4,717 matches
-
este un cuantificator partitiv (1) a. un sfert / o jumătate / 40% dintre copii b. majoritatea / restul copiilor (ii) N1 este o sintagmă pseudopartitivă eliptică; sintagmele partitive de la (2)a provin din sintagme de tip (2)c. În (2)b sunt listate sintagme pseudopartitive: (2) a. o mulțime din(tre) studenți, un kilogram din unt, o ceașcă din lapte - comp. cu: b. o mulțime de studenți, un kilogram de unt, o ceașcă de lapte - sintagme pseudopartitive c. o mulțime dintre studenți = o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
În final se poate simula interesul pentru dezvoltarea unei colaborări, situație în care se mai pot obține informații suplimentare directe privind comportamentul comercial al firmei Jucarex. 4. Colectarea informațiilor externe despre produs și firmă impune utilizarea unor metode dintre cele listate în tabelul 1.1. Acestea pot fi folosite într-o formă de manual sau se poate păstra doar modul de lucru pentru obținerea unor sugestii ori idei, fără pretenții științifice. De exemplu, pot fi chestionați câțiva copii cu privire la jucăria de
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Prin suprapunerea nivelurilor și a subsistemelor (mediilor) de analiză va rezulta o matrice dreptunghiulară (vezi tabelul 3.2) ce facilitează sistematizarea analizei. Instrumentalizarea analizei sub această formă, chiar dacă numărul de coloane și linii este diferit, e propusă de majoritatea autorilor listați în tabelul 3.1. În caroiajul rezultat se înscriu elementele ce par a fi interesante pentru organizația analizată prin prisma practicii trecute a unor organizații similare sau a unor modele cu un grad semnificativ de predictibilitate. Tabelul 3.2 Numărul
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
semne de întrebare numeroase la trecerea de la un nivel la altul. Practic, se va pune întrebarea dacă un factor generic se manifestă suficient de diferențiat pentru ceea ce se consideră a fi două niveluri distincte. 3. Identificarea factorilor de influență: se listează factorii de influență posibili grupați în diferitele subsisteme identificate ca fiind de interes pe nivelul de analiză ales. Pentru cazurile obișnuite ale firmelor românești, sunt suficiente trei-cinci subsisteme. Alegerea factorilor se poate face pe baza unor liste existente în sursele
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
grupării. Criteriul de importanță poate fi specific grupării (de exemplu ponderea acțiunilor deținute pentru proprietari, poziție ierarhică pentru salariați) sau poate să fie general, cum ar fi nivelul de interes față de acțiunile organizației. 2. Caracterizarea stakeholder-ilor: se face caracterizarea stakeholder-ilor listați prin prisma următorilor descriptori: puterea, predictibilitatea, nivelul de interes, viteza de reacție, capacitatea de a genera structuri, credibilitate, dar și orice alt descriptor distinctiv care s-ar putea dovedi cu implicații asupra strategiei organizației - de exemplu, posibilitatea ca acțiunea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dar identice prin conținutul ce se raportează la aceeași idee călăuzitoare. Modelul calitativ constă în realizarea unor liste de elemente cu anumite caracteristici. Realizarea decurge în ordinea logică a relației stimulent-acțiune. Întâi, pe post de stimulent al acțiunii, se vor lista elementele interesante ale mediului intern și extern grupate pe categoriile definitorii ale analizei, apoi, pe post de acțiune-consecință, se vor lista sugestiile strategice care rezultă din fiecare combinație-element al mediului intern - element al mediului extern. Vor rezulta următoarele etape: 1
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
anumite caracteristici. Realizarea decurge în ordinea logică a relației stimulent-acțiune. Întâi, pe post de stimulent al acțiunii, se vor lista elementele interesante ale mediului intern și extern grupate pe categoriile definitorii ale analizei, apoi, pe post de acțiune-consecință, se vor lista sugestiile strategice care rezultă din fiecare combinație-element al mediului intern - element al mediului extern. Vor rezulta următoarele etape: 1. listarea factorilor interni principali ce constituie forțele organizației; 2. listarea factorilor interni principali ce constituie slăbiciunile organizației; 3. listarea factorilor externi
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
rezultate. Tabelul 7.4 Tabelul 7.5 Pentru varianta calitativă, se utilizează aceleași liste în „formatul” recomandat de Weihrich (1982) și exemplificat și de Desreumaux (1993). Combinațiile de elemente ale mediilor intern și extern sugerează adoptarea anumitor strategii. Acestea sunt listate în partea centrală a caroiajului, în tabelul 7.6. O listare simplă a acestor strategii este posibil să pară incoerentă. De aceea se încearcă „agregarea” unei strategii care să cuprindă majoritatea sugestiilor din caroiaj. Rezultanta este de forma următoare: firma
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
urmărit fiind raportul preț/calitate. Tabelul 7.6 Probleme-întrebări și teme de discuțietc "Probleme‑întrebări și teme de discuție" 1. Concepeți două scenarii (situații) în care același factor extern, pentru aceeași organizație, să reprezinte o oportunitate, respectiv o amenințare. 2. Listați oportunitățile și amenințările asociate mediului extern al unei firme cunoscute în eventualitatea adoptării unei strategii agresive. Faceți același lucru în cazul adoptării unei strategii defensive. Există diferențe între cele două liste? Care este explicația? 3. Repetați operațiunea de la problema anterioară
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de sorginte franceză. Acestea vor constitui mediul la care se vor raporta afacerile firmei studiate. Rezultatul se constituie într-o listă de segmente strategice. 2. Identificarea entităților strategice ale firmei: se identifică la nivelul firmei entitățile care corespund segmentelor strategice listate în etapa anterioară. În prima fază aceste entități pot fi definite pe baza unei activități elementare, sunt caracterizate, conform lui Atamer și Calori (1993), de următoarele elemente: • tehnologia utilizată; • aplicația sau funcția de utilizare vizată de produsele realizate; • consumatorul (grupa
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
contextul concurențial. Apoi se trec în revistă produsele organizației, ceea ce constituie un suport al discutării elementelor operaționale asociate, inclusiv ale celor comerciale. Partea financiară este focalizată pe situațiile sintetice ale ultimilor șase ani, însoțite de observații cu semnificație strategică. Datele listate pot servi pentru constituirea unei baze de calcul pentru utilitare Microsoft, astfel încât pot să se calculeze rapid o serie de indicatori (rații) și să se evidențieze tendințe sau alte situații în forme grafice dintre cele mai variate. Componenta umană a
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Air Liquide, cu prezență la Buzău (fost Ductil). Al doilea palier se restrânge ca arie la zona de reședință a firmei de interes, adică sud-estul Transilvaniei, și la activitatea specifică asociată comerțului cu produse siderurgice. În această arenă concurențială se listează competitorii interesanți. Aceștia sunt firmele Ramos, Prescom, Remat, Kronmat și altele. Concurența este acerbă, chiar dacă fiecare dintre competitori are ceva specific care îl diferențiază. Unul dintre ei a ales să se specializeze pe game înguste de produse, în timp ce un altul
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
din MEN 1 și MEN 2 se pot suprapune la anumiți pacienți, generând forme hibride de MEN, ca de exemplu asocierea de tumori ale insulelor Langerhans cu acromegalie și feocromocitom. Alte sindroame care pot uneori asocia neoplazii endocrine multiple sunt listate în tabelul 61. Recent, s-au localizat genele a căror mutație generează diverse forme de MEN (tabelul 62), toate formele de MEN fiind afecțiuni genetice autosomal dominante cu penetranță incompletă. Neoplazia endocrină multiplă tip 1 (MEN 1) este o afecțiune
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
criterii pentru clasificarea teoriilor, cum ar fi cel al capacității predictive în raport cu productivitatea, absenteismul și satisfacția sau cel al capacității explicative în raport cu leadership-ul. Lista teoriilor considerate a fi despre motivație variază de la un autor la altul. Există abordări generaliste ce listează un număr mare de teorii (23 teorii Hoffman, 17 teorii Hollyforde și Whiddett) sau abordări restrictive ce prezintă trei-șase teorii (Robbins șase teorii, Lévi-Leboyer trei teorii). Motivația caracterizează atât viața profesională, cât și viața personală. Având în vedere interesul de
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
momente electorale, ceea ce înseamnă 26,63% din totalul celor 552 primari la nivel de țară. Din cei 147 de primari, la PSD au ajuns 125, adică mai mult de 85% din total al acestora (în tabelul 1 din anexă sunt listate toate aceste localități). Pentru analiză noastră ne vom opri la aceste 125 de localități ai căror primari au devenit membri PSD. Pe județe, distribuția a fost următoarea: Albă - 5 primari, Bihor - 12, Bistrița- Năsăud - 12, Sălaj - 4 și Timiș - 18
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
prezentate comisiei. Candidații vor oferi comisiei pentru a fi evaluate următoarele materiale: O listă completă a materialelor publicate. Materialele publicate În intervalul de la ultima promovare (sau de la angajare) și până În prezent vor fi marcate cu un asterix sau vor fi listate separat. Lista va trebui organizată În funcție de tipul publicației ( ex. cărți, capitole În cărți, articole În reviste etc.). Autorii vor fi trecuți În aceeași ordine În care apar pe materialele publicate; va fi precizat și numărul de pagini, de asemenea (se
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
maritime de coastă, spațiul aerian maritim, aviația militară: ordinea de luptă, flota aeriană militară, echipamente de zbor mai ușoare decât aerul, aprovizionare; VIII. Anexe speciale. Date biografice referitoare la membri importanți ai guvernului. Terminologie geografică locală. Descrierea râurilor, lacurilor, canalelor. Listă și caracteristici ale centralelor electrice. Descrierea drumurilor. Listă cu aerodromurile și principalele piste de aterizare. Listă cu principalele linii telefonice și de telegraf. Bani, unități de măsură. Plaje șpentru operațiuni militare derulate cu amfibiiț”. 32. House of Representatives, Committee on
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
World Investable Market Index, ce urmărește aproximativ 8.500 de acțiuni din 45 de piețe de capital din țările dezvoltate și piețe emergente. Pentru specificul pieței de capital din România se poate utiliza indicele BET-C, care urmărește evoluția tuturor companiilor listate la Bursa de Valori București, cu excepția SIF-urilor. Coeficientul de volatilitate beta prezintă riscul sistematic asociat unei companii având ca referință un anumit indice bursier. Pentru niveluri diferite ale datoriilor financiare, nivelul coeficientului beta este diferit, ca urmare a riscului
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
valoare al capitalului investit, ce vor fi aprofundate în ultimele două capitole. Cunoașterea instrumentelor necesare calculării valorii companiilor reprezintă un punct foarte important pe ansamblul gestiunii cunoașterii în acest domeniu. Capitolul 3 Analiza indicatorilor de creare de valoare în companiile listate la bursa de valori „Piețele sunt constant într-o stare de incertitudine și fluxul și banii sunt realizați prin actualizarea evidentului și parierea pe impredictibil.” George Soros Introducere Capitolul abordează evoluția pieței de capital românești, reprezentată de indicele principal al
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
în continuă schimbare, ducând la evoluții imprevizibile ce depășesc calculele matematice. Evoluția indicelui BET, determinată de evoluția companiilor, ne poate oferi informații importante despre contextul financiar al analizei noastre. Astfel, pentru o analiză detaliată a performanței companiilor analizate ce sunt listate la Bursa de Valori București, se vor urmări și evoluțiile bursiere, precum și concordanța cu alți indicatori de măsurare a performanței sau de creare de valoare. Impactul și evoluția piețelor financiare ne pot oferi informațiile necesare dezvoltării analizei la nivelul companiilor
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Motivație și oportunitatea cercetării. Pornind de la conceptele prezentate în capitolul 2, am urmărit în acest capitol verificarea practică a calculării indicatorilor de creare de valoare, precum și găsirea unor legături între diversele modalități de măsurare a valorii create. Companiile selectate sunt listate la Bursa de Valori București, categoriile I, II și III. Analiza indicatorilor de creare de valoare a fost realizată asupra unui număr de 15 companii, pentru perioada 2005-2009, urmărindu-se: analiza indicatorilor de creare de valoare; legături între indicatorii de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
parte companiile selectate: extracție, transport, depozitare petrol și gaze naturale; sectorul farmaceutic; Acestea sunt sectoare reprezentative ale economiei românești, făcând parte și din categoria marilor contribuabili la bugetul de stat. Cele 15 companii reprezintă 23,44% din totalul companiilor nefinanciare listate la categoriile I și II, și 20,25% din totalul companiilor listate la categoriile I și II. Pentru detaliere, am prezentat ponderile aferente fiecărei companii analizate în totalul eșantionului, precum și la nivel de sector. Pentru ușurința prelucrării și prezentării informațiilor
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Acestea sunt sectoare reprezentative ale economiei românești, făcând parte și din categoria marilor contribuabili la bugetul de stat. Cele 15 companii reprezintă 23,44% din totalul companiilor nefinanciare listate la categoriile I și II, și 20,25% din totalul companiilor listate la categoriile I și II. Pentru detaliere, am prezentat ponderile aferente fiecărei companii analizate în totalul eșantionului, precum și la nivel de sector. Pentru ușurința prelucrării și prezentării informațiilor vom utiliza simbolurile bursiere ale companiilor utilizate. Companiile analizate au o capitalizare
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Adăugată, EVA Momentum, Valoarea de Piață Adăugată, Rentabilitatea Totală a Acționarilor, precum și indicatori propuși, precum: Profitul economic mediu la un leu capital investit și Valoarea lichidă la un leu capital investit. Calcularea indicatorilor a vizat un număr de 15 companii listate la Bursa de Valori București din cinci sectoare de activitate, ce aveau o capitalizare de 23,43% în totalul capitalizării bursiere a BVB la finalul anului 2009, analiza fiind realizată în perioada 2005-2009. Calcularea acestor indicatori a pornit de la baza
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
panel”, seriile de timp fiind utile pentru obținerea unui număr mare de variabile. În acest sens, peste 100 de variante de modele au fost testate, prezentându-se doar modelele considerate ca fiind Capitolul 3. Analiza indicatorilor de valoare în companiile listate la bursa de valori 157 valabile din punct de vedere econometric. Relevanța indicatorilor de creare de valoare este ridicată, având în vedere modelele de regresie obținute, în care, spre exemplu, EVA este dependentă de profitul net sau rezultatul exploatării. Totodată
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]