28,495 matches
-
cazul reținerii unui concurs de infracțiuni, inculpatul ar trebui să recunoască toate infracțiunile concurente, chiar dacă nu a săvârșit-o (nu le-a săvârșit) pe una (pe unele) dintre ele ori nu a săvârșit-o/nu le-a săvârșit cu vinovăție. Invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Hotărârea din 6 noiembrie 1980, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekvenyi împotriva Ungariei, Hotărârea din
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
favorabil pentru o faptă penală de recunoașterea tuturor faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. O astfel de condiționare este neconstituțională, lipsind de conținut exercițiul dreptului la apărare, transformându-l într-o prerogativă formală, în vădită contradicție cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Așa fiind, art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală aduce atingere dreptului garantat de art. 24 alin. (1) din Constituție, astfel cum este interpretat prin
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
atât în latura lor materială, cât și cu privire la încadrarea juridică, și nu permite recunoașterea parțială a unor infracțiuni și continuarea procedurilor cu privire la alte fapte în vederea stabilirii vinovăției. ... 12. Tribunalul Sălaj - Secția penală, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 484 din 23 iunie 2015, Decizia nr. 726 din 29 octombrie 2015, Decizia nr. 753 din 13 decembrie 2016, apreciază că autorii excepției nu au invocat aspecte noi, considerentele din deciziile anterior menționate găsindu
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
ale cauzei și consideră că judecata nu poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, ci trebuie să se facă potrivit dreptului comun. ... 24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice această jurisprudență, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
ale art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Se invocă, de asemenea, art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a mai analizat dispozițiile art. 280 alin. (10) din Legea educației naționale nr. 1/2011 prin prisma exigențelor liberului acces la justiție, impuse de art. 21 din Constituție și, deopotrivă, de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
DECIZIA nr. 511 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264068]
-
socioeconomică durabilă ce respectă și valorifică protecția mediului înconjurător și sănătatea populației, în concordanță cu tratatele internaționale la care România este parte; p. respectarea și promovarea drepturilor și libertăților prevăzute în tratatele internaționale la care România este parte, precum și jurisprudența CEDO; q. un sector cultural dinamic, creșterea gradului de acces la cultură și protejarea patrimoniului cultural, valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare sustenabilă strategică a României“; ... g) cererea de chemare în judecată a fost formulată în contextul în care
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
care acestea pot fi desființate, legiuitorul subliniază importanța bazelor materiale sportive, necesare desfășurării activităților de educație fizică și sport ale cetățenilor, în conformitate cu valorile sociale ocrotite de Legea nr. 69/2000. ... ... 29. Instanța de trimitere a indicat, cu titlu de jurisprudență, dosarele nr. 15.994/3/2017 și nr. 19.404/3/2017, precizând că raporturile juridice deduse judecății în cauzele respective sunt diferite de cele ce formează obiectul litigiului în care a fost formulată prezenta sesizare, întrucât actele administrative contestate în acele dosare nu vizează planuri
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
autoritate publică (Judecătoria Buzău); ... b) partidul politic are calitate procesuală activă în acțiunile având ca obiect anularea actului de urbanism emis de autoritatea publică locală, cu condiția justificării unui interes legitim public (Tribunalul Dolj). ... ... ... ... VII. Jurisprudența Curții Constituționale 35. În jurisprudența Curții Constituționale nu au fost identificate repere relevante pentru soluționarea prezentei sesizări. ... ... VIII. Răspunsul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 36. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
în fond a chestiunii de drept supuse dezlegării, Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, constată că sesizarea este inadmisibilă, pentru considerentele arătate în continuare. ... 39. În mod constant, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, au fost decelate următoarele condiții de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: (i) existența unei cauze aflate în
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
iar hotărârea ce urmează a fi pronunțată de curtea de apel este definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă. ... 41. În ceea ce privește cerința referitoare la existența unei „chestiuni de drept veritabile“, în jurisprudența Înaltei Curți s-au reținut, în mod constant, următoarele: a) chestiunea de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
litigiului respectiv, prin prisma apărărilor invocate în cauză. ... 47. Este de necontestat faptul că și chestiunea de drept ce formează obiectul prezentei sesizări este susceptibilă de interpretări diferite, situație specifică însă oricărui litigiu dedus judecății, și poate genera divergențe de jurisprudență, care „constituie, prin natura lor, consecința inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având competență în raza lor teritorială“, iar „rolul unei instanțe supreme este tocmai să regleze aceste contradicții de jurisprudență
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
jurisprudență, care „constituie, prin natura lor, consecința inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având competență în raza lor teritorială“, iar „rolul unei instanțe supreme este tocmai să regleze aceste contradicții de jurisprudență“ (CEDO, Hotărârea din 6 decembrie 2007, Beian împotriva României, pct. 37; Hotărârea din 27 ianuarie 2009, Ștefan și Ștef împotriva României, pct. 32-33). ... 48. În speță, însă, chestiunea de drept se rezumă, în esență, la aplicarea coroborată a dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
penale in rem și, respectiv, in personam prin același act procesual, pentru fapte noi, descoperite după începerea urmăririi penale. În ceea ce privește instituția extinderii urmăririi penale, reglementată de art. 311 din Codul de procedură penală, Curtea a reținut în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 49 din 2 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 5 mai 2017) că vizează situația în care, după începerea urmăririi penale prin strângerea de date și informații cu
DECIZIA nr. 563 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264303]
-
intenție a unei alte infracțiuni; [...]“. În prezent, ca urmare a republicării Legii nr. 36/1995 în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 237 din 19 martie 2018, art. 40 a devenit art. 41, cu același conținut. ... 13. Ținând seama de jurisprudența sa, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. “ ... 23. Referitor la condiția de admisibilitate privind relevanța unei excepții de neconstituționalitate, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că prima teză a art. 146 lit. d) din Constituție, privind excepția de neconstituționalitate ridicată în fața unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial, reglementează un control de constituționalitate a posteriori, concret și incident, ce presupune
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
excepției de neconstituționalitate a acestui text de lege nu ar schimba cu nimic situația autoarei excepției de neconstituționalitate. ... 26. Având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, astfel cum acestea au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale, dispozițiile criticate nu au relevanță în soluționarea cauzei a quo, astfel că excepția de neconstituționalitate apare ca fiind inadmisibilă. ... 27. Totodată, Curtea observă că susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate nu vizează neconstituționalitatea textului de lege criticat, ci modul
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind astfel contrar și art. 53 din Legea fundamentală. ... 12. În sprijinul acestor susțineri, în dosarele nr. 2.420D/2019 și nr. 3.463D/2019 se invocă jurisprudența relevantă în materia proprietății și dreptului la pensie a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 13. Tribunalul Constanța - Secția I civilă, Tribunalul Timiș - Secția I civilă și Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii
DECIZIA nr. 518 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264043]
-
în schimb, o nouă regulă - a plafonării - potrivit căreia pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. ... 21. Curtea a consolidat o jurisprudență constantă și de principiu referitoare la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat. De exemplu, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie
DECIZIA nr. 518 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264043]
-
condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (Decizia nr. 340 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1214 din 11 decembrie 2020, paragraful 44). Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit aceluiași principiu tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare
DECIZIA nr. 518 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264043]
-
Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată“ (Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, precitată, paragraful 15). ... 24. Având în vedere toate aceste considerente extrase din jurisprudența incidentă a Curții Constituționale, rezultă că dispozițiile art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1), ale art.
DECIZIA nr. 518 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264043]
-
și stabilire a legiuitorului. Întrucât aceste drepturi fundamentale nu sunt afectate, nu se poate reține incidența art. 53 din Constituție, de asemenea invocat de autorii excepției. ... 25. Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, care să determine modificarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale mai sus indicată excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. ... 26. În ceea ce privește invocarea Deciziei nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433
DECIZIA nr. 518 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264043]
-
că textele art. 206 și ale art. 234 alin. (2) din legea criticată vin în contradicție cu regimul strict al incompatibilităților judecătorilor și procurorilor, prevăzut de art. 125 alin. (3) și art. 132 alin. (2) din Constituție și consacrat în jurisprudența Curții Constituționale. ... 4. Întrucât magistratura constituie o activitate judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor, iar esența activității
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Constituția a prevăzut o singură derogare de la regimul constituțional al incompatibilității judecătorilor, și anume dreptul de a exercita fără nicio îngrădire funcțiile didactice din învățământul superior, indiferent care ar fi specializarea disciplinei predate. ... 5. Avocatul Poporului invocă, de asemenea, jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia „Spre deosebire de alte sisteme constituționale (spre exemplu, Germania sau Suedia; a se vedea Avizul nr. 806/2015 privind libertatea de expresie a judecătorilor, adoptat de Comisia de la Veneția, la cea de-a 103-a sa
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
pentru nerespectarea deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în vederea unificării practicii judiciare, în considerentele Deciziei nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea a reținut, pe lângă dispozițiile art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, că necesitatea unei jurisprudențe unitare a fost subliniată în repetate rânduri de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a observat că divergențele profunde de jurisprudență sunt susceptibile să creeze un climat general de incertitudine și insecuritate juridică. De exemplu, prin Hotărârea din 1 decembrie
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
11 ianuarie 2012, Curtea a reținut, pe lângă dispozițiile art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, că necesitatea unei jurisprudențe unitare a fost subliniată în repetate rânduri de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a observat că divergențele profunde de jurisprudență sunt susceptibile să creeze un climat general de incertitudine și insecuritate juridică. De exemplu, prin Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, potrivit căreia „divergențele de jurisprudență constituie, prin natura lor, consecința inerentă oricărui sistem judiciar
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]