3,289 matches
-
putea de fapt spune că toată tinerețea a fost obsedat de îmbătrânire și moarte, pentru ca seninătatea să-l afle la sfârșitul drumului, făcâdu-l astfel să-și trăiască viața pe dos, mergând înapoi ca racul . La opt ani după The Waste Land, în 1930, Eliot a publicat un volumaș cu totul surprinzător și diferit de apăsarea gravă a emoțiilor împinse spre disperare din poemele anterioare. Este vorba de Old Possum's Book of Practical Cats (Cartea bătrânului Possum cu pisici poznașe, în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Culori și tăcere, taina lumilor paralele, atât de multe alte lumi încât le-am putea descoperi la nesfârșit. Lumi anulate de moartea unui singur om. Revine un ecou eliotian din 1922 (când Eliot îl cita pe Dante în The Waste Land), "nu credeam că moartea a răpus atâția...". Dulcea făgăduniță a adevărurilor paralele, a unui șir de vieți, a minții atotputernice, e contrazisă de moartea unei singure ființe, a ființei iubite, ceea ce înseamnă pentru poet moartea sufletului. Acest jurnal nu e
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
citim pe Mimi Khalvati, este sufletul ei, pe care cuvintele îl zidesc de viu. 3.8. Philip Larkin: Poetul reticent Născut în 1922, anul publicării simultane a două opere de căpătâi ale Fluxului conștiinței (Ulysses de Joyce și The Waste Land de T.S. Eliot), amândouă rodul unei cizelări îndelungi și elaborate, Philip Larkin a scris poezie, proză și eseuri. A publicat doar patru volume de poezie. Introducerea din 1965 la volumul The North Ship dezvăluie ironia ascunsă în reticența lui Philip
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
s-ar putea să mă înșel, fiindcă sunt tare bine ascunse. Unul dintre ele apare în The Cumaen Sibyl, I, II. Am să-l citez pe al doilea, fiindcă mi se pare a fi un rezumat al poemului The Waste Land: "Fiindcă a uitat să ceară și tinerețe / când Apollo i-a oferit atâția ani / câte fire de nisip ținea în pumn, sibila aceasta/ personifică bătrânețea: și totuși / sânii aceia ofiliți încă mai au / lapte celest pentru cel ce aspiră / la
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și alții. Ce rădăcini literare ai și cine ai zice că ți-a influențat poezia? GS. Prima mea experiență literară adevărată a fost T.S. Eliot. Citisem mulți poeți înainte să-l găsesc pe Eliot, dar am găsit în The Waste Land un peisaj care se potrivea de minune cu ceva special din viața mea. Mai mult decât Wordsworth, Coleridge m-a mișcat profund. Poate din cauza elementului germanic din Coleridge, ale cărui poeme, (mă gândesc la cele mai bune dintre ele) îmi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Debutanții, O, 1994, 1; Carol Sebastyen, „Indiile galante”, „Cuvântul”, 1994, 4; Cornel Ungureanu, Generali și soldați, O, 1995, 1; Cornel Ungureanu, Prozatorii. Continuitate și alternative, O, 1997, 1; Eugen Bunaru, Complicitatea scriitorului, O, 1998, 7; Florin-Corneliu Popovici, No man’s land, „Paralela 45”, 1999, 21 septembrie; Olimpia Berca, Parabolă și melancolie, „Paralela 45”, 2000, 20 iunie; Emilia David, „Imperiul de praf”, OC, 2000, 19-25 septembrie; Adrian Dinu Rachieru, Un moralist, CNT, 2001, 12; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 98-100; Magda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
Revistei istorice" a lui Iorga. Era vorba aici de o luptă, despre o provocare la adresa lui Iorga. În aceste zece volume, Iorga a încercat să-și îmbunătățească mai vechile lucrări Histoire des roumains et de leur civilisation (Paris, 1920) și Romania: Land, People and Civilisation (Londra, 1925). Aceste două cărți scrise în grabă din motive politice după Primul Război Mondial, au fost atacate de Noua școală de istorie din cauza inexactităților pe care le conțineau. Din nefericire, ele fuseseră citite de mulți oameni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
disputelor economice. Prin Legea Codeterminării din 1951, firmele mari din industriile cărbunelui, metalurgică și siderurgică erau obligate să includă reprezentanți ai angajaților În consiliile de conducere, procedură extinsă mai târziu la alte sectoare și În Întreprinderile mici. Guvernul federal și landurile erau active În multe dintre sectoarele economice și, În pofida obiecțiilor sale de principiu la adresa monopolurilor naționale, guvernul creștin-democrat al anilor ’50 deținea sau controla 40% din producția de fier și cărbune, două treimi din capacitățile de producere a energiei electrice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și reintegrați În viața civilă. Totodată, multe din cele mai grave crime de război (comise În Est și În lagăre) n-au fost niciodată investigate. În pofida Înființării În 1956, la Stuttgart, a unui Birou Central al Ministerelor de Justiție din landuri, procurorii locali au blocat cu zel deschiderea anchetelor până În 1963, când Bonnul a Început să exercite presiuni asupra lor. Acestea au avut impact abia după 1965, când guvernul federal a prelungit termenul de prescriere de douăzeci de ani pentru cazurile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nazistă (uneori cu titluri identice - de exemplu, Schwarzwaldmädel ș1950ț era un remake după filmul omonim din 1933): operele unor regizori ca Hans Deppe, celebru sub naziști, sau ale discipolilor lor, precum Rudolf Schündler. Titlurile - Grün ist die Heide (1951), Das Land des Lächelns (1952), Wenn der weiße Flieder wieder blüht (1953), Viktoria und ihr Husar (1954), Der Treue Husar (1954), Das Fröhliche Dorf (1955), Wenn die Alpenrosen bluhn (1955), Die Rosel vom Schwarzwald (1956) și multe altele În același stil - evocă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
artele emanau direct din politica locală și interesul regional. În Germania, ca peste tot În Occident, bugetul pentru arte a crescut dramatic În deceniile postbelice. Dar cum problemele culturale și educaționale intrau sub autoritatea regională, efortul s-a dublat. Fiecare land și majoritatea orașelor aveau o operă, săli de concert, o companie de dans, teatre și grupuri artistice subvenționate. Conform unui studiu, În Germania de Vest, În momentul reunificării existau 225 de teatre locale, subvenționate În proporție de 50-70% fie de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În politica de masă. De la inițiative civile, demonstrații și marșuri de protest la Începutul deceniului, „verzii” - care aveau o varietate de susținători: țărani, ecologiști, pacifiști și squatteri urbani - au ajuns În 1979 să aibă reprezentanți proprii În parlamentele a două landuri. Patru ani mai târziu, după al doilea șoc al petrolului, numărul voturilor obținute În alegerile federale din 1983 a crescut de la 568.000 la 2.165.000 (5,6% din sufragii), aducându-le pentru prima dată reprezentarea În parlament (27
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cădea peste pădurile din nordul Boemiei reprezentau nu numai niște catastrofe ecologice, ci și o grea ipotecă asupra viitorului. Înainte de a investi În noi industrii, trebuiau dezafectate cele vechi și cineva trebuia să plătească pentru dezastrul provocat de ele. În landurile din estul Germaniei factura pentru remedierea pagubelor produse de comunism a fost achitată de guvernul federal. În patru ani, Treuhand (vezi capitolul XVII) a cheltuit miliarde de mărci cumpărând și vânzând În pierdere fabrici și uzine depășite, plătindu-le salarii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din cauza unor particularități istorice, ci fiindcă Germania postnazistă era deja o republică federală veritabilă. Replici fidele ale statelor din vechime (ca În cazul Bavariei) sau combinații teritoriale recente de principate și republici cândva independente (Baden-Württemburg sau Renania de Nord - Westfalia), landurile Germaniei moderne aveau un grad considerabil de autonomie financiară și administrativă exact În acele privințe care afectează direct viața cotidiană a cetățenilor: educația, cultura, mediul, turismul, posturile publice locale de radio și televiziune. Dacă nemții ar fi avut vreo aplecare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
direct viața cotidiană a cetățenilor: educația, cultura, mediul, turismul, posturile publice locale de radio și televiziune. Dacă nemții ar fi avut vreo aplecare către politica identitară pe bază teritorială - dar aici trecutul aparte al Germaniei juca, probabil, un rol inhibitor -, landurile reprezentau un surogat perfect satisfăcător. Separatismul național a atins concentrarea maximă nu În cea mai mare țară europeană, ci În una dintre cele mai mici. Belgia, de mărimea țării Galilor și Întrecută ca densitate a populației doar de Olanda Învecinată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
era mai sărac, uneori chiar cu mult mai sărac. Nord-estul Angliei, fost centru național al mineritului și navigației, avea un PIB pe cap de locuitor de numai 60% din cel londonez. După Grecia, Portugalia, Spania rurală, sudul Italiei și fostele landuri comuniste din Germania, Marea Britanie era În 2000 cel mai mare beneficiar al fondurilor structurale de la Uniunea Europeană - ceea ce Înseamnă că anumite părți din Regatul Unit erau printre cele mai sărace regiuni din UE. Cifrele relative la ocuparea forței de muncă (larg
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
politici publice prost gândite, dar era și efectul previzibil al sfârșitului erei industriale. În acest sens, el era, ca să spunem așa, organic. În Germania, inegalități similare au apărut Însă ca o consecință directă, deși neintenționată, a unei decizii politice. Absorbția landurilor estice Într-o Germanie unificată costase Republica Federală Între 1991 și 2004 peste o mie de miliarde de euro În viramente și subvenții. Dar, În loc să se sincronizeze cu Vestul, la sfârșitul anilor ’90 regiunile estice ale Germaniei tindeau să rămână
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un val de vandalism antisemit de la sfârșitul anilor ’50 și de dovezile tot mai numeoase că tinerii germani erau complet ignoranți În privința celui de-al Treilea Reich: părinții lor nu le povestiseră nimic, iar profesorii evitau subiectul. În 1962, zece landuri vest-germane au anunțat că istoria anilor 1933-1945 - inclusiv exterminarea evreilor - urma să devină un subiect de studiu obligatoriu În toate școlile. Presupoziția emisă de Konrad Adenauer după război s-a văzut infirmată: pentru sănătatea democrației germane, amintirea nazismului trebuia nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
reprezentată de existența unui consiliu ales sau a unei asociații ori a unui organism alcătuit la nivel regional și compus din reprezentanți ai autorităților locale”. Această definiție este mai degrabă descriptivă, fără o mare putere operatorie, incluzând în aceeași categorie landurile germane, provinciile olandeze, regiunile franceze și celelalte forme teritoriale de nivelul NUTS II existente în diferitele state europene. Acest al doilea concept schițează regiunea din punct de vedere geografic și instituțional, foarte aproape de modelul spaniol actual. Astfel, confuntată cu aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Hagerty</Author><Year>2001</Year><RecNum>13</RecNum><record><rec-number>13</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Hagerty, M. R.</author><author>Cummins, R. A.</author><author>Ferriss, A. L.</author><author>Land, K.</author><author>Michalos, A. C.</author><author>Peterson, M.</author><author>Sharpe, A.</author><author>Sirgy, J.</author><author>Vogel, J.</author></authors></contributors><titles><title>Quality of Life Indexes for national policy: Review and agenda for research</title><secondary-title
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Hagerty</Author><Year>2001</Year><RecNum>13</RecNum><record><rec-number>13</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Hagerty, M. R.</author><author>Cummins, R. A.</author><author>Ferriss, A. L.</author><author>Land, K.</author><author>Michalos, A. C.</author><author>Peterson, M.</author><author>Sharpe, A.</author><author>Sirgy, J.</author><author>Vogel, J.</author></authors></contributors><titles><title>Quality of Life Indexes for national policy: Review and agenda for research</title><secondary-title
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
apos;Angelo Law, Stacks HA40.S6B34</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Bauer, American Academy of Arts and Sciences, 1966), aceasta vizează lărgirea cadrului de evaluare a progresului societăților prin includerea unor variabile noneconomice ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Land</Author><Year>1983</Year><RecNum>58</RecNum><record><rec-number>58</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Land, K. C.</author></authors></contributors><auth-address>Univ texas,dept sociol,austin,tx 78712.</auth-address><titles><title>Social Indicators</title
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vizează lărgirea cadrului de evaluare a progresului societăților prin includerea unor variabile noneconomice ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Land</Author><Year>1983</Year><RecNum>58</RecNum><record><rec-number>58</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Land, K. C.</author></authors></contributors><auth-address>Univ texas,dept sociol,austin,tx 78712.</auth-address><titles><title>Social Indicators</title><secondary-title>Annual Review Of Sociology</secondary-title><alt-title>Annu. Rev. Sociol.</alt-title></titles><periodical><full-title>Annual Review Of Sociology</full-title><abbr-1>Annu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Ana</author></secondary-authors></contributors><titles><title>Evoluția tematicii calității vieții: o analiză sociologică</title><secondary-title>Calitatea vietii in Romania</secondary-title></titles><pages>11-24</pages><dates><year>2002</year></dates><pub-location>Bucuresti</pub-location><publisher>Expert</publisher><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Land, 1983; Mărginean, 2002; Zamfir, 2002). Privită din această perspectivă, apariția Indicelui Dezvoltării Umane, de exemplu, este o importantă realizare citată în toate lucrările care sintetizează indicatorii sociali. Motivul apariției lui, se recunoaște deschis, este de a constitui o contrapondere la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Hagerty</Author><Year>2001</Year><RecNum>13</RecNum><record><rec-number>13</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Hagerty, M. R.</author><author>Cummins, R. A.</author><author>Ferriss, A. L.</author><author>Land, K.</author><author>Michalos, A. C.</author><author>Peterson, M.</author><author>Sharpe, A.</author><author>Sirgy, J.</author><author>Vogel, J.</author></authors></contributors><titles><title>Quality of Life Indexes for national policy: Review and agenda for research</title><secondary-title
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]