3,301 matches
-
1975, 3; Ion H. Ciubotaru, Un prețios instrument de lucru: „Dicționarul folcloriștilor”, CRC, 1979, 36; I. Oprișan, „Dicționarul folcloriștilor”, RL, 1980, 23; Ovidiu Papadima, O lucrare fundamentală de folcloristică, RL, 1981, 35; Virgiliu Florea, „Snoava populară”, I-II, AAF, 1987; Iordan Datcu, Sabina Cornelia Stroescu (1912-1989), AAF, 1993. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
în cea mai mare parte a varietăților albe. • Vitis vinifera occidentalis, de pe ambele maluri ale Nilului de Sus, în Egipt, se află la originea varietăților roșii din Europa (cum ar fi cabernet sau pinot). • Vitis vinifera orientalis, originară din valea Iordanului, a avut și ea urmași în Europa, și anume soiurile chasselas și gutedel. Rolul preeminent al Asiei 10 în cultura viței de vie pare a fi în egală măsură vădit și de originea cuvântului "vin". Termenul însuși de vin provine
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a comentat-o printre primii extrem de elogios în chiar primul număr al revistei „Rânduiala”. SCRIERI: Rânduiala. Perspective românești (în colaborare), Paris, 1973; Gând, cuvânt și faptă românească, București, 2001. Repere bibliografice: D.C. Amzăr, DCS, 185-186; Datcu, Dicț. etnolog., III, 14-15; Iordan Datcu, D.C. Amzăr în scrisori către Grigore Nandriș, ALA, 2001, 556; Popa, Ist. lit., I, 778; Jean Dumitrașcu, „Gând, cuvânt și faptă românească”, ARG, 2002, 7. N.Fl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
1949-1968), Ioan Pătruț (1968- 1974), Dumitru Pop (1974-1976), Octavian Șchiau (1976-1989), Ion Mării (1990-1992, și din 1999), Eugen Beltechi (1992-1998), Liviu Petrescu (1998-1999). Repere bibliografice: Lingvistica clujeană la aniversarea a 100 de ani de la înființarea Academiei Române, CLG, 1966, 2; Iorgu Iordan, Sextil Pușcariu, CLG, 1966, 3; Dacoromania. Bibliografie, București, 1983, passim; Eugen Beltechi, „...Acea instituție ce mi se pare a fi una din cele mai frumoase”, TR, 1995, 10. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
tineri sau vârstnici, afirmă Dimitrie Macrea 58: „A existat și mai există, pe de altă parte, o stagnare gravă în activitatea științifică a lingviștilor fruntași de la noi. Ani de zile n-au scris aproape nimic nici tovarășul Petrovici, nici tovarășul Iordan, Rosetti, Graur, Pașca etc. Înainte nu trecea lună în care ei să nu publice un studiu și nu trecea an aproape ca să nu publice câte un volum. Este adevărat că acești ani de stagnare coincid, în parte, cu anii de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Goncearov, I.Al. Gorki, Maxim Graur, Al. Gribaciov, N. Grossu, Corin Gurghianu, Aurel H Hajdu, Zoltan Hăulică, Dan Hikmet, Nazâm Homer Horea, Ion Hórváth, Imre Hórváth, István Hugo, Victor I Ibaruri, Dolores Ignat, Nestor Ignătescu, C. Ignea, Dumitru Ilieș, Olga Iordan, Iorgu Iosif, Petre Iosifescu, Silvian Isac, Dumitru Isac, Emil Istrati, Ion Iureș, Ștefan Iuteș, Gica J Jar, Alexandru Jebeleanu, Eugen Jianu, Nicolae Jipa, Ion Jirinov, V. Juraliov K Kanner, M. Kirițescu, Alexandru Kovacs, Gyorgy L Labiș, Nicolae Lambrior, Alexandru Lăzăreanu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Negulescu afirmase că nazismul și comunismul sunt boli de care omenirea se va vindeca. N. Iorga, în conflict cu mișcarea legionara, va fi asasinat la 27 noiembrie 1940. În același prim număr, redacția propune concedierea profesorilor Mihai Ralea și Iorgu Iordan. În pofida opiniilor nedemocratice ale conducerii, se întâlnesc în coloanele publicației, în anii 1942 și 1943, versuri și proza, articole de istorie și teorie literară. Colaborează cu versuri D. Florea-Rariște, Al. Pogonat, G. Ursu, Ion Ojog, N. Tăutu (Ploua în stepa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286181_a_287510]
-
de bacalaureat, în 1932, se înscrie la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din Iași. În timpul studiilor universitare (1932- 1936), s-a format ca lingvist la școala unor profesori renumiți ca G. Ibrăileanu, Al. Philippide, G. Pascu și Iorgu Iordan. Și-a luat licența în filologie modernă, specialitatea limba și literatura română, în 1937, cu mențiunea Foarte bine, după care a făcut practică la Seminarul pedagogic universitar din Iași. Timp de 2 ani (1939-1941), a funcționat ca profesor în învățământul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria românilor, Catherine Durandin Istoria tinerilor în Occident (vol. 1, 2), Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.) Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Marile migrații din estul și sud-estul Europei, Victor Spinei Martha Bibescu și Kromprinzul, Constantin Iordan (ed.) O istorie a Rusiei, Nicholas Riasanovsky O istorie a statului și societății bizantine (vol. 1, 2), Warren Treadgold O istorie socială a cunoașterii, Peter Burke O scurtă istorie a Germaniei, Mary Fulbrook Orizont închis, Al. Zub Principatele române în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
județul Giurgiu. Ulterior intră în cercetare, ca filolog la Institutul de Lingvistică din București, iar din 1990 în învățământul universitar, unde în 2002 obține titlul de conferențiar la Facultatea de Litere, în anul următor revenind la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”. Între 1993 și 1995 beneficiază de o bursă de cercetare la Praga, acordată de Central European University. În 1998 își susține doctoratul cu teza Narativul ca mijloc de poetizare, reluată în Narațiune și poezie (2000; Premiul „Timotei Cipariu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]
-
un trib evreu, al lui Terah pleacă din cetatea chaldeeană Ur (Uru). Bătrînul Terah, ajunge în nordul Mesopotamiei. Oamenii se împart. Cei conduși de Abraham intră în Canaan, țara de lângă mare (fosta Fenicie) și cei conduși de Lot, trec dincolo de Iordan. De acum Biblia dă numeroase detalii și nume. Urmează epoca patriarhilor. Abraham, Isac și Iacob care dobândește numele de Israel. După acesta evreii s-au numit Israeliți, apoi și-au zis și Iudei. Numeroasele legende biblice acoperă adevărul, făcând loc
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
numit Israeliți, apoi și-au zis și Iudei. Numeroasele legende biblice acoperă adevărul, făcând loc întrebărilor. Se știe însă că Palestina, țara promisă, era locuită de multe popoare sub numele de canaaniți, și de o parte și de alta a Iordanului. Printre aceste populații dintre care va ieși poporul evreu, care în timpul unei foamete a migrat în Egipt cu toată averea lor în căruțe trimise de curtea egipteană unde Iosif era dregător. Așezat în delta Nilului, în țara Goșen, evreii au
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Matushansky 2002), notre nainguiste de Georges (Forsgren 2006). Din cercetările efectuate, unele aspecte ale tiparului în limba română au constituit centrul de interes al unui număr destul de restrâns de studii: Sandfeld și Olsen (1962), Lombard (1965), Tudorică (1967), Tuțescu (1969), Iordan (1975), Lüder (1996), Pană Dindelegan (2002), Vișan (2004). Lucrările semnalează de obicei principalele aspecte ale comportamentului sintactic de tip special al structurii, însă independent de nivelul de limbă sau de componenta diacronică. În română, tiparul de construcție este atestat în
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Acolade critice, RL, 1977, 52; Mihăilescu, Conceptul, II, 176-179; Popescu, Cărți, 30-34; Emil Manu, Portrete critice, RL, 1981, 3; Mircea Zaciu, „Paranteze”, ST, 1981, 11; Felea, Prezența, 80-84; Regman, Noi explorări, 34-37; Dorina Grăsoiu, „Mihail Sebastian romancierul”, RITL, 1993, 3-4; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 154-159; Micu, Ist. lit., 728-729; Dicț. scriit. rom., III, 110-112. T.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
CNT, 1983, 14; Adriana Iliescu, „Un Gulliver în țara chiticilor”, RL, 1983, 52; Zaharia Sângeorzan, Un „han” al poveștilor, CRC, 1984, 22; Rotaru, O ist., III, 699-670; Cândroveanu, Lit. rom., 190-193; Paul Cernat, Sertarele lui Mircea Sântimbreanu, OC, 2002, 101; Iordan Datcu, Carnetele de editor ale lui Mircea Sântimbreanu, ALA, 2001, 551; Popa, Ist. lit., I, 1067; Dicț. scriit. rom., IV, 264-266. O. S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
sale. Avraam a fost însoțit de Lot (în ebraică, acoperitor), nepotul său, fiul lui Haran. Amândoi aveau multe turme, numai că pășunile nu le ajungeau, acesta fiind motiv de ceartă. Lot a ales să se stabilească în Sodoma, în câmpia Iordanului. Desfrânarea oamenilor din Sodoma și Gomora L-a determinat pe Dumnezeu să hotărască a distruge cetățile. Se spune în Facerea / Geneza: Zis-a Domnul: "Strigarea Sodomei și a Gomorei e mare, păcatul lor cumplit de greu." (18: 20). Doi îngeri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a plecat în pustiu, unde a trăit în post și rugăciune, 47 de ani. Forța de învingere a ispitelor datorată credinței a făcut-o să se înalțe de un cot deasupra pământului când se ruga și să treacă pe deasupra râului Iordan în care fusese botezat Iisus. În pustiu a întâlnit-o monahul Zosima, duhovnicul ei, care a ascultat-o, a spovedit-o, a împărtășit-o, după care a murit, în anul 431, în vremea împăratului Teodosiu cel Tânăr, la 76 de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
reviste literare slovace. În 1991 a editat la București un amplu epistolar al compatrioatei sale, românista Jindra Husková-Flajshansová, în care reunește scrisori primite de aceasta de la scriitori și oameni de cultură români dintre cele două războaie mondiale (Lucian Blaga, Iorgu Iordan, Emil Isac, Ion Minulescu, E. Lovinescu, Gib I. Mihăescu, Mihail Sadoveanu, G. M. Zamfirescu, N. Iorga), selectate din Arhiva Națională de Literatură a orașului slovac Martin și de la Muzeul Literaturii Române din București. SCRIERI: Bibliografia prekladov a publicátií o rumunskej
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
slovac Martin și de la Muzeul Literaturii Române din București. SCRIERI: Bibliografia prekladov a publicátií o rumunskej literatúre (1890-1990), Bratislava, 2000; Rumunská literatúra v slovenskej kultúre (1890-1990), Bratislava, 2000. Ediții: Jindra Husková-Flajshansová și corespondenții săi români, tr. și introd. edit., pref. Iordan Datcu, București, 1991. Traduceri: Fănuș Neagu, Anjel vykríkol [Îngerul a strigat], Bratislava, 1974; Marin Preda, Votrelec [Intrusul], Bratislava, 1978; Marin Sorescu, Matka voda [Matca. Setea muntelui de sare], Bratislava, 1980; Leonida Teodorescu, Kto bol Adam? [Cine a fost Adam?], Bratislava
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
Glume și povești, pref. Al. Vlahuță, Craiova, 1895; La gura sobei, pref. edit. București, [1895]; Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; Basme culese din gura poporului, pref. I. C. Chițimia, București, 1955; Sora Soarelui. Basme culese din popor, îngr. Iordan Datcu, pref. I. C. Chițimia, București, 1970; Cerbul de aur. Basme culese din popor, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1985; Sur-Vultur. Basme culese din gura poporului, îngr. Iordan Datcu, București, 2000. Traduceri: Povești adevărate (imitații și traduceri), București, 1884; A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
snoave noi pentru popor, București, 1895; Basme culese din gura poporului, pref. I. C. Chițimia, București, 1955; Sora Soarelui. Basme culese din popor, îngr. Iordan Datcu, pref. I. C. Chițimia, București, 1970; Cerbul de aur. Basme culese din popor, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1985; Sur-Vultur. Basme culese din gura poporului, îngr. Iordan Datcu, București, 2000. Traduceri: Povești adevărate (imitații și traduceri), București, 1884; A. Gennevraye, Iubire, București, [1887], Ombra, București, [1895]; Xavier de Montépin, Maiestatea sa, banul, București, 1888; Carmen Sylva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
pref. I. C. Chițimia, București, 1955; Sora Soarelui. Basme culese din popor, îngr. Iordan Datcu, pref. I. C. Chițimia, București, 1970; Cerbul de aur. Basme culese din popor, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1985; Sur-Vultur. Basme culese din gura poporului, îngr. Iordan Datcu, București, 2000. Traduceri: Povești adevărate (imitații și traduceri), București, 1884; A. Gennevraye, Iubire, București, [1887], Ombra, București, [1895]; Xavier de Montépin, Maiestatea sa, banul, București, 1888; Carmen Sylva, București, București, 1892; François Coppée, Poveste tristă, București, [1894], Prietene, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
371-387; Tomescu, Ist. cărții rom., 156-157; Vrabie, Folcloristica, 277-278; Ist. lit., III, 910-917; Bârlea, Ist. folc., 295-296; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 151-155; Dicț. lit. 1900, 809-810; Virgiliu Florea, „Cerbul de aur. Basme culese din popor”, AAF, 1987, 464-465; Iordan Datcu, Un volum necunoscut al lui Dumitru Stăncescu, REF, 1990, 5-6; Datcu, Dicț. etnolog., II, 223-224. L. Cș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
Coca Farago, George Frângă, Ștefan Olteanu, Matei Alexandrescu, Ovidiu Ioanid, N. Crevedia, Lucia Demetrius, Șerban Cioculescu, Dan Petrașincu, Ștefan Baciu, Octav Sargețiu, Ernest Verzea, Petru Manoliu, Dragoș Protopopescu, Corneliu Moldovanu, Pompiliu Eliade, C. Manolache, C. I. Nottara, Ion Frunzetti, Al. Iordan. A. P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290110_a_291439]
-
București, 1980; Femeia lui Putiphar (K 2111). Cercetare comparată de folclor și literatură, București, 1982; Paralele folclorice. Coordonatele culturii carpatice, București, 1984; Cântecul epic tradițional al românilor, București, 1985; Valori ale culturii populare românești, I-II, îngr. Rodica Fochi, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1988. Ediții: Ioan Urban Jarnik, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1968. Repere bibliografice: Traian Herseni, Problema „Mioriței”. Pe marginea lucrării lui Adrian Fochi, CNT, 1965, 26; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, II, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]