal de servicii sanitare la care întreaga populație ar trebui să aibă acces; - ambiguitățile de organizare ale sistemului de asistență medicală, cuplate cu resursele limitate, generează inegalități accentuate în acoperirea cu servicii medicale a unor zone geografice (localități depărtate) sau sociale (concentrările de sărăcie). Deficitul serviciilor de prevenție și tratament ambulatoriu Reforma sistemului de sănătate a pus la baza să obiectivul schimbării accentului de la spitalizare și tratament
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
loc de muncă stabil. ● Necuprinderea în sistemul școlar a unui număr intolerabil de ridicat de copii. Un grad ridicat de abandon școlar în ciclul obligatoriu, dar și o cuprindere încă scăzută în ciclul secundar care să ofere calificare profesională. Agravarea inegalității șanselor educaționale. Grupuri sociale cu oportunități educaționale substanțial scăzute: populația de romi, segmentele sărace, mediul rural Accesul limitat la serviciile medicale al unor segmente importante de mame și copii. Femeile însărcinate care nu au asigurare medicală nu primesc asistență medicală
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
asociindu-i-se deficitul de capacități, fapt care, la rândul său, cronicizează sărăcia. Polarizarea socială Sărăcirea a fost accentuată de creșterea polarizării sociale. După primul șoc de sărăcire al tranziției, polarizarea socială a crescut rapid: coeficientul Gini, măsura standard a inegalității sociale, a crescut de la 20 la 30. Polarizarea socială nu a avut loc numai între diferitele segmente ale colectivității, ci și între zone geografice. Au apărut colectivități căzute economic, zone și județe care au fost afectate mai accentuat de procesul
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, considerând că dispozițiile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 nu contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 și 21. Mai arată că textul de lege criticat nu creează o inegalitate între părți și nu contravine principiului constituțional prevăzut în art. 16, ci instituie doar o excepție de la regulă plății taxelor judiciare de timbru, legiuitorul având libertatea de a stabili, prin lege, impozite și taxe, precum și scutiri de la plata acestora în
DECIZIE nr. 30 din 22 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998 , aprobată prin Legea nr. 112/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130335_a_131664]
-
coroborate cu cele ale art. 128. De asemenea, susțin și încălcarea prevederilor art. 20, precum și ale art. 21 privind accesul liber la justiție, prin faptul că se creează "o condiție favorabilă reclamantului și îl lipsește de apărare, ceea ce constituie o inegalitate, deoarece aceste dispoziții ale Codului de procedură civilă devin mai îngăduitoare pentru una din părți". Totodată autorii excepției susțin că prin dispozițiile legale criticate se încalcă și principiul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia nimeni nu
DECIZIE nr. 353 din 10 decembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147114_a_148443]
-
juridic identic pentru situații diferite. Altfel spus, sancționarea lipsei de diligenta a titularului, indiferent dacă sancțiunea a fost instituită ulterior înregistrării mărcii - sau chiar ulterior expirării termenului de 5 ani - ori era prevăzută la acea dată, se convertește într-o inegalitate, pe planul ocrotirii dreptului la marca, ca varietate a dreptului de proprietate, între mărcile înregistrate anterior și cele înregistrate ulterior intrării în vigoare a actualei reglementări în materie. Considerăm că argumentele înfățișate constituie o rațiune suficientă în explicitarea și susținerea
DECIZIE nr. 279 din 29 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146567_a_147896]
-
alin. (3), art. 135 alin. (1) și ale art. 150 alin. (1) din Constituție: a) art. 1 alin. (3) din Constituție prevede că România este stat de drept, democratic și social, astfel încât este neconstituțională o reglementare anterioară care consacră o inegalitate între diferiți titulari ai dreptului de proprietate privată; ... b) invocindu-se dispozițiile art. 11 alin. (2) și ale art. 20 din Constituție, se învederează că actele normative atacate sunt contrare și actelor internaționale ratificate de România și care deci fac parte
DECIZIE Nr. 128*) din 6 decembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112408_a_113737]
-
proprietatea privată este ocrotita în mod egal de lege, indiferent de titular, or, prin instituirea unei proceduri de executare derogatorii față de dreptul comun, pentru anumiți titulari ai dreptului de proprietate privată, în raport cu alti titulari ai aceluiași drept, se creează o inegalitate care este neconstituțională; ... d) Constituția României dispune în art. 125 alin. (3) că normele de competență și procedura de judecată sunt stabilite prin lege, iar în art. 72 alin. (3) lit. h), că organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești se stabilesc
DECIZIE Nr. 128*) din 6 decembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112408_a_113737]
-
recursului în anulare nelimitat în timp; ... e) art. 128 din Constituție nu a fost interpretat în mod corect de către Curte, deoarece sintagmei "în condițiile legii" nu i se poate da înțelesul posibilității adoptării unei legi care să instituie o eventuală inegalitate a părților în raport cu căile de atac, ci art. 128 este afirmarea constituțională a egalității participanților la un proces în raport cu folosirea căilor de atac. ... În sprijinul admiterii recursului și, pe fond, a excepției de neconstituționalitate, se mai invocă următoarele: faptul că
DECIZIE Nr. 96 din 24 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114574_a_115903]
-
rând nervoase, ale copilului. Familia contribuie mai mult decât se pare la prima vedere. Studiul cazurilor grele, patologice ne convinge că uneori influențele familiale, în raport cu altele, sunt covârșitoare. O ambianță familială frământată de tensiuni, o atmosferă sufocantă a căminului prin inegalitatea atitudinilor părintești, lipsa de afecțiune între soți, colorată de viciile sau neînțelegerile lor, de certuri, de acte de violență, o integrare insuficientă a familiei în viața socială, constituie tabloul unui mediu nefavorabil dezvoltării normale a copilului și al adaptării socioprofesionale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
scumpă vremea sleindu-se-n tăcere Decât bătută-n clopot de glas fără durere?” (T. Arghezi, 108) Comparația poate fi: • de egalitate: „Sunt sigură că și pe ea o crezi la fel de sfântă pe cât ai fost tu”. (P.Sălcudeanu, 325) • de inegalitate: „O decepție reușită e mai bună decât o petrecere simulată.” (M. Preda, Cel mai iubit..., III, 168) • explicită sau implicită. În comparația explicită, determinantul se înscrie ca termen secund în sintagma categoriei gramaticale a comparației: „O, vin, în părul tău
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
servicii sociale care sunt disponibile în condiții normale celorlalte persoane din jurul lor. Inadaptare - consecință directă a deficienței sau incapacității, care diminuează ori limitează gradul de manifestare socială a persoanelor cu dizabilități; se poate manifesta sub diferite forme: inadaptare propriu-zisă, marginalizare, inegalitate, segregare, excludere. Integrare - includerea persoanelor cu cerințe speciale în procesele sociale generale și într-un mediu cât mai normal posibil; presupune planificarea riguroasă și controlată a unui mediu în care persoanele cu dizabilități să poată beneficia efectiv de principiul egalității
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
umărul ridicat congenital); d) toracele „în pâlnie” (pectus excavatum), cu efecte asupra respirației și inimii; e) luxația congenitală de șold. 2. Tulburări ale procesului de creștere - cele mai frecvente fiind: a) rahitismul; b) piciorul plat; c) hipotrofia staturală (nanismul); d) inegalitatea membrelor; e) osteocondrodistrofiile (însoțite de durere, necroză și fragmentarea nucleilor osoși de creștere); f) malformațiile coloanei vertebrale. 3. Sechele posttraumatice - cele mai frecvente sunt: a) paraplegia posttraumatică; b) paralizia obstreticală; c) alte tipuri de pareze de origine medulară care determină
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]