24,388 matches
-
mai departe fără să-și dea seama. Mergea din reflex, urcând panta domoală spre vârf. Se afla la mijlocul pajiștii alpine. Se miră și el cât de departe ajunsese, ajunsese lângă pârâul care împărțea coasta în două. Era mai mult un izvor, un firișor de apă ce se scurgea la vale. Păși ușor peste albia îngustă și se avântă mai sus. Aici, iarba făcuse loc unui covor gros de mușchi, în care piciorul se scufunda până la glezne. Se aplecă și luă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și un coltuc de pîine, iar ei le mulțumeau, promițîndu-le, În schimb, viață veșnică, Înfățișîndu-le un ținut binecuvîntat unde aveau să ajungă după moarte: nu mai era pustiul nisipos, cu șerpi și păianjeni, ci cu palmieri cu coroana bogată, cu izvoare la tot pasul, cu iarbă pînă la genunchi, cu un soare ce strălucea blînd, căci ziua era veșnică, cu turme de vaci, capre și oi ce pășteau nestingherite pe Întinse pășuni, cu verdeață pururi Înmiresmată, căci și primăvara era veșnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de piatră, Într-un picior, precum o pasăre vătămată... „SÎntem toți aici, Kameraden“, continuă Bandura, „sîntem toți membrii unei familii mari, amanți, logodnici, dar ce zic eu, bărbații aceleiași femei, cavalerii aceleiași doamne, copărtași care s-au adăpat la același izvor, au băut rom de la buza aceleiași sticle, au plîns beți pe același umăr și au vomat În același lighean, de după baldachinul verde... “ CÎnd vocea spartă a lui Bandura amuți, Începură să se lovească de coșciug primii bulgări aruncați de mîinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
soarele dogorește, iar geometrii noștri (acum e cu unul, Dragović) se Întorc pe la amiază, ajunși În fața unei case (strada și numărul) bat la poartă, cer o cană cu apă. Iese o fată, le Întinde un urcior cu apă rece de izvor, ca-ntr-un cîntec popular. Fata asta nu e alta decît - ați ghicit desigur - aceea care va deveni mama mea. Mi-ar veni greu să vă relatez, din ce mi-aduc aminte, cum era acolo totul atît de bine surprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
apariția doi ziariști cu pălăriile trase pe ochi, ca detectivii, și cu scrisoarea lui Graves În buzunar. Nu era nimic mai ușor ca avînd numele autorului, al lui Joly, să ajungă la cartea pe care o căutau. Astfel Încît misterioasele izvoare ale Conspirației (care, după doamna Șișmarev, ar fi fost scrisă În limba ebraică, de mîna lui Asher Ginsberg, iar după prințul Jevahov, la dictatul Necuratului), vor ieși, după atîția ani, la iveală. Cartea pe care „hiene nesătule, cum Îi numește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Clepsidra. Așadar, prin intermediul unor dovezi istorice și a unor exemple mai mult sau mai puțin cunoscute, pun la Îndoială opinia prestabilită cum că o carte ar sluji numai binelui. Deși cărțile sfinte sînt, ca opere canonice, aidoma veninului de șarpe, izvor de moralitate și de nelegiuire, de milostivenie și de crimă. „Multe din cărți nu sînt periculoase. Periculoasă e doar una.“ Acest eseu imaginar despre Protocol se va destrăma de la sine În momentul În care am Încercat să completez, să descifrez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Sub raport social, locuitorii satelor Mărăști-Vale, Balaia și Brad erau legate prin apartenența la același statut social - sate de răzeși - de satele Obârșia și Băimac, dar și de Fruntești și Oțelești. în afară de satul Fruntești, celelalte sate fac parte din comuna Izvorul Berheciului (Gloduri). Până la reforma administrativă făcută în timpul domnitorului Al. I. Cuza, în 1865, satele mai mari erau unități administrative distincte. Reforma lui Cuza pune la baza organizării administrative comuna și din satele MărăștiVale, Brad și Balaia, face o comună distinctă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se mărginește cu Oncești și Godinești de care se desparte printr-un hotar convențional care pornește din satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în partea de răsărit, comuna Filipeni se învecinează cu satele comunelor Oncești și Izvorul Berheciului (Oncești, Tarnița, Oțelești, Antohești, Izvorul Berheciului (Gloduri), despărțită fiind de dealurile Buduioasa, Dobreana, Oțelești și Tarnița, până la satul Pe Laz, din comuna Oncești. în anumite perioade istorice, din motive economice și politice, cele dou comune, Mărăști și Filipeni au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de care se desparte printr-un hotar convențional care pornește din satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în partea de răsărit, comuna Filipeni se învecinează cu satele comunelor Oncești și Izvorul Berheciului (Oncești, Tarnița, Oțelești, Antohești, Izvorul Berheciului (Gloduri), despărțită fiind de dealurile Buduioasa, Dobreana, Oțelești și Tarnița, până la satul Pe Laz, din comuna Oncești. în anumite perioade istorice, din motive economice și politice, cele dou comune, Mărăști și Filipeni au fost unificate, formând comuna Filipeni: între
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
condițiile climatice și celelalte aspecte ale mediului au condiționat o mare varietate de ape subterane - sub presiune și libere - și de suprafață - râuri și lacuri. Cercetările efectuate asupra Colinelor Tutovei arată că pe Valea Gloduri, din bazinul Berheci, linia de izvoare apare la 60m sub nivelul interfluviilor, situație valabilă și pentru Valea Dunavățului și a comunei Filipeni. Colinele din comuna Filipeni se încadrează în zona hidrografică a colinelor pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile și Câmpia Fălciului și partea de nord a Podișului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se facă la adâncimi mai mari. în Podișul Moldovei, cea mai săracă în ape subterane libere este partea centrală a Colinelor Tutovei: Aici, pentru a asigura apa pătabilă, construiesc „budăie” sau „buduroaie” (halău, halăie, se zice în Lunca) - amenajări în preajma izvoarelor - și „trifuri” (grupări de fântâni pe aceeași lentil acviferă, iar așezările omenești s-au fixat în funcție de aceste posibilități. Apa acumulată în depozite deluviuo-coluviale se găsește la limita gradului de potabilitate, iar izvoarele au, în general, un debit de 5 l
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
halău, halăie, se zice în Lunca) - amenajări în preajma izvoarelor - și „trifuri” (grupări de fântâni pe aceeași lentil acviferă, iar așezările omenești s-au fixat în funcție de aceste posibilități. Apa acumulată în depozite deluviuo-coluviale se găsește la limita gradului de potabilitate, iar izvoarele au, în general, un debit de 5 l/s. De la colectarea apelor în budăie avem toponimul Buduioasa (pădure și loc de cultură), iar în satul Lunca colectarea apei din izvoare se face la Șipotele lui Boghian, Șipotele lui Olaru și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
depozite deluviuo-coluviale se găsește la limita gradului de potabilitate, iar izvoarele au, în general, un debit de 5 l/s. De la colectarea apelor în budăie avem toponimul Buduioasa (pădure și loc de cultură), iar în satul Lunca colectarea apei din izvoare se face la Șipotele lui Boghian, Șipotele lui Olaru și în fântâni de suprafață, dacă sunt săpate în șes. Principala apă curgătoare din comuna Filipeni este pârâul Dunavăț care izvorăște din dealul și pădurea Godovana , curge prin satele Mărăști - Vale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pârâu (nu a secat niciodată spre deosebire de alte ape din Podișul Moldovei și din Colinele Tutovei) colectează apa unor pâraie mai mici ce se scurg de pe dealuri: Blidari, Dobreana, Pârâul Roșu (Dunaviciorul, Sălașul Roșu) și pârâul Fruntești. Alimentarea cu apă a izvoarelor și pâraielor depinde de umiditatea aerului, valoarea precipitațiilor, de caracterul reliefului și de constituția lui petrografică. în funcție de apa primită, depinde creșterea și descreșterea regimului de scurgere a pâraielor. în zona comunei Filipeni, scurgerea apei se realizează în proporție de 19
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
perioada trecerii de la eneolitic la epoca bronzului, când apar premizele „tracizării spațiului carpatic și balcanic”. Pentru zona noastră de interes general, Colinele Tutovei, și de interes special, valea Dunavățului, eventual valea Berheciului și teritoriul comunelor din jurul Filipenilor, Ungureni-Leca, Mărăști, Oncești, Izvoarele Berheciului, nu ne punem problema antropogenezei, considerând a fi necesar să ne referim la un timp preistoric mai apropiat de timpul istoric: manifestarea societății neolitice și a epocii bronzului, a procesului de indoeuropenizare și de formare a vechilor popoare europene
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al IV-lea d.Hr., iar la punctele „Varnița” , „Coroi” și „La Movilă” s-au găsit materiale ceramice aparținând epocilor bronz și carpo-dacice. Astfel de așezări au fost descoperite și pe teritoriile localităților vecine comunei Filipeni. în satul Făghieni (comuna Izvorul Berheciului) la locul numit „Capătul satului” s-a descoperit o așezare cu caracteristicile culturii carpo-dacice (urme de locuințe, vetre de foc și ceramică din secolele II-III d.Hr., iar pe locul numit „Pe deal” s-au găsit la suprafață fragmente
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
date după regiunile istorice în care a trăit și trăiește poporul român. Nimeni de pe teritoriul de astăzi al României nu se declară în actele oficiale cu numele regional, își spune român și limba vorbită este limba română. Cele mai vechi izvoare care vorbesc despre valahi, vlahi, blacus și alte variante ale acestui etnonim le datorăm lui Nestor, călugăr slav care îi amintește pe volohi în luptele lor cu ungurii, veniți în Panonia la anul 896, în lucrarea „Povestea vremurilor de demult
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stăpânirile străine au cunoscut perioade de reflux de discontinuitate, timp în care societatea protoromânească și românească s-a consolidat economic, politic și cultural spiritual, desăvârșindu-se procesul de formare a poporului și limbii române. Populația locală, românească, este amintită în izvoarele istorice străine, în legătură cu desfășurarea unor evenimente politice care au cuprins și teritoriul Moldovei. Mai numeroase sunt izvoarele arheologice care atestă o locuire neîntreruptă a unei populații românești în legătură directă cu Imperiul bizantin, care dă un caracter romano-bizantin civilizației românești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a consolidat economic, politic și cultural spiritual, desăvârșindu-se procesul de formare a poporului și limbii române. Populația locală, românească, este amintită în izvoarele istorice străine, în legătură cu desfășurarea unor evenimente politice care au cuprins și teritoriul Moldovei. Mai numeroase sunt izvoarele arheologice care atestă o locuire neîntreruptă a unei populații românești în legătură directă cu Imperiul bizantin, care dă un caracter romano-bizantin civilizației românești din ultimele secole ale mileniului I d.Hr. Resturile de cultură materială descoperite pe teritoriul Moldovei, inclusiv în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anumit grad de organizare politică și militară a societății de pe teritoriul Moldovei, care prefațează evoluția societății românești spre organizarea cnezatelor și voievodatelor, ca organisme politice specifice românilor din perioada prestatală. Nu departe de comuna Filipeni, pe teritoriul satului Oțelești (comuna Izvorul Berheciului), care, inițial, au făcut parte din aceeași moșie dăruită pisarului Oțel în 1437, de domnii Moldovei Ilie și Ștefan, se află o fostă cetate (Cetățuia) a cărei urme se mai observă la suprafața solului și unde a fost probabil
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
soare, prielnic pentru cultura viței de vie, era plantat cu nuci și alți pomi fructiferi); După Vie este un loc plat pe care se poate face agricultură. Tochile - teren degradat prin alunecări de teren, unde se formau bălți alimentate de izvoare sau de zăpezi și ploi, fiind folosite pentru „murat”, topit inul și cânepa; de aici numele de Tochile (a tochi, în graiul local, pentru a topi). Acum izlazul Tochile este împădurit cu salcâm, numai zarea spre Pârlita (Pârlituri) a rămas
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nici de la dugheană, fiindcă nu are sens, vine, mai sigur, de la „a dughi”, a înghiți apă cu lăcomie. Locul a fost amenajat de Bănuț Mitruș, un mic lac de acumulare, se poate face baie și plajă, alimentat de un mic izvor. Acolo, pe vremea CAP-ului și după se organiza stână de către Gheorghe (Ghiță) Boghin. După Fântâna lui Dugheanu, urcând se ajunge în zarea Bârnii, la Pârlit și în Tochile. Pe lângă aceste toponime care țin de o veche moșie răzeșească, mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iscălesc cu degetul, alții, puțini, pun pecețile sau chiar iscălesc cu mână proprie. Alte zapise sunt încheiate cu martori dintre boierii cu dregătorii de pe lângă curtea domnească, așa cum este cel prin care Mihăilă din Obârșia Berheciului (astăzi satul Obârșia din comuna Izvoarele Berheciului) care dăruiește la 4 septembrie 1660, pentru binele făcut, lui Pătrașcu logofăt „a mea dreaptă ocină și moșieîce se va alege din Runcu, din pădure ce iaște la ținutul Tecuciului” Un Mihail din Obârșia (Brheciului) dăruiește lui Pătrașcu Logăfăt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mixte, învățarea de meserii și stabilirea în orașe (Bacău), construirea unei școli, toate la un loc fac ca vechile deosebiri și concepții să se manifeste cu mult mai multă reținere, fiind atenuate și îndepărtate de noile realități social-politice. Buduioasa La izvoarele pârâului Dobreana, acolo unde hotarele moșiei Filipeni se întâlnesc cu hotarele moșiei Oțelești și Mărăști a existat un cătun numit Buduioasa, înregistrat de recensământul din anul 1772-1773-1774. Deși se afla pe moșia Filipeni a răzeșilor, a fost trecut ca aparținând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru o jumătate de poiană, unde a trăit Coste Călugărul, este, fără îndoială, mai vechi, chiar din timpul lui Alexandru cel Bun. Dania făcută lui Mihail Oțel se referă la un spațiu geografic foarte întins care cuprindea Valea Berheciului de la izvoare, pe amândouă părțile, până unde Dunavățul se varsă în Berheci, valea Dunavățului și a Dunaviciorului, valea Dobreana, Poiana unde a fost Costea Călugărul, Runcu, până în zarea Zlătarilor. în acest spațiu au apărut și s-au dezvoltat satele răzășești Oțelești, Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]