4,083 matches
-
privințe, să apară ca o repunere în discuție a funcțiilor și structurilor sale într-o lume în care mijloacele audio-vizuale contestau vechile privilegii ale scrisului și în care schimbările radicale ale modului de viață și ale comportamentelor au transformat practicile jurnalismului. Dincolo de caracteristicile comune ale dezvoltării sale, se pare că presa din fiecare țară a progresat după război în funcție de datele propriei istorii politice și piețe naționale. Diferențele între cotidienele din diverse țări sînt astăzi mai clare decît erau înainte de 1939; pentru
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
apoi foto-compoziția, introducerea calculatoarelor în redacții și în circulația pe această cale a informațiilor, tehnoredactarea computerizată, generalizarea facsimilului au determinat o evoluție a tehnicilor de fabricație și au antrenat grave conflicte sociale. Prodigioasa expansiune a telecomunicațiilor va bulversa practicile unui jurnalism copleșit de acum înainte de fluxul de știri; ele au determinat creșterea importanței agențiilor de știri. Primul efect al acestor progrese diferite a fost mărirea cheltuielilor financiare ale întreprinderilor, atît pentru investiții cît și pentru diferite costuri de fabricație și aceasta
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
și a succeselor rapide, a concurenței acerbe se încheiase; presa se reîntorsese în cea a gestiunii. Factorii economici învinseseră: ziarul era de acum înainte mai mult un suport publicitar decît un mijloc de propagare a informațiilor. Tehnicile moderne au perfecționat jurnalismul și i-au uniformizat metodele. 1. Presa cotidiană. Tirajele cotidienelor au crescut cu regularitate: 41 de milioane de exemplare în 1940; 48,3 în 1945; 53,8 în 1950; 58,8 în 1960. Noile condiții de exploatare ale presei au
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
172 în 1960, 336 în 1970). Ziarele sovietice au rămas foarte ieftine iar paginația lor mică. Tirajele ziarelor Pravda și Izvestia depășeau 5 milioane de exemplare în 1966 și în 1976 ele se apropiau de 10 milioane. Concepția pedagogică a jurnalismului sovietic a evoluat puțin, chiar și după moartea lui Stalin. A fost nevoie de venirea la putere a lui Gorbaciov și apoi destrămarea U.R.S.S. la sfîrșitul anilor 80 pentru spargerea sistemului de presă sovietic. VI. Reînnoirea și crizele presei
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
participant la conferință: „am să încerc să forțez o știre“ despre simpozion. Dar de ce nu încearcă mai bine să forțeze materiale despre supraviețuitori ai Gulagului, de ce nu pornesc chiar ei o campanie națională de informare în licee, de ce nu fac „jurnalism civic“? Între doar știriști sau doar comentatori, nu mai există loc pentru a treia variantă, iar responsabilitatea față de public se limitează la un anumit grad de adecvare a informației la realitate. Cu ce rămânem deci? Cu știri mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
pentru lansarea romanului său) și subsemnatul. Ne-au curtat spre Vest Adriana Babeți, Mircea Mihăieș, Radu Pavel Gheo și Robert Șerban, în cadrul programului „Timișoara citește!“ (adică filiala timișoreană a Uniunii Scriitorilor și revista „Orizont“). Prima zi, la Cărturești: „Literatura și jurnalismul cultural“. Ca la orice dezbatere serioasă, s-a alunecat spre teme dintre cele mai diverse - piața de carte, promovarea autorilor, competențele jurnaliștilor culturali, cui se adresează canalele publice de radio și televiziune dedicate culturii. Ne-am zis că era timpul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
Gheo (iar mai apoi li s-a alăturat Șerban Foarță). Unul dintre cei mai fideli „oameni de actualitate și reportaj“ tot la Timișoara viețuiește: Manu Babescu. Manu, absolventă a unei școli de muzică, apoi „că-țărătoare“ de munți, apoi absolventă de jurnalism, apoi PR, apoi făcând bucurii cu textele ei celor de la „Suplimentul de cultură“. Manu, despre a cărei epopee indiană tot acum am aflat, cum „am aflat-o“ făcând planuri pentru Festivalul Plai din septembrie... A fost cald la Cărturești (noroc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
plastic sau într-un sac, în cămară. În sfârșit, cea mai neobișnuită păpușă pe care o am actualmente este o mogâldeață verde, parțial informă: este o parodie de păpușă voodoo, adusă mie de la New York, de doi dintre studenții mei de la Jurnalism. Pe o parte, falsa voodoo este surâzătoare (cu această parte poate fi folosită pentru presupusele vrăji buneă, iar pe cealaltă parte este încruntată (fiind folosibilă, lesne de-nțeles, pentru presupusele vrăji releă. Falsa voodoo este dotată și cu ace albe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
redarea operei lui Paulescu sunt mai mult decât meritorii. Pentru că Paulescu, prin geniul său pe tărâmul științei și credinței, trebuie să-și găsească locul ca valoare de simbol național în galeria marilor noastre valori, întocmai ca Eminescu pe tărâmul lingvisticii, jurnalismului și artei poetice. “A trăit ca un mucenic și a murit ca un sfânt’ scria Nicolae Iorga în necrologul ce il dedică sub titlul “Moartea unui învățat” publicat în Neamul Românesc, 131. Dar poate cele mai potrivite cuvinte pentru spiritul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Geofizică a Universității din București (1987). Inginer geolog în bazinele miniere din Valea Jiului și Valea Prahovei (1987-1990). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1994). Publicist comentator la săptămânalul Expres (1990-1992). Pregătire postuniversitară la California State University (1992). Diploma obținută: Jurnalism. Corespondent al radio BBC (1992-1996). Redactor-șef la Televiziunea Română, coordonatorul talk-show-lui „Ediție specială“ (1997-1998). Secretar de Stat, șef al Departamentului de Informații Publice și Purtător de cuvânt al Guvernului (1998-1999). Consilier de Stat, Purtătorul de Cuvânt al Președintelui României (1999-2000
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Faci, pe scurt, apologia telecomenzii. Și, după patru ani, începi să crezi că ai văzut și că ai scris despre majoritatea subiectelor importante. Că știi „butoanele“ realității. Asta până într-o bună zi, când afli de pe blogul unei studente la Jurnalism un subiect absolut fabulos: fiul președintelui Voronin, al Republicii Moldova, și-a tras propria telecomandă... pentru semaforul de pe strada unde locuiește! Visul oricărui Gigi Becali autohton s-a întrupat într-o cutiuță de plastic mânuită de gaspadin Oleg Voronin.ț Textul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
telecomandă... pentru semaforul de pe strada unde locuiește! Visul oricărui Gigi Becali autohton s-a întrupat într-o cutiuță de plastic mânuită de gaspadin Oleg Voronin.ț Textul de mai jos îi aparține Rodicăi Crețu, studentă din Republica Moldova la Departamentul de Jurnalism și Științele Comunicării al Universității „Cuza“: “Grosimea portofelului înverzește semaforul Oare ce s-ar întâmpla dacă fiecare dintre noi am monta în apropierea casei în care ne ducem veacul câte un semafor? Și nu un semafor obișnuit, ci unul dotat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
aducă în discuție alte perspective, să aprofundeze un element de importanță secundară în articolul original? Bloggerii integrează în texte sugestii din comentariile însemnării. Site-uri precum NewAssignment.net își bazează investigațiile pe cunoștințele cititorilor. În mediul online, se vorbește despre „jurnalismul cu sursă deschisă“, cel în care subiectul este doar anunțat de jurnalist, informațiile venind din partea cititorilor. Cititorilor de ziar nu le rămâne decât să elaboreze scrisori pe adresa redacției. Ecuația este valabilă și invers, bineînțeles: regulile jurnalistice ar trebui însușite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
valabilă și invers, bineînțeles: regulile jurnalistice ar trebui însușite și de bloggerii care au rolul de mediatori ai informației. Structurarea mai clară a informațiilor, verificarea surselor, decența și respectul față de public, aderarea la o deontologie jurnalistică sunt reguli respectate în jurnalism nu de dragul dogmei, ci după experiența sutelor de ani de practică a meseriei și a adaptării la public. După toate semnele, acesta este încă unul din acele momente în care mass media trebuie să se adapteze publicului. Ziarelor și posturilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
în vileag mai mult decât este nevoie, însă el face exact contrariul. De fapt, ceea ce înfățișează Philippe Claudel este „viața“ din lagărele de exterminare. Așa cum titra și cotidianul „Le Monde“, „Le Rapport de Brodeck este un admirabil roman despre alteritate.“ Jurnalismul, de la teorie la practică Bogdan Romaniuc Săptămâna trecută a fost lansată la Iași, în Sala Senat a Universității „Al.I. Cuza“, cartea Stil și limbaj în mass-media din România, apărută de curând la Editura Polirom, în colecția „Media. Studii și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
scris. După lansarea cărții, a urmat o dezbatere cu titlul „Cinstea și gramatica îl fac pe jurnalist!“. S-a vorbit despre greșelile gramaticale și despre cele de informare (mult mai grave) din presa românească contemporană, despre teoreticienii și practicienii din jurnalismul românesc, despre problemele de limbaj și despre problemele de stil, despre obligația lingviștilor de a interfera cu jurnalismul, despre dreptul Academiei Române de a impune reguli după bunul său plac. Jurnaliștii prezenți la dezbaterea de la Iași au atras atenția asupra faptului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
a vorbit despre greșelile gramaticale și despre cele de informare (mult mai grave) din presa românească contemporană, despre teoreticienii și practicienii din jurnalismul românesc, despre problemele de limbaj și despre problemele de stil, despre obligația lingviștilor de a interfera cu jurnalismul, despre dreptul Academiei Române de a impune reguli după bunul său plac. Jurnaliștii prezenți la dezbaterea de la Iași au atras atenția asupra faptului că Academia Română impune uneori în mod „abuziv“ anumite reguli. Unul dintre aceste cazuri de „abuz“ a fost și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
legea în vigoare“, chiar dacă această lege este poate o „lege proastă“. Jurnalistica este „o meserie care se transmite misterios“, a concluzionat Daniel Condurache în finalul întâlnirii de la Iași, o întâlnire binevenită și un bun prilej de dialog pentru școlile de jurnalism din România. „Spiritul Europei“ a cântat la Sibiu Veronica D. Niculescu Surpriză muzicală la Sibiu. Orchestra de Cameră „Spirit of Europe“, sub conducerea dirijorului Martin Sieghart, a cântat pentru două seri consecutive la Sala Thalia, pe 16 și 17 noiembrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
iar Zabulon Simantov fabrică alcool la negru. Dan Alexe a lucrat la film începând din 2002. După ce deja filmase mult, i s-au furat casetele, la Praga. După o perioadă de depresie, s-a întors la Kabul, ca profesor de jurnalism, și a reluat lucrul la filmul pe care l-a terminat în 2006. Filmul rulează în săli din Franța și va fi difuzat și în Belgia și Olanda. Dan Alexe este corespondent al ziarului „România liberă“ și, de asemenea, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
de crime și 85.000 de scene violente.“ Afirmația, care poate părea șocantă în ochii unora, este desprinsă dintr-un studiu al Asociației Psihologilor din România. Ea se regăsește într-una dintre numeroasele teze ale absolvenților din acest an de la Jurnalism. Că trăim o perioadă în care violența se manifestă în toate felurile posibile o arată și „obsesia“ sesiunii de licențe la care am participat, în urmă cu o săptămână, când am urmărit nu știu câte lucrări dedicate acestui fenomen. Mi-am propus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
în reviste de nișă (electronice, de obiceiă cu un potențial exploziv redus (mediatic vorbindă. Unii dintre absolvenții de la Litere care nu au acces la o carieră universitară, după ce publică un volum sau două - bine primite sau premiate de către critici - aleg jurnalismul (cultural, de obiceiă ca sursă de existență. E în firea lucrurilor ca unii dintre ei să își favorizeze prietenii, să penalizeze (fie și doar prin tăcereă pe cei ce nu le sunt simpatici, să intre în jocul propriei puteri. Tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Cristian, Lăcrămioara Iordăchescu, Mirela Popescu, Crestomație de istorie universală Seria Litere Ana Dorobăț, Mircea Fotea, Limba română de bază, vol. I Ana Dorobăț, Mircea Fotea, Limba română de bază, vol. II Corneliu Dimitriu, Gramatica limbii române, vol. 1, Morfologia Seria Jurnalism Marian Petcu, Tipologia presei românești Seria Restituiri Ioan Petrovici, Curs de logică Seria Psihopedagogie Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu, Agresivitatea în școală Format 1/16 (61 ( 86) Bun de tipar: 2001 • Apărut: 2001 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
Alexandru-Brăduț Ulmanu (născut în 1973, la București) activează în presă din 1991, iar din 1996 predă jurnalismul în calitate de cadru didactic universitar Și trainer. A lucrat în presa scrisă, online, radio Și de agenție Și s-a ocupat cu predilecție de cultură Și media. Și-a luat licența Și a absolvit masteratul la Facultatea de Jurnalism Și Științele
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
1996 predă jurnalismul în calitate de cadru didactic universitar Și trainer. A lucrat în presa scrisă, online, radio Și de agenție Și s-a ocupat cu predilecție de cultură Și media. Și-a luat licența Și a absolvit masteratul la Facultatea de Jurnalism Și Științele Comunicării (FJSC) a Universității din București, unde ulterior a ținut cursuri de jurnalism Și comunicare. Este, de asemenea, trainer internațional în jurnalism - a susținut programe de pregătire profesională cu jurnaliști în toată țara, dar Și în Belgia, Cehia
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
radio Și de agenție Și s-a ocupat cu predilecție de cultură Și media. Și-a luat licența Și a absolvit masteratul la Facultatea de Jurnalism Și Științele Comunicării (FJSC) a Universității din București, unde ulterior a ținut cursuri de jurnalism Și comunicare. Este, de asemenea, trainer internațional în jurnalism - a susținut programe de pregătire profesională cu jurnaliști în toată țara, dar Și în Belgia, Cehia, Republica Moldova, Armenia Și Statele Unite. Este coautor a mai multe cărți de jurnalism în română Și
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]