5,236 matches
-
postmodernist", ci "transmodernist", văzând în cel mai pesimist poet român un învingător întru lumină. Există la Nichita Stănescu o remarcabilă tensiune între tradiție și modernitate, care și explică, altminteri, uriașul său succes de public. Această tensiune spirituală este transmodernă. Am intitulat prezentul capitol Poetica rupturii într-un dublu sens: unul venit chiar dinspre conceptele regenerate ale ultimilor ani nichitastănescieni, când el simțea că devenise suficient de matur pentru a anunța o nouă paradigmă poetică, legată chiar de cuvântul ruptură, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
la poetul basarabean Victor Teleucă. Transparența zeletiniană abundă de ninsori: "Mă simt doar printre fulgi lumină, / atât cât ar clipi o stea... / Ah, numai dacă-ar fi să țină / ninsoarea cât viața mea" (În candidă frățietate...). Un splendid poem se intitulează Ninsoarea sacră: "Spre-al umerilor de ninsoare stol / m-arunc". Și mai departe: Tresar în jur cu foșnet viu de bălți, / potopul fulgilor nu-mi lasă-o rază, / când nevăzuta pulbere de dălți / singurătatea o fărâmițează. // Ajuns într-al ninsorii
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Zeletin, concentrări rafinate, de mare poet, deschizător de drumuri către o nouă paradigmă poetică. Dialogul său cu Dumnezeu, pe care arareori îl numește, este atât de interiorizat, încât se poate vorbi, oximoronic, de o solitudine dialogică. Altminteri, o poezie se intitulează Geniul solitudinii, care "geniu" se vădește, diafan ironic, puternic prin... descreștere: "Iar geniul solitudinii descrește / din sunet și-n lumină se arată: / un solz luxat pe trupul unui pește". Unda de umor se strecoară și mai insidioasă în cele zece
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
amănuntelor biografice nedisimulate, ci voi îndreptăți titlul acestui capitol în grilă transmodernistă. Intrăm în substanța unei insolite ontologii subiective incifrate în numele protagonistei: Cristal. Trebuie spus că o "ontologie poetică a cristalului" a mai încercat poetul Viorel Dinescu. El și-a intitulat unul dintre volume chiar Ontologia cristalului (1994). Altminteri, nici poezia lui Viorel Dinescu nu satisface canonul postmodernist, de unde relativa lui izolare de generație. Se mai poate invoca celebra teorie a cristalizării în dragoste, a lui Stendhal, dar și poeticile de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
presupus aplicarea raționamentului uman, iar aceast] interacțiune permanent] între rațiune și revelație, potențialul celei dintâi și limitele celei de-a doua, a fost cea care a oferit baza pentru formalizarea expresiilor gândirii etice în Islam. Într-unul dintre capitolele Coranului, intitulat Criteriul (Furquan: Sura 25), revelația - pentru întreaga omenire - devine punctul de referinț] în distingerea binelui de r]u. În același capitol, sunt citate exemple din profeții biblici și rolul de mediatori pe care il dețineau între cuvântului lui Dumnezeu și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre acestea ar fi incorect], atunci întreaga acțiune este incorect] și agentul s]u vinovat. Aceast] doctrin] strict] pare s] fi ap]rut în opera scris] în secolul al IV-lea sau al V-lea de c]tre Dionisie Areopagitul, intitulat] Despre numele divine (De divinis nominibus). Scrierile acestui autor, cunoscute sub numele colectiv Corpus Dionysiacum, au avut o influent] puternic] începând cu secolul al VI-lea pan] în perioada Renașterii. Într-adev]r, el a fost considerat canalul prin care ideile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Un aspect ar fi acela c] teoria plaseaz] pe aceeași poziție binele și dorința, reducând totul la o simpl] nevoie de consum. Însuși John Stuart Mill și-a manifestat nemulțumirea în leg]tur] cu aceast] concluzie în eseul s]u intitulat Utilitarismul. Exist] în mod evident și lucruri bune indiferent dac] sunt dorite sau nu de c]tre oameni, cum ar fi adev]rul, frumosul, iubirea sau prietenia. Exist], de asemenea, si un grup aparte, cel al „utilitariștilor idealiști”, profund influențați
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
recente, desi având uneori aceast] suspiciune, au f]cut de obicei o delimitare clar] între politic sau public, pe de-o parte, și privat, personal sau ordinar, pe de-alt] parte. O carte consacrat] în parte problemei „mâinilor murdare” este intitulat] sugestiv Public and Private Morality [Moral] Public] și Privat]], iar autorul ei, Stuart Hampshire vorbește despre „un conflict între dou] moduri de viat]” (p. 45). Michael Walzer, în principala s] lucrare asupra subiectului în discuție, procedeaz], în cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de jos în sus”, ca un fel de practic] social], măi degrab] decât „de sus în jos”, ca o expresie a teoriei. Una dintre cele mai puternice critici ale concepției dominante a fost eseul din 1958 al lui G.E.M. Ascombe, intitulat Filosofia moral] modern]. Aici Ascombe se opune „concepției legale a eticii”, pe care ea o vede caracteristic] filosofiei engleze de la Sidgwick încoace. Ascombe susține c] aceast] opinie nu rezist] f]r] noțiunea unui legiuitor divin. Din moment ce filosofia moral] îl interzice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
, gazetă apărută la Chișinău, săptămânal, între 21 aprilie și 25 mai 1907, în versiuni paralele, cu caractere latine și chirilice, și cu diferențe de conținut. Director: Alexis Nour. În articolul-program, intitulat Din partea noastră către cetitori, se menționează că V.B. apare „cu scop de luminare a norodului [...], ca prin știință și credință să ajungem la o viață bună și cinstită”. Colaborează Alexie Mateevici cu poezia În zarea anilor... și cu articolele Tovărășiile
VIAŢA BASARABIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290518_a_291847]
-
Apollonius din Tyane, s-a reprezentat și tipărit în 1932. În anul următor i-a apărut piesa Delfinii din Vaikiki, purtând supratitlul Teatru de cetit. Sub pseudonimul I. Pârvu (Ciuin) compune în 1915 o continuare a dramei Manasse de Ronetti-Roman, intitulată După moartea lui Manasse. A scos și un volum de poezii, Iașii. Icoanele. Visătorii (1917), ilustrat cu desene proprii, inspirate după monografia Orașul Iași a lui N.A. Bogdan. Mai figurează ca ilustrator la cartea lui Alexandru Nora Fâșii din viața
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
VIAȚA SĂCELEANĂ, revistă apărută la Satulung-Săcele, județul Brașov, lunar, între ianuarie 1930 și mai 1932, sub conducerea unui comitet; secretar de redacție: Victor Tudoran. Articolul-program, intitulat Români săceleni!, mărturisește intenția redacției de a păstra și promova specificul local, punând în valoare obiceiurile, folclorul și „trecutul oierilor săceleni”. E una din puținele publicații interbelice de etnografie și folclor ce apar într-un sat. Colaboratorii vor pune accentul
VIAŢA SACELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
Flacăra roșie”, realizat de Cenaclul din Arad al Uniunii Scriitorilor. Redactor responsabil: Florin Bănescu; colectivul de redacție: Vasile Dan, Cornel Marandiuc, Ovidiu Pecican, Alexandru Ruja, Gheorghe Schwartz, Emil Șimăndan, Dumitru Toma, Horia Ungureanu, Lucian Cociuba (prezentare grafică). Articolul-program, nesemnat, se intitulează Început de drum și continuitate. Sunt reproduse versuri de Mihai Beniuc, Aron Cotruș, Tudor Arghezi, Vasile Nicolescu. Poezie semnează Ilie Măduța, Lucian Emandi, Vasile Speranță, Dorel Sibii. Cu proză figurează Horia Ungureanu, Cornel Marandiuc, Ion Văran, Iosif Maria Bâta, Dumitru
VIAŢA LITERAR-ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290524_a_291853]
-
VIAȚA STUDENȚEASCĂ, publicație apărută la București, bilunar de la 1 iunie 1921 până în martie 1922 și lunar din martie până în iunie 1923, cu subtitlul „Tribună liberă”. Director: Ioan Valescu; secretar de redacție: Ion Vițianu (1923). Într-un text intitulat În loc de cuvânt înainte se anunță un program ambițios: sindicalizarea tinerilor intelectuali și solidarizarea studențimii în scopul apărării intereselor și a susținerii revendicărilor celor tineri. Câteva precizări se vor face în numărul 12/1921 prin explicitarea subtitlului, arătându-se că revista
VIAŢA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
completă a lui Antonio Catiforos, apărută la Veneția în 1734. În fața îndrăznelii de a aduce, după pilda marilor culturi, „și această limbă a noastră în sistemă gramaticească”, V., care și-a recunoscut „nedăstoinicia” („om plin de amatie și neștiință”), își intitulează cartea Observații sau Băgări dă seamă asupra regulelor și orânduelelor gramaticii rumânești. Necesitatea scrierii acesteia este pentru el de neocolit, căci ține de datoria morală față de „limba patriei noastre prin care cuvântăm, limba cu care ne închinăm marelui Dumnezeu proslăvindu
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
condusă de scriitor, înscriindu-se într-un șir de realizări publicistice de prim rang. Pornește la drum spre a fi, în condițiile zbuciumate ale războiului și ale ciuntirii țării, „o tribună vie” pentru „servirea țării și a neamului”. Articolul-program se intitulează Începutul și face trimitere la nevoia de afirmare a „energiilor creatoare românești”, pentru că „în semnul dreptății neamul românesc trebuie să biruiască”. Liviu Rebreanu va semna aici câteva din ultimele sale articole, printre care Amintirea lui Octavian Goga, Sărbătoarea unei speranțe
VIAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290544_a_291873]
-
noi” din Suceava. Mai târziu va lucra la revistele „Săteanca”, „Femeia”, „Luceafărul”, „Viața militară” și la Redacția publicațiilor pentru străinătate. Debutează în 1939, încă elev, cu proza poematică Iarna rădăuțeană la revista „Suceava”, iar editorial în 1940 cu placheta Muguri, intitulată după numele cenaclului literar al liceului. De-a lungul anilor va mai colabora la „Bucovina literară”, „Revista Bucovinei”, „Universul literar”, „Miorița”, „Națiunea”, „Scrisul bănățean”, „Tânărul scriitor”, „Scânteia tineretului”, „Iașul nou”, „Iașul literar”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Flacăra”, „Convorbiri literare”, „Viața
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
pentru a scăpa de rigorile legii. Acaparat de politică și avocatură, își neglijase îndatoririle didactice, lăsând adesea catedra în seama suplinitorilor (Dimitrie Petrino, Alexandru Lambrior, Aron Densușianu, A. Philippide). De la V. a rămas un singur curs, transcris de T.T. Burada, intitulat Literatura română (Istoria politică și literară a românilor), care datează, probabil, din 1865. Cea mai mare parte a textului este dedicată istoriei poporului român. În partea de istorie literară sunt discutate, pe rând, poezia și proza, începând cu poezia populară
VIZANTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
susține în mod democratic procesul de planificare. Modelul Sork (2000)tc "Modelul Sork (2000)" Sork propune o abordare a programării bazată pe întrebări: a pune întrebări și a răspunde pot duce la decizii și la programe mai bune. Modelul se intitulează „Elemente de bază pentru planificarea unui program”. Fiecare element reprezintă un grup de întrebări pasive, decizii și acțiuni implicate în planificarea programelor. Elementele modelului sunt următoarele: analiza contextului și a comunității celui care învață; explicarea și concentrarea asupra planificării; clarificarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
susține în mod democratic procesul de planificare. Modelul Sork (2000)tc "Modelul Sork (2000)" Sork propune o abordare a programării bazată pe întrebări: a pune întrebări și a răspunde pot duce la decizii și la programe mai bune. Modelul se intitulează „Elemente de bază pentru planificarea unui program”. Fiecare element reprezintă un grup de întrebări pasive, decizii și acțiuni implicate în planificarea programelor. Elementele modelului sunt următoarele: analiza contextului și a comunității celui care învață; explicarea și concentrarea asupra planificării; clarificarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și numeroși militari maghiari. Semnificativ pentru profilul iluminist al relatării lui Ürmösy este și faptul că paginile cele mai extinse cu privire la românii din Muntenia se referă la starea lor culturală, analizată atât Într-un capitol special, cel final, al cărții, intitulat „Literatura din Țara Românească”, cât și pe parcursul călătoriei. În ceea ce privește situația școlilor din Muntenia, Ürmösy afirmă că Înainte de domnia lui Ghica XE "Ghica" În aceste instituții de Învățământ nu se preda decât aritmetica și citirea. Abia după Înscăunarea acestuia au fost
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sau versuri. După cum vom vedea, În scrierile sale cu caracter literar, ficțional, tematica românească sau referirile la români ocupă un loc important. 1. Operele literare cu subiecte românești ale lui Jókai Primul volum care merită amintit În acest sens se intitulează Forradalmi és csataképek 1848 és 1849-ből șTablouri revoluționare și de război din 1848 și 1849ț, a apărut În anul 1850 și conține nuvele inspirate de revoluție. Două dintre acestea, „Az ércleány” („Fata de metal”) și „A Bárdy család” („Familia Bárdy
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
anii erei Metternich. Rolul de factor referențial pe care l-a jucat cauza Irlandei se evidențiază și În cazul aripii radicale a mișcării cehe (și nu doar al grupării liberal-moderate, condusă de Havliček XE "Havliček" ). Organizația ei politică se va intitula, după exemplul irlandez, „Clubul Repeal” și, sub această lozincă politică a Repeal-ului, a restaurării Regatului Boemiei, va izbucni revoluția, din 11 martie 1848, de la Praga. Semnificativ pentru valoarea modelului irlandez, pentru modul În care acesta va fi adoptat, este faptul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din 1848 și 1849], I-II, Heckenast, Pesta, 1850. Așa cum este cazul principalilor editori și exegeți ai memorialisticii românești pașoptiste, Nicolae Bocșan și Valeriu Leu (vezi, pe lângă lucrarea citată În nota 955, și ultimul volum editat de către cei doi autori, intitulat Revoluția de la 1848 din Transilvania În memorialistică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000); de asemenea, vezi lucrarea mai veche a regretatului profesor Pompiliu Teodor, Avram Iancu XE "Iancu" În memorialistică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972. Pentru mentalitățile țărănești vezi: Emmanuel Le Roy
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Costel VASILACHE ABUZUL ÎN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR (Art. 246 Cod penal) Capitolul I I.1. Prezentare generală. Locul infracțiunii în cadrul Titlului VI și capitolul I al acestui titlu. Partea specială a Codului Penal include, în Titlul VI, intitulat „Infracțiuni care aduc atingere unor activități de interes public sau altor activități reglementate de lege” o arie foarte vastă de incriminări unite printr-o caracteristică esențială, comună tuturor și anume: prin săvârșirea lor sunt lezate relații sociale de aceeași natură
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]