6,649 matches
-
apatrizii cu condiția să aibă domiciliul în România. Asistența socială lucrează în interdependență cu alte profesii: medicina (nevoi fiziceă, psihologia (nevoi emoționaleă, educația (nevoi cognitiveă, religia (nevoi spiritualeă. Asistența socială este profesie (ajutorul acordat indivizilor, grupurilor, comunitățiloră, artă (necesită talent, intuiție, creativitateă și știință (dispune de legi, principii, metodologieă. Asistența socială este chemată să joace un rol activ în asistarea indivizilor și grupurilor în definirea propriilor probleme, în identificarea dezechilibrului dintre indivizi și mediul social, în identificarea potențialului de rezolvare sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
pe intervale relativ mari de timp, ele pot fi descrieri și evaluări corecte. Cercetări sistematice concrete arată acest lucru. Astfel, de exemplu, dintre stereotipiile de gender (inter-sexe), cele mai multe se dovedesc a fi false reprezentări sociale, dar unele (violența - la bărbați, intuiția, empatia bazată pe comunicarea nonvernală - la femei) au fost confirmate ca adevăruri. Prin tenta lor generalizatoare, prin pretenția de judecăți universale, clișeele și stereotipiile sociale au, totuși, de obicei, o valoare mică de adevăr și posedă chiar - concretizate în prejudecăți
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Cultures (1973) acunoscutului antropolog cultural american C. Geerts, considerat unul dintre părinții turnuriiinterpretativiste (și postmoderniste): „Nimic n-ar discredita mai mult o asemenea abordare șinterpretativistă - n.n.ț decât o combinare de intuiționism și alchimie, indiferent cât de elegant sunt exprimate intuițiile sau cât de modernă este făcută să arate alchimia” (p. 30). 4. Cantitativ și calitativ: complementaritate, și nu opozițietc "4. Cantitativ și calitativ\: complementaritate, și nu opoziție" Una dintre distincțiile dihotomice întâlnite și discutate cu o deosebită frecvență în lucrările
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lucrează cu scheme cauzale și cu subsumarea fenomenelor particulare la legi generale; aici el evidențiază legături statistice, influențe și determinări (de preferință cuantificabile) între fenomene și procese sociale, lucrează cu variabile „dependente” și „independente”, cu structuri factoriale, câtă vreme în intuiție se face apel la empatie (capacitatea de a-l înțelege pe celălalt), la experiența trăirilor proprii. Cam acesta este modul obișnuit în care, în literatura de specialitate, sunt contrapuse cele două abordări. O asemenea opoziție este, după părerea noastră, în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ce este subsumabil comprehensiunii, poate servi ca punct de plecare în proiectarea unor cercetări „pozitiviste” (plan experimental, chestionar, plan observațional). Același bagaj comprehensiv este inevitabil prezent în faza de analiză și interpretare calitativ-globalistă a unor date statistice. b. Referitor la intuiție, atât de asiduu invocată în viziunea comprehensiunii, ea reprezintă probabil un plus semnificativ față de procesele de cunoaștere numite clasic inducție, deducție, asociere, imaginație etc., ce nu este încă explicat psihofiziologic. Să nu uităm însă că și în științele mai tari
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în viziunea comprehensiunii, ea reprezintă probabil un plus semnificativ față de procesele de cunoaștere numite clasic inducție, deducție, asociere, imaginație etc., ce nu este încă explicat psihofiziologic. Să nu uităm însă că și în științele mai tari se face apel la intuiție (vezi „intuiționismul” în matematică). Din acest punct de vedere, comprehensiunea nu poate fi nicicum opusă modelului pozitivist (naturalist) de știință. c. Aptitudinile empatice există cu certitudine, dar, ca și alte caracteristici psihice, ele pot fi puse în evidență tot prin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
acestora, care este, cum spuneam, aproape nemărginită, operație dificilă și riscantă, ce poate afecta validitatea instrumentului. Dacă pentru selectarea eșantionului de persoane din populație există reguli clare, furnizate de statistică și matematică, pentru alegerea „eșantionului de indicatori” este necesară o intuiție și o imaginație sociologică, bazate pe lecturi și pe o deosebită experiență de cercetare. O modalitate de a controla și depăși subiectivismul individual în construcția chestionarului este folosirea experților în selectarea itemilor și în aprecierea valorii lor în economia instrumentului
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și verificată a acestor ajustări și, de aceea, rezultatele lor nici nu se fac prea des publice. Și tot de aceea astfel de operații - când se află despre ele - par dubioase, mai ales că uneori mai intră în joc și intuiția specialiștilor, și chiar nu poate fi pusă pe masă o metodologie transparentă prin care s-a ajuns la cifrele prezise. O a doua chestiune care se pune aici este dacă anunțarea rezultatelor sondajelor influențează sau nu rezultatul alegerilor și, legat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aproape toate elementele lirismului său: viforul, cerul dezlănțuit, negura, norii, focul, fulgerul, marea Întărîtată, munții ce fumegă, vulcanii În turbare, văzduhul spintecat de flăcări și alte locuri și lucruri rele, Într-o corespondență curioasă cu forțele mari ale universului. În intuiția acestor legături secrete, Heliade arată că a deprins lecția romanticilor. Cel puțin teoretic. Este Încă departe de percepția proceselor mari ale materiei (viziunea lui fiind, cum arată G. Călinescu și alți critici, esențial statică), dar simplul fapt că aduce În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Bolintineanu ține crosul la ușa „chioșcului”, haremului, iar, cînd Îl lasă să intre, Îl elimină numaidecît printr-o moarte violentă (strangularea, Înecarea eroului imprudent). Peisajul se constituie din astfel de elemente (luate din mai multe universuri de percepție: Bolintineanu are intuiția corespondențelor!) care tind, curios, spre o voluptate a stingerii. Există În poeme o euforie a albului, o obsesie a virginalului din materie, o acumulare de moliciuni, jocuri, gesturi grațioase care se transformă repede Într-o adevărată teroare. O isterie a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
că figura poetică a lui Bolintineanu se bazează pe un permanent extaz, pe o programatică Îmbătare. „Simțualismul” este conceptul care definește starea de beție În mijlocul unei naturi magice. O natură ce are, totuși, cîteva Învelișuri materiale precise. O prețuire (o intuiție) specială are Bolintineanu, Întîi, pentru elementele ei prețioase. G. Călinescu și, după el, mulți critici (demonstrația cea mai amplă o face I. Negoițescu) au dovedit că autorul Macedonelor precede, prin gustul pentru pietrele rare, pe Macedonski și pe parnasienii noștri
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a iubirii. Marea devine, astfel, la Bolintineanu, o metaforă-cadru, o metaforă-matrice, spațiul imaginar În care extazul și moartea stau În aceeași barcă. Există Însă și o altă imagine a mării În Florile Bosforului, Conrad și alte poeme, dedusă dintr-o intuiție mai precisă a materialității, fluidității ei. Imaginea nu este desprinsă cu totul de modelele literare, Însă senzația freamătului acvatic, jocul acela superb al delfinilor care „treheră” valurile, pulberea argintoasă a peștilor, toate acestea vin dintr-o imaginație mai vie și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vast În care mitologicul și politicul se succed Într-o retorică destul de bine articulată. Insă, Înainte de orice, Bolintineanu este, aici, Într-un chip mai coerent și mai inspirat, poetul „tărîmelor lichide”,, poet neptunic În adevăratul Înțeles al termenului, cu o intuiție fină a mișcării acvatice. Limbajul lui nu este metaforic (rarele metafore din acest text și din altele sînt convenționale), ci, așa cum Îi spune G. Călinescu, simbolizator. Marea urmărește, În metamorfozele ei rapide, gîndurile eroului (Conrad), e lină sau zbuciumată, sălbatică
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
margini, spre mîndrul răsărit, Se-ntinde-n umbra nopții un cîmp nemărginit, Pustiu și trist ca golul ce lasă-n urma lor În inimi iubitoare iubiții carii mor.” CÎmpia goală este, aici, o prelungire a vidului din marele spațiu. O intuiție fină a relațiilor din univers pe care Alecsandri o Întoarce, apoi, spre temele lui lirice obișnuite. În O noapte la (ară (din voi. Doine și lăcrămioare) relația este de tandrețe. CÎmpia (spațiul unei reverii amoroase) este acum favorabilă. Motoarele retoricii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Logofăt. Denis de Rougemonl ne mai propune un test pentru a putea distinge cele patru culori ale dragostei. E vorba de o schemă filozofică abstractă, cu punct de plecare În cele patru funcții fundamentale ale lui C.G. Jung: gîndirea, senzația, intuiția, sentimentul. Aplicate la literatură, ele pot fixa patru tipuri (arhetipuri) ale pasiunii amoroase. Eseistul francez identifică aceste arhetipuri În ideogramele cărților de joc. Cel dintîi (semnul de pică) este viziunea intuitivă (amiciția spirituală, agape) și sugerează o pătrundere, o traversare
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Heliade are, dintre toți, sentimentul iubirii ca energie cosmică. Trăiește frenetic sub semnul caroului. El cîntă nașterea universului și nunta mistică a elementelor. Erosul este forța care mișcă, Într-adevăr, astrele și provoacă delirul creațiunii. Asachi, Înaintea lui Heliade, avea intuiția amorului cosmic În niște versuri triste și noduroase: „Acea rază nemurindă, pentru glorie creată, Ce lucit-au peste mine Încă-n timpul de giunie Aleu, s-a Înturnat iarăși la obîrșia-i necurmată Dar În mezul al durerii ce-mi rămîne-n
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a amorului În Sorin și În Conrad. O modificare s-a produs În marele univers de cînd s-a născut iubirea: „De cînd iubesc, Smarando, vezi soarele e rece, Și stelele În aer s-au stins și au pierit...” dar intuiția se oprește aici: poetul nu produce concepte, n-are sentimentul limitelor, nu c un pasionat rece. Să mai spunem o dată că În privința plăcerii sexuale poetul român e, În genere, discret. Iatacul este un loc de plăceri ascunse. Erotismul se consumă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
grilajului, în așteptare. Ca și când nimic nu s-ar fi întîmplat, indiferent, se îndreptă spre pat și se întinse pe spate, cu mâinile sub cap. Deși căuta să se abstragă cu totul accidentului, sensibilitatea lui nu putea, prin obișnuință, să respingă intuiția exact cronologică a faptului ce se petrecea în jurul său. Ghici că Pica, după ce privise pe fereastră, ieșise din camera ei cu picioarele goale, ca să nu fie auzită, și cobora jos în curte pe scara de serviciu. Ioanide G. Călinescu crezu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fără a face dificultăți acceptase un șofer recomandat de aceștia, acela care se afla acum la volan, așteptând în poartă, și care avea o anume corectitudine, dacă nu distincție, ușor ironică. Ce rost avea acest plasament nu se întreba, deși intuiția lui îl lăsa să ghicească, el personal nu se simțea deloc stânjenit. În cazul unei întorsături favorabile oamenilor noi, el se afla protejat, în celălalt caz n-avea nici o responsabilitate, Hangerliu era un om de lume ca și el, care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dimineața, Cioarec vine la garaj să dea lui Munteanu noi consemne cu privire la itinerarul automobilului. Scenariul atentatului era pus la cale însă de mai înainte, și când Fleischlein și Tudorel au vizitat pe Dan Bogdan și Andrei Gulimănescu, au căpătat o intuiție a topografiei. Fapt este că reverberația străzii a fost studiată noaptea, din moment ce, după acest examen, Munteanu, trecând cu mașina pe stradă, a ochit becul cu revolverul. Carababă, cu semințe de floareasoarelui în buzunar, a venit cu tramvaiul 12 până în centru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
re)nașterii, sunt societăți în care indivizii sunt izgoniți din păntecele vechii lumi, dar nici nu sunt primiți pe covorul roșu al noii lumi. Maeștrii însă au fost expulzați direct în paradis. Ei își creează paradisul (de regulă) financiar prin intuiții remarcabile pe care apoi le transferă din posibil în actual folosind substanța inefabilă a sentimentelor dar și instrumentele democrației. Paradisul lor este clădit pe iadul celorlalți. Printr-o abilă țesătură de povești, se stoarce nu numai mila, dar și buzunarele
Lacrimi şi bani. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
fenomenelor, fără a ne putea vreodată pronunța asupra celor trei probleme fundamentale: natura materiei, esența sufletului omenesc (și a instabilității sale) și existenta lui Dumnezeu (și a naturii sale) potrivit agnosticismului (Kant, A.Comte). Cunoașterea, arată Kant, are două rădăcini : intuiția și conceptul. Numai din unirea lor poate izvorî cunoașterea : „ cugetări fără conținut sunt goale, intuiții fără concepte sunt oarbe ”, scrie el. Marile teorii științifice, precum evoluționismul lui Darwin, teoria relativității sau mecanica cuantică, generează noi moduri de găndire, avănd un
Mitul lui Sisif – atributul cunoaşterii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Eglantina Becheru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2310]
-
sufletului omenesc (și a instabilității sale) și existenta lui Dumnezeu (și a naturii sale) potrivit agnosticismului (Kant, A.Comte). Cunoașterea, arată Kant, are două rădăcini : intuiția și conceptul. Numai din unirea lor poate izvorî cunoașterea : „ cugetări fără conținut sunt goale, intuiții fără concepte sunt oarbe ”, scrie el. Marile teorii științifice, precum evoluționismul lui Darwin, teoria relativității sau mecanica cuantică, generează noi moduri de găndire, avănd un puternic impact asupra întregii existențe umane. Problematica adevărului este centrală oricărei teorii a cunoașterii, întrucăt
Mitul lui Sisif – atributul cunoaşterii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Eglantina Becheru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2310]
-
diagnosticului medicina alopatică (occidentală) se servește de un număr de metode și de tehnici, ce sunt cu atât mai performante, cu cât dotarea de aparatură medicală este mai înaintată spre deosebire de medicina alternativă, ce folosește experiența multimilenară transmisă scriptic sau oral, intuiția, flerul etc. În așa fel, medicina contemporană (dominant alopatică la nivel oficial) utilizează metodele medicinei alternative pentru tratament le mai numește și terapii complementare, când nu și le însușește întru totul tehnologic, ca fiind proprii, deși le regăsim cu ușurință
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
activitate. Activitatea de management s-a dezvoltat și perfecționat pe parcursul mai multor etape: * managementul empiric; * începuturile managementului științific; * managementul științific. Managementul empiric a fost etapă în care, de regulă, funcția de manager era îndeplinită de proprietar și se baza pe intuiție și pe bun simț. Începuturile managementului științific au fost marcate de activitatea inginerului american Frederic W. Taylor, care și-a canalizat eforturile spre raționalizarea muncii și conducerea eficientă a întreprinderii în condițiile modului de productie capitalist. Conceptul de management științific
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]