3,489 matches
-
să prindă. Eu l-am furat. Cât o stat baba în foc cu sculili aeste, eu cu copchilu' în brață am prins ci zâce baba. Azi am prins una, mâni alta, poimâni alta, când colo, baba n-o mai avut leac." Toate instrumentele care contribuie la realizarea ritualului, inclusiv cositorul, trebuie să intre în contact cu focul încă de la debutul practicii. Asemenea oricărui specialist care stăpânește secretele focului, ale topirii cositorului și ale utilizării instrumentelor de descântec, mătușa Catinca explică, cum
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în cazul său inițierea s-a petrecut într-o manieră involuntară. Ea "a furat" formulele descântecului. Transferul însă nu a fost unul parțial, doar la nivelul cunoștințelor, ci unul total. Concomitent cu formulele descântecului s-a transferat și harul sau "leacul" bătrânei din Frunzeni. Mai mult, evocarea celor paisprezece ani de suferință alături de copilul său par a se înscrie într-o perioadă mai amplă de inițiere care vine să probeze anumite virtuți. Din această perspectivă, capacitatea de a realiza turnarea cositorului
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vorbește“ minții acestuia, în timp ce tonul, când tandru, când alert al viorilor poate stârni dorința de exprimare prin dans. În concluzie, este evident faptul că muzica este parte integrantă din viața noastră; ea este o necesitate, o oglindă a emoțiilor, un leac pentru sufletul oamenilor și un paradis în care ne putem refugia oricând. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Modul în care se reflectă o temă (banul, destinul, istoria, familia, dragostea etc.) întro nuvelă studiată Ioan Slavici, Moara cu noroc (tema
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
că tehnologia le dă posibilitatea (nativilor digitali n.a.) să se exprime și să își îndeplinească dorințele, ambițiile și aspirațiile, mult mai devreme. Datorită accesului la internet, "nativii digitali" pot fi staruri rock, designeri de modă, specialiști în IT, să găsească leacuri pentru boli grave și să se transforme pe ei înșiși în canale media sau branduri, înainte de a împlini 11 ani". (Dumitrescu, 2013, p. 43) Acum credem că relația dintre joc și inovație sau creativitate este destul de transparentă, motiv pentru care
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Căci scrisul va aduce cu sine uitarea în sufletele celor care-l vor deprinde, lenevindu-le ținerea de minte; punându-și credința în scris, oamenii își vor aminti din afară, cu ajutorul unor icoane străine, și nu dinlăuntru, prin caznă proprie. Leacul pe care tu l-ai găsit nu e făcut să învârtoșeze ținerea de minte, ci doar readucerea aminte. Cât despre înțelepciune, învățăceilor tăi tu nu le dai decât una părelnică, și nicidecum pe cea adevărată". (Platon, Phaidros, 1983, 274e-275a) Am
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
-și ia concedii medicale care-i dau răgazuri atât lui cât și bolii. Se caută la medicii din Iași și București, care i-au recomandat bromurat de potasiu, dar țăranul Creangă nu poate să nu încerce și tratamentele „băbești”, adoptând leacul unei bătrâne și stând „în salce” cinci zile, dar fară efect, din contră, se constată o agravare a stării maladive. Când în iunie 1883 Eminescu își pierdu rațiunea, durerea povestitorului cronicizează boala, accelerându-i evoluția. În mai 1884, o criză
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
sociale fără prejudecăți și false idei de stratificare socială . VARIA POVESTIRI DIDACTICE PÂCALĂ p. 57, r. 23 : „aista-i chiar Pâcală” - constatarea cu sarcasm a neroziei continue și constante a unei persoane; p. 59, r. 30 32 : „Prostia din nascare leac în lume nu mai are; ea este o uricioasă boală, ce nu se vindecă în școale, ba nici în spitale”lipsa calităților intelectuale fiind de la natură, ea nu poate fi 84 ameliorată sau anihilată, nici măcar în cadrul instituțiilor specializate. INUL ȘI
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de strana mare”, care „clămpănea de bătrân ce era” și pe deasupra „mai avea și darul suptului”. În acest an, fiind epidemie de holeră, dascălul Iordache moare, iar elevul Nică a lui Ștefan a Petrei scapă cu greu, fiind tratat cu leacuri băbești. 1849. În primăvară continuă școala la Broșteni, cu învățătorul Neculai Nanu. Este adus aici de bunicul David Creangă, împreună cu fiul acestuia, Dumitru (frate al mamei sale, Smaranda). Se întoarce acasă de Paști. 1853. Urmează „Școala Domnească” din Târgu-Neamț, sub
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
are mâini, organe, nu e slab și nu e gras, n-are simțuri, dureri și patimi? ... Nu se hrănește și el cu aceeași hrană? Nu-l rănești cu aceleași arme? ... Nu zace de aceleași boli? ... Nu se vindecă cu aceleași leacuri? Nu-i e cald și nu-i e frig și lui, tot vara și tot iarna, ca și creștinul? Dacă mă înțepi, nu sângerez? Dacă mă gâdili, nu chicotesc? Dacă îmi dai otravă, nu mă sfârșesc? ... Și dacă voi ne
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sînge și a întemeiat o frăție prin minciună, purtîndu-se trufași și îndemnîndu-i la fapte mișelești... «Căci silniciile făcute împotriva Libanului vor cădea asupra ta și pustiirile fiarelor te vor îngrozi». Aceasta trimite la preotul păcătos și Dumnezeu va da acestuia leacul pe care preotul cel rău l-a dat celor aflați în nevoie. «Libanul» înseamnă aici Adunarea Frăției și «fiarele sălbatice» înseamnă iudeii.” Textul spune că prin silnicie asupra celor îmbrăcați în alb, rabinul Apolo din Alexandria împreună cu ceata lui de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
prindă tocmai cînd acesta revenise în peștera din care fugise. Cu inima strînsă Mitra îi înfige în gît cu-țitul său cu trei muchii primit la naștere. Apoi se petrece o minune extraordinară, din trupul victimei muribunde răsar toate plantele de leac și ierburile ce acoperă pămîntul cu verdeața lor. Din șira spinării animalului răsare grîul de pîine, iar din sîngele său vița de vie ce dă licoarea sacră în Mistere. În zadar și-a trimis duhul răului, dracii împotriva animalului aflat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ale excelenței, primii doi părând a demonstra și cum cultura română interbelică (prin extensie, toată cultura română) este capabilă să atingă niveluri maxime de profunzime, complexitate și creativitate. „Sensibilitatea rănită a culturilor mici” (Cioran) era astfel răzbunată, se găsise un leac pentru stigmatul etnic. A iniția un proces politic tocmai împotriva acestor figuri li s-a părut multor români incorect, ba chiar nedrept, o conspirație a unor dușmani pitici, invidioși pe realizările acestor personalități, gata să se răzbune pentru traumele lor
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
exprimă la un moment dat și lipsa oricărei convingeri în afara cinismului intereselor personale. Nu înainte însă de a exhiba cugetări tipice apparatcikului român : să ne plecăm în fața înțelepciunii poporului, care de mii de ani bea apă din Dunăre și cunoaște leacuri naturale care fac de râs medicina. Intelectualii nu au decât să se adape din această înțelepciune. Altfel, zișii intelectuali, reprezentați de doctor, nu se pricep cu adevărat la nimic, sunt niște paraziți. Muncitorul este un soi de divinitate, dacă n-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
primită: fiică de medic, ea deprinde de la părintele său cunoștințe temeinice de medicină, nu e o simplă vindecătoare, ci o „doftoriță”223, capabilă să l vindece pe rege de o boală căreia alți bărbați pricepuți ai vremii nu-i găsiseră leacul. Fata conștientizează perfect situația ingrată în care se află, de a nu fi credibilă: „Stăpâne, dumneata nesocotești priceperea și știința mea fiindcă mă vezi că-s tinerică, ba și femeie pe deasupra”224, dar nu cedează și cere ca răsplată pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu o energie creatoare debordantă, spirituală și egocentrică, așa cum sunt de altfel toți artiștii.268 Naratorul lasă sub semnul tăcerii, al ambiguității deplinele cunoștințe, mai ales în domeniul iubirii, pe care se pare că femeia le deținea: „Poate știa și leacuri dragostei,/ Deoarece la viața dumneaei...”269 Dintru început personajul feminin apare dominat de o inteligență practică, îmbogățită și de experiența trăită. Punctele de suspensie din excipitul acestei descrieri sunt o promisiune pentru povestirile târgoveței de mai târziu. Analizând lexicul pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
frumoase și mai râvnite tinere din câte se aflau în Pisa”872, se căsătorește cu judecătorul Ricciardo din Chinzica, învățat, înțelept, dar vârstnic și fără vlagă, lipsit de putere și de bărbăție. Pentru a masca aceste inconveniente, soțul apelează la leacuri băbești și, în cele din urmă, instituie în familie respectarea unui calendar religios, care o privează pe tânăra soție de deliciile mariajului. Nevasta va fi răpită, spre marea ei bucurie, de piratul Paganino da Mare (numele personajului fiind semnificativ pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
corect că se mărește doza cu singura condiție ca să se facă aceste băi care îl vor dezintoxica pe poet de mercurul asimilat. Gândește normal, ca omul de la țară: ai într-o parte otrava, adică mercurul și în cealaltă antidotul, sau leacul adică sulful dar mai ales băile; în acest caz este evident că antidotul este mai important decât otrava și la el te gândești mai întâi, adică asta este „principala părere a lui Isac”. De unde să știe biata Hanrieta că acest
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ingerat până acum. Cu alte cuvinte, nu știm dacă doctorul susține în continuare diagnosticul de sifilis. Dacă da, și dacă el crede că Eminescu „se va face cu totul bine” ar rezulta că doctorul Isac se crede în posesia unui leac pentru sifilis, ceea ce ar fi de-a dreptul miraculos în vremea aceea (abia în 1909 se va descoperi antidotul la această boală). Există, însă, și posibilitatea ca el să fi renunțat la diagnostic și la fricțiuni, acceptând tratamentul cu fier
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai fusese poetul în 1883, înseamnă că tratamentul său era în relație cu metodele de aici, de la Hall. În fine, împreună cu dl. Victor Crăciun convenim că Eminescu avea o mare dorință/voință de a se însănătoși, de a-și căuta leacul. Completez: de vreme ce pleacă la București în primăvara lui 1888, înseamnă că poetul se baza și pe sănătatea deja dobândită. El are o sumă frumușică de bani încât să-ți permită drumul în Imperiul Austro-Ungar, însoțit, probabil, de Veronica Micle ori
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
noastră la Institutul de alienați din Viena și să-l lăsăm acolo vreme de un an. Dacă nu se va îndrepta până atunci, va fi timpul venit să-l așezăm la Golia sau la Mărcuța, ca pe un bolnav fără leac. Cu prilejul venirei D-voastre la București, ne-ați declarat, că lăsați asupra noastră toată îngrijirea materială și morală pentru nenorocitul D-voastră fiu. Cu toate acestea m am crezut dator a vă da de știre despre cele de mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
blânda Mădălina / Și-una d-alba Rusalina. / Ele, cum mi te-au văzut / Îndată s-au priceput / Și în câmp că mi s-au dus / De la Rusalim spre-apus./ Pe la revărsat de zori,/ Să găsească nouă flori / Nouă flori bune de leac./ Ele flori bune de leac / Orișicât / S-au trudit / N-au găsit, / Ci-au găsit / Pe la-nserate/ Nouă lumânări curate. / Luminile s-au aprins, / Raiul s-a deschis, / Cristos a învins, / Maică-sa a râs / Și din gur-a zis: / Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
alba Rusalina. / Ele, cum mi te-au văzut / Îndată s-au priceput / Și în câmp că mi s-au dus / De la Rusalim spre-apus./ Pe la revărsat de zori,/ Să găsească nouă flori / Nouă flori bune de leac./ Ele flori bune de leac / Orișicât / S-au trudit / N-au găsit, / Ci-au găsit / Pe la-nserate/ Nouă lumânări curate. / Luminile s-au aprins, / Raiul s-a deschis, / Cristos a învins, / Maică-sa a râs / Și din gur-a zis: / Cine-a ști și-a spune
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
greu / Ceasul de spăriat / Și cu duhul necurat: / Din fața obrazului / Din creierii capului. / Din inimă, / De sub inimă. / Din ficați, / De sub ficați, / Din carne, / De sub carne. / Din ciolane, / De sub ciolane. / Din toate ciolănelele, / Din toate încheieturile. / Să nu rămâie rău de leac / Ca un fir de mac, / În patru despicat, / În mare aruncat. / Descântatul de la mine / Leacul de la Dumnezeu / Și de la Maica Precista!". Rostind versurile, împunge trei fire de usturoi cu un ac, spală copilul cu "apă descântată" și îl dă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
De sub inimă. / Din ficați, / De sub ficați, / Din carne, / De sub carne. / Din ciolane, / De sub ciolane. / Din toate ciolănelele, / Din toate încheieturile. / Să nu rămâie rău de leac / Ca un fir de mac, / În patru despicat, / În mare aruncat. / Descântatul de la mine / Leacul de la Dumnezeu / Și de la Maica Precista!". Rostind versurile, împunge trei fire de usturoi cu un ac, spală copilul cu "apă descântată" și îl dă cu usturoi pe tot corpul 210, apa vărsând-o, apoi, într-un "loc neumblat". Vindecarea de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
astăzi, și dintr-însa izvorăște și curge Sucevița, care se revarsă în râul Suceava."373 În ziua de 40 de sfinți, de Mucenici, unele românce din Bucovina adună apă de ploaie sau de omăt și o păstrează peste an, fiind leac pentru diferitele boli (durere de cap, ochi etc.).374 În Duminica Floriile, mai precis, în seara de dinainte, în ajun, pe la miezul nopții, este obiceiul ca să se fiarbă apă cu busuioc și cu fire de la canafurile de la prapuri, furate de la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]