4,995 matches
-
de Nicolae prepozitul, vicecancelar al regelui, purtătorul peceții regale și cele din Banat, cu Iacob Gârliță, care, împreună cu Erne, mare comis, și cu contele de Szolgagyör, l-au salvat de la moarte sigură pe Bela al IV-lea. „Iar despre numărul laicilor mari și mici, − scrie Rogerius −, care se înecaseră în bălți și în ape, arși în foc sau omorâți de sabie nu se mai poate ști. Căci zăceau pe câmpii și pe drumuri cadavrele multor morți, unele cu capul tăiat, altele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu aceea din anii 1334-1335, care, în adevăr, a făcut prăpăd în Transilvania. Trei scrisori papale, din anul 1344, vorbesc despre dărâmarea a peste 40 de mănăstiri ale Ordinului Benedictin de aici și de averile acestora, intrate în mâinile unor laici și clerici de mir. Noile prădăciuni și pagube în oamenii și bunurile Transilvaniei, din iarna anului 1342-1343, au produs multă amărăciune în sufletul tânărului și energicului angevin. De la Vișegrad, unde se afla în decembrie 1342, el se gândi la răzbunare
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
-uri operaționale, care au ca misiune proiectarea și implementarea de proiecte legate de dezvoltare. Criteriile care particularizează acest tip de organizații sunt: * caritatea sau misiuni care urmăresc dezvoltarea locală; * importanța seviciilor oferite sau a gradului de participare; * criterii religioase sau laice; * mai mult publice sau mai mult private; * locale, naționale sau internaționale. (b) ONG-uri militante sau "ONG-uri advocacy" care au ca scop apărarea sau promovarea unei cauze specifice. Codul Internațional acreditat de acronime referitoare la ONG-uri este următorul
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
La început am considerat ca necesară, o prezentare schematică a trăsăturilor esențiale ale franciscanismului, insistând pe ideea de ideal de viață autentică, ca model-modelare a sensului vieții personale iar în capitolul despre mișcarea seculară, am sugerat posibilitatea angajamentului social al laicilor. Dincolo de exactitatea informațiilor istorice, acest studiu nu are caracter strict istoric; m-au motivat profund recunoștința și admirația față de înfăptuirile misionarilor franciscani, de-a lungul istoriei, pentru acest încercat popor român. După reconstituirea istoriei franciscanilor în Valahia, uneori prin comparație
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
frecventau parohiile și bisericile vecine pentru pietatea vieții liturgice, ca de exemplu Porțiuncula, unde Sfântul Francisc a înființat Ordinul Clariselor. Pentru cei mai mulți frați, care trăiau în lume, el a înființat Ordinul Terțiar. Mii de creștini s-au organizat în frății laice pentru a trăi Evanghelia în spiritul lui Cristos și exemplul lui Francisc, alăturându-se fraților misionari. Terțiari au fost în epocă personalități ca Dante, Giotto, Cristofor Columb, Sf. Elisabeta a Ungariei, Ferdinand al III-lea de Castilia, Ludovic al IX
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Bonaventura. A reînviat o mișcare de reîntoarcere la autoperfecționare intelectuală pentru a fi în pas cu marile transformări științifice și sociale ale secolului. La Napoli s-a deschis Academia de Știință și Religie și Școala de Caritate, accesibile credincioșilor și laicilor. S-a dezvoltat simțitor și istoriografia franciscană. În a doua jumătate a secolului XX a fost creat la Roma Institutul de Spiritualitate Franciscană. Activitățile caritative și sociale au fost îndreptate cu prioritate spre eradicarea sărăciei, ridicarea nivelului de instrucție și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în România a trei rituri catolice: grec, latin și armean. Pentru ritualul grec s-a precizat structura organizatorică cu o mitropolie la Blaj și cu patru dieceze sufragane: Oradea, Lugoj, Cluj-Gherla și Maramureș. Biserica Unită a fost însoțită de asociații laice ca: Asociația Generală a Românilor Uniți (AGRU, 1928), Asociația Studenților Transilvăneni Români Uniți (ASTRU), Asociația Femeilor Române Unite (AFRU). După instaurarea dictaturii comuniste, erau aproximativ 1.800.000 de români uniți, aveau 2500 de biserici și 1700 de preoți, o
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
București, atât în capitulul provincial din 1938, cât și în cel din 1947. Din Raportul Ministrului general din 28 februarie 1948 rezultă că la București se aflau Dominic Niculăeș, superior și paroh, Ștefan Tătaru, vicar parohial și Iosif Binițeanu, frate laic. Din data de 1 Decembrie 1948, de ziua națională, Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii, bunurile ei au fost confiscate, iar bisericile ei au intrat în posesia Bisericii Ortodoxe. A început noaptea neagră a comunismului. 4. Împlinirea unui ideal
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cunoscut o vitalitate deosebită în Europa Occidentală. Papa Leon al XIII-lea, a promulgat la 30 mai 1884 constituția „Misericors Dei Filius”. Carismaticul Sfânt Părinte a văzut în fraternitatea terțiarilor o adevărată școală de spiritualitate, deschisă tuturor, dar în special laicilor. Din izvorul cel mai pur al credinței lui Poverello, s-a născut un fluviu uriaș ce a înconjurat pământul. Surorile franciscane, din toate congregațiile, sunt de cinci ori mai numeroase față de frații franciscani. Încă de la sfârșitul secolului XIX, franciscanii, terțiarii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
teritoriu există, și în prezent, o comunitate masculină franciscană foarte activă, o mănăstire a clariselor și câteva fraternități de terțiari. Fenomenul s-a extins și la Biserica Lutherană din Germania și Suedia, unde există mănăstiri de călugări franciscani, precum și fraternități laice. Pe teritoriile românești, terțiarii au acționat în câteva zone din Transilvania (de ex. la Lipova), iar în Țara Românească și Moldova au început să se organizeze de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În marea familie franciscană există colaborări și schimburi
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
este TAU, ultima literă a alfabetului ebraic, semn cu care și semna Francisc scrisorile. Pe teritoriul Țării Românești activitatea terțiarilor a fost înfloritoare până în prima parte a secolului XX, adică până la sumbrul Decret din 1.XII.1948. În Moldova fraternitățile laice franciscane au apărut de la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin îngrijirea atentă a fraților minori conventuali. Primul Congres Național al Terțiarilor s-a desfășurat în 1923 la Maria Radna. De o mare importanță a fost și publicarea în 1916 a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Între cele două momente, încap 81 de ani trăiți cu incandescență și vocație de apostol; „dacă nu te preocupi de mânuirea altuia, nici tu, n-ai să te mântuiești!” a fost maxima care i-a ghidat viața. A slujit ca laic consacrat peste 20 de ani și 30 de ani ca preot. Primii ani de școală au fost la Touluse (1879-1893), apoi facultatea de științe politice (Paris, 1893-1895). A obținut licență în filozofie scolastică și doctoratul în teologie (Roma, 1898-1904). În
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
stins, creștinește, la 10.12.1951. Prin puterea exemplului său, Episcopul îi învăța pe toți că „mântuirea noastră stă în rugăciune”, „cine se roagă se mântuiește” (Sf. Alfons M. De Liguori). Rugăciunea și adorația Euharistică erau respirația sa zilnică. Formarea laicilor „Adevărurile cuprinse în teologie privesc deopotrivă pe toți oamenii și trebuie cercetate serios de oricine.” (A. Durcovici, în „Farul Nou”, XII, 1936). A susținut în fața intelectualității „Lecții Tomiste”, cursuri săptămânale, audiate și de către N. Ionescu, Nichifor Crainic, G. Galaction, (între
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Rugăciune” din luna ianuarie. Criticul I.M. Rașcu remarca: „aici am cunoscut vârsta științifică și puterea de muncă a lui Durcovici”. Păstorul și-a îndeplinit misiunea, printr-o dăruire totală pentru Dumnezeu și pentru Biserică în cele trei direcții spirituale: formarea laicilor întru credință și spiritualitate, educarea familiilor, a copiilor, a tineretului, și, mai ales, ridicarea nivelului spiritual al preoților; a accentuat asupra demnității preoției catolice: rolul ei este ca și cel al lui Cristos: să-i slujească pe toți oamenii. Parohul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Originile antisemitismului în Europa Creștinismul poartă - în viziunea unor exegeți ai fenomenului - o parte a răspunderii pentru dezvoltarea antisemitismului ca răspândire geografică și ca intensitate. Devenit religie de stat în secolul IV, creștinismul a făcut din Imperiul Roman brațul său laic. După căderea Imperiului s-au constituit treptat regate, în care s-a impus religia romano-catolică, fenomen ce a contribuit la dispariția elementelor de cultură celtică și druidică din Europa. Procesul a fost unul de durată și avea să fie determinat
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
teritoriali, istorici și de limbă și formată din cetățeni suverani, care contribuie la edificarea statelor. Pentru evrei, lumea modernă a adus emanciparea prin care au început să fie percepuți ca ființe umane egale, definite printr-o religie aparte. Statul modern, laic îi percepe pe oameni egali între ei, iar evreii pot intra în societate cu drepturi egale. Aceste drepturi le sunt asigurate, prin legislație, în Franța lui Napoleon III, prin structurile legale germane, austriece, engleze din secolul XIX, prin constituția României
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
de o organizare juridică și religioasă proprie. Structurată la începutul secolului al XVIII-lea, “Breasla jidovilor” deținea un statut propriu și privilegii acordate sau întărite de domnie. În fruntea “Breslei Jidovilor”, cum era numită în epocă, se afla o instituție laică - Stărostia - și una religioasă, Rabinatul. Și rabinul și starostele erau aleși de adunarea breslașilor, însă ei trebuiau confirmați oficial de domnitor (primul pe o perioadă determinată, celălalt pe viață). Cu timpul, obștile evreiești din Moldova au devenit tot mai numeroase
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
un adevărat "tătic cloșcă" avant la lettre, care se ocupa de educația ei, avea totuși principii stricte. După portretul pe care i-l face scriitoarea în memoriile sale, acest consilier juridic internațional ruinat de cutremurul bursier din 1930 era un "laic convins, care credea cu evlavie în progresele nemăsurate ale științei" și un feminist în felul său. Își crescuse de unul singur unicul copil, pe care îl adora și pe care îl educase în spiritul ferm "al egalității dintre femei și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
iar îngerul în vis și-l îndeamnă să se ducă să evanghelizeze Irlanda pe care o cunoscuse ca prizonier. Zis și făcut. Patrick (acesta fiind numele lui de preot, căci mi-a fost imposibil să rețin vreodată numele lui de laic, greu de pronunțat) ajunge pe tărîm irlandez și începe evanghelizarea, cu mult tact și blîndețe, ca să nu înfrunte mînia druizilor celți și pentru ca să înlocuiască, fără înfruntări, vechile rituri cu cele creștine. De aceea Crucea celtică poartă cercul solar, incluzînd simbolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
în Turcia. 1. Turcia nu este o țară musulmană de tipul Iranului sau Arabiei Saudite, unde Sharia (legea islamică, derivată direct din interpretarea ortodoxă a Coranului) influențează, deseori decisiv, întreaga viață socială. De la Kemal Atatürk încoace, Turcia este o țară laică, iar din punct de vedere politic, apropiată, sub multe aspecte, de democrațiile europene. Este adevărat că în perioade de criză, în care au loc tulburări, iar forțele politice par depășite de situație, intervine armata, care pentru un timp conduce țara
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
această direcție, încă multă vreme.Va accepta, până la urmă, UE în sânul ei o țară cu asemenea probleme? Imposibil de răspuns, acum, la această întrebare. Dar cea mai fierbinte problemă a Turciei, este în aceste zile, conflictul între adepții statului laic și cei ai statului religios (islamist). Nu este un conflict nou pentru turci. Este o reluare a unei lupte apărute odată cu căderea Imperiului Otoman și nașterea Republicii Turcia. Imperiul Otoman era un stat teocratic și militarist. Deși turcii au trecut
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
care a făcut din Turcia o republică și un stat modern a fost Mustafa Kemal, supranumit Atatürk (tatăl turcilor). El a europenizat Turcia, sub toate aspectele, începând cu alfabetul și îmbrăcămintea, și, mai presus de orice, a declarat Turcia stat laic; în termeni europeni, a separat Biserica de Stat. Această separare nu înseamnă, însă, suprimarea credinței, iar în țările musulmane, inclusiv în Turcia, religia continuă să aibă mare influență în viața oamenilor. De aceea, în statul turc modern au avut loc
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
în Turcia, religia continuă să aibă mare influență în viața oamenilor. De aceea, în statul turc modern au avut loc, periodic, recrudescențe ale islamismului. Ori de câte ori, însă, apărea pericolul transformării Turciei în stat islamic intervenea armata și impunea respectarea principiilor statului laic. După Atatürk acest lucru s-a întâmplat de vreo patru ori. Azi, Turcia se află, din nou, în fața pericolului de a i se impune un regim islamist. Partidul aflat la putere, cu o doctrină în esență islamistă, a încercat să
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
rezultat chiar impus de votul popular și va recurge la forță pentru a face respectată moștenirea lui Atatürk. Ea ar mai putea invoca încă un argument: dacă Turcia vrea să adere la UE, atunci este obligată să rămână un stat laic, pentru că europenii nu vor accepta niciodată în rândul lor un stat islamist. Și cred că ar avea dreptate. România este direct interesată de ceea ce se întâmplă în Turcia. Suntem, de fapt, vecini, și nu cred că ar fi foarte bine
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
treptat, în decurs de câteva secole, pentru ca pe timpul Papei Nicolae I (858-867) să fie afirmată tranșant. De altfel, acest papă capabil și autoritar pretindea o putere absolută nu numai în domeniul spiritual, ci și în cel politic, adică asupra prinților laici. Nu este, de aceea, de mirare că tot de pe timpul Papei Nicolae și al Patriarhului Fotie al Constantinopolului datează și primul conflict grav dintre Biserica greacă (ortodoxă) sau Orientală și Biserica Romei. Se ajunsese în pragul rupturii ambii ierarhi fiind
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]