4,097 matches
-
pe care trebuie să-l realizăm este de a-i defini identificând caracteristicile lor fundamentale. Idolii sunt noțiuni false care au fost construite artificial și care se interpun și opresc cunoașterea: "Idolii și noțiunile false care au pus stăpânire pe intelectul omenesc și s-au înrădăcinat adânc într-însul, nu numai că au năpădit spiritele oamenilor așa încât adevărul abia poate să pătrundă, dar chiar dacă îi este dat și îngăduit să pătrundă, vor reveni și vor tulbura înnoirea științelor, afară doar dacă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acele imagini numite categorii se dirijează imaginea în anumite direcții. A doua etapă constă în cenzura noțiunilor particulare. "Noțiunile speciilor inferioare" nu sunt la fel de periculoase ca și categoriile pentru că impactul acestora este redus. Noțiunile particulare nu au același impact asupra intelectului și asupra dezvoltării științei. Limbajul comun chiar dacă creează o imagine importantă asupra realității, nu reușește să realizeze o imagine imuabilă. Lumea științifică când folosește limbajul comun îi cunoaște limitele și nu îl acceptă ca atare. Imaginarul comun de multe ori
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
simplă și a fost realizată astfel încât să acopere toate direcțiile cunoașterii omenești. Idolii tribului (idola tribus) "își au izvorul în însăși natura omenească, (...) în genul omenesc"54. Omul nu poate ajunge la cunoașterea adevărului nici prin simțuri și nici prin intelect, deoarece ceea ce percepem și gândim nu poate cuprinde universul în infinitatea sa: "Căci este fals că simțurile omului sunt măsura lucrurilor; dimpotrivă, toate percepțiile, fie ale simțurilor, fie ale minții, sunt pe măsura omului și nu pe măsura universului"55
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
infinitatea sa: "Căci este fals că simțurile omului sunt măsura lucrurilor; dimpotrivă, toate percepțiile, fie ale simțurilor, fie ale minții, sunt pe măsura omului și nu pe măsura universului"55. Acești idoli au apărut ca urmare a posibilității reduse a intelectului de a judeca totalitatea informațiilor din univers. Posibilitatea de a introduce totalitatea infinită a existenței între limitele rațiunii umane pare a fi redusă, astfel că eroarea poate să apară din imposibilitatea asimilării holistice a universului. Nu mai putem considera că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acea posibilitate de a privi realitatea ca imagine a subiectivității este eliminată. Omul nemaifiind măsură a universului trebuie să fim sceptici cu acele cunoștințe și de aceea cunoștințele care nu sunt pe măsura noastră sunt asimilate în mod eronat de intelect. Microcosmosul uman nu mai este considerat în legătură directă cu macrocosmosul și nici o copie fidelă a acestuia, astfel, cunoașterea de sine, nu mai duce, în cazul acesta, la cunoașterea universului în toate manifestările sale. Limitările intelectului sunt periculoase pentru că omul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în mod eronat de intelect. Microcosmosul uman nu mai este considerat în legătură directă cu macrocosmosul și nici o copie fidelă a acestuia, astfel, cunoașterea de sine, nu mai duce, în cazul acesta, la cunoașterea universului în toate manifestările sale. Limitările intelectului sunt periculoase pentru că omul nu acceptă aceste limitări, el încercând să depășească posibilitățile de cunoaștere proprii. Prin intelect sunt definite la modul general posibilitățile de cunoaștere omenești. Bacon găsește șapte feluri în care intelectul este supus erorii: 1. Intelectul are
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
copie fidelă a acestuia, astfel, cunoașterea de sine, nu mai duce, în cazul acesta, la cunoașterea universului în toate manifestările sale. Limitările intelectului sunt periculoase pentru că omul nu acceptă aceste limitări, el încercând să depășească posibilitățile de cunoaștere proprii. Prin intelect sunt definite la modul general posibilitățile de cunoaștere omenești. Bacon găsește șapte feluri în care intelectul este supus erorii: 1. Intelectul are tendința de a considera că este în realitate mai multă ordine decât există. Ordinea și egalitatea din intelect
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
universului în toate manifestările sale. Limitările intelectului sunt periculoase pentru că omul nu acceptă aceste limitări, el încercând să depășească posibilitățile de cunoaștere proprii. Prin intelect sunt definite la modul general posibilitățile de cunoaștere omenești. Bacon găsește șapte feluri în care intelectul este supus erorii: 1. Intelectul are tendința de a considera că este în realitate mai multă ordine decât există. Ordinea și egalitatea din intelect este surprinsă în legi și reguli care sunt atribuite naturii, astfel "el născocește paralele, corespondențe și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Limitările intelectului sunt periculoase pentru că omul nu acceptă aceste limitări, el încercând să depășească posibilitățile de cunoaștere proprii. Prin intelect sunt definite la modul general posibilitățile de cunoaștere omenești. Bacon găsește șapte feluri în care intelectul este supus erorii: 1. Intelectul are tendința de a considera că este în realitate mai multă ordine decât există. Ordinea și egalitatea din intelect este surprinsă în legi și reguli care sunt atribuite naturii, astfel "el născocește paralele, corespondențe și relații care nu există"56
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
intelect sunt definite la modul general posibilitățile de cunoaștere omenești. Bacon găsește șapte feluri în care intelectul este supus erorii: 1. Intelectul are tendința de a considera că este în realitate mai multă ordine decât există. Ordinea și egalitatea din intelect este surprinsă în legi și reguli care sunt atribuite naturii, astfel "el născocește paralele, corespondențe și relații care nu există"56. 2. Dacă intelectul adoptă o opinie atunci atrage toate lucrurile în ea pentru a o sprijini. Datorită acestui comportament
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de a considera că este în realitate mai multă ordine decât există. Ordinea și egalitatea din intelect este surprinsă în legi și reguli care sunt atribuite naturii, astfel "el născocește paralele, corespondențe și relații care nu există"56. 2. Dacă intelectul adoptă o opinie atunci atrage toate lucrurile în ea pentru a o sprijini. Datorită acestui comportament apar superstițiile. Cu acest comportament sunt încă o dată eliminate ipotezele ca mijloc de cunoaștere. Odată surprinsă o ipoteză, avem tendința de a observa în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai puternice, iar ipoteza va fi aprobată chiar dacă există anumite îndoieli în legătură cu aceasta. Aici Bacon precizează un element foarte important pentru inducție: probele negative ar trebui să fie mai puternice. Printr-o singură probă negativă putem elimina o ipoteză. 3. Intelectul este atras spre neobișnuit, spre "acele lucruri care izbesc și pătrund deodată și brusc în minte"57. Această atracție spre neobișnuit îl face pe om să recurgă la presupoziții fantastice și să elimine studierea metodică a realității. 4. "Intelectul omenesc
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
3. Intelectul este atras spre neobișnuit, spre "acele lucruri care izbesc și pătrund deodată și brusc în minte"57. Această atracție spre neobișnuit îl face pe om să recurgă la presupoziții fantastice și să elimine studierea metodică a realității. 4. "Intelectul omenesc își ia avânt, dar nu se poate opri și potoli; el năzuiește mai departe, dar în zadar"58. Așa explică Bacon apariția conceptelor de infinit, regresie la infinit sau infinitum a parte ante, și infinitum a parte post. Tendința
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
potoli; el năzuiește mai departe, dar în zadar"58. Așa explică Bacon apariția conceptelor de infinit, regresie la infinit sau infinitum a parte ante, și infinitum a parte post. Tendința de a căuta cauze finale tot de aici apare. 5. Intelectul este influențat de voință și afecte și de aceea științele apar după placul nostru. Noi nu surprindem realul ci ceea ce dorim noi să surprindem. Inserarea voinței duce la subiectivitate și la eroare. 6. Intelectul este influențat și de slăbiciunea simțurilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
finale tot de aici apare. 5. Intelectul este influențat de voință și afecte și de aceea științele apar după placul nostru. Noi nu surprindem realul ci ceea ce dorim noi să surprindem. Inserarea voinței duce la subiectivitate și la eroare. 6. Intelectul este influențat și de slăbiciunea simțurilor. "de aceea știința încetează acolo unde încetează vederea lucrurile invizibile fiind observate puțin sau deloc"59. 7. Intelectul este îndreptat spre abstractizare așa apărând ficțiuni ale spiritului omenesc pierzându-se legătura cu realitatea. Prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realul ci ceea ce dorim noi să surprindem. Inserarea voinței duce la subiectivitate și la eroare. 6. Intelectul este influențat și de slăbiciunea simțurilor. "de aceea știința încetează acolo unde încetează vederea lucrurile invizibile fiind observate puțin sau deloc"59. 7. Intelectul este îndreptat spre abstractizare așa apărând ficțiuni ale spiritului omenesc pierzându-se legătura cu realitatea. Prin identificarea acestor forme ale idolilor Bacon realizează un fel de psihologie a creației științifice pe care dorește să o folosească în cenzura imaginarului. El
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bacon realizează un fel de psihologie a creației științifice pe care dorește să o folosească în cenzura imaginarului. El descrie modul în care imaginea se formează și care este rolul acesteia în domeniul științei. Prin descrierea modului în care funcționează intelectul putem observa cum se formează imaginarul și cum se deformează acesta. Descoperirea de legi și regularități care ulterior vor fi acceptate de către individ duce la crearea unei imagini deformate asupra lumii. Al doilea tip de idoli sunt idolii peșterii (idola
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lumile lor mici, în limitele peșterii lor, în loc să o caute în natură, lumea comună tuturor. Știința adevărată este oprită de aceste prejudecăți ale fiecărei persoane. Formarea imaginarului individual este foarte bine surprinsă de acest idol. Dacă în fiecare dintre noi intelectul are aceleași neajunsuri, omul ca individ în sine își manifestă în mod subiectiv imaginea ce și-o formează despre lume. Fiecare informație, fiecare element ce este perceput de către individ îl transformă și îl face un purtător și propagator de idei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care alcătuiesc un discurs (un dialog) sunt considerate de către Bacon a fi alese arbitrar: "Cuvintele sunt impuse lucrurilor potrivit cu felul de a gândi al mulțimii și de aceea noua și nepotrivita alegere a cuvintelor împiedica într-un chip uimitor activitatea intelectului"62. Bacon a folosit pentru a numi acești idoli verbul latin for, fori, fatussum, care înseamnă a vorbi, sau derivatul său forum, fori care poate fi tradus pin piață 63. Numele acestor idoli surprinde două aspecte foarte importante. În primul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
școala sofistică sau rațională, pentru că trage concluzii false dintr-un număr redus de experimente. Pentru că își bazează teoriile pe experimente/experiențe, oamenii le dau o mai mare crezare, dar aceste experiențe nu au făcut decât să pângărească și mai mult intelectul, astfel că teoriile lor false sunt mult mai periculoase (Bacon folosește ca exemplu, în acest sens, pe alchimiști). Filosofia superstițioasă este o combinare de filosofie cu teologie. Supusă influenței imaginației unui suflet poetic, ea duce la obținerea unei filosofii fără
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al teologiei în știința. Idolii teatrului încearcă să cenzureze întreaga tradiție filosofică și, în același timp, teoretică a epocii. Cenzura pe care o realizează Bacon este cea mai radicală în epocă. Prin numirea idolilor el realizează o purificare totală a intelectului uman. Omul își dorește să intre pe tărâmul științelor și lucrul acesta este posibil numai cu o purificare totală prin cenzură. Intelectul trebuie curățat și eliberat de idoli pentru ca omul să poată intra în "împărăția științelor". Intrarea în împărăția omului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o realizează Bacon este cea mai radicală în epocă. Prin numirea idolilor el realizează o purificare totală a intelectului uman. Omul își dorește să intre pe tărâmul științelor și lucrul acesta este posibil numai cu o purificare totală prin cenzură. Intelectul trebuie curățat și eliberat de idoli pentru ca omul să poată intra în "împărăția științelor". Intrarea în împărăția omului bazată pe știință, ca și intrarea în împărăția cerurilor, nimănui nu-i este îngăduită decât aceluia care a devenit asemenea unui copil
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
70. Cunoașterea idolilor ajută omul în încercarea lui de a se apropia de adevăr numai dacă idolii sunt eliminați din cunoaștere. Doar eliminarea idolilor nu este suficientă pentru cunoașterea realității, ci este nevoie de o metodă clară care să îndrepte intelectul spre cunoaștere. Metoda aleasă de Bacon este metoda inductivă. În Novum Organum se realizează două lucruri: cenzura imaginarului prin eliminarea idolilor și reconstrucția acestuia printr-o nouă metodă. Cenzura realizată de Bacon și surprinsă de noi este una inițiatică. Purificarea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu era vorba de adevăr, ci numai de o reflexie a acestuia) decât prin autosacrificare, prin moarte și renaștere 71. La Bacon, pentru a putea cunoaște realitatea trebuie să renunțăm la vălurile ce acoperă adevărul, văluri fabricate de propriul nostru intelect. Renunțarea la ele este un act de sacrificiu, căci ele sunt parte integrantă a omului, a ego-ului său. Omul trebuie să renunțe la ceea ce ține de lumesc pentru a putea descoperi știința adevărată. Ceea ce îl separă pe Bacon de Renaștere
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu pot obține rezultate reale astfel că, până atunci, considera Bacon, descoperirile cu adevărat importante sunt puține la număr și s-au făcut întâmplător. De aceea este nevoie de un ajutor pentru cei ce o cercetează: "Nici mâna singură, nici intelectul lăsat în voia lui, nu pot prea mult; lucrarea se înfăptuiește prin instrumente și prin ajutoare de care are nevoie atât intelectul, cât și mâna"73. Dincolo de instrumentele absolut necesare pentru observarea naturii, era nevoie de dezvoltarea unui alt instrument
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]