5,376 matches
-
spațiul pentru întemeierea unui sat. La 4 octombrie 1440 i se întărea mânăstirii Bistrița un sat pe care îl dăruise Oană Porcul, unul dintre cei mai bogați boieri din Moldova, iar cu această ocazie, domnii Ilie și Ștefan îi dăruiau mânăstirii “o pustie, pe Sușița, la fântâna lui Spravin ca să se întemeieze un sat mânăstirii”. La 24 august 1443, i se întărea lui Moica și fratelui său Tador satele, seliștile și “locuri din pustie, la gura... pe Tutova”. Unui preot i
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un sat pe care îl dăruise Oană Porcul, unul dintre cei mai bogați boieri din Moldova, iar cu această ocazie, domnii Ilie și Ștefan îi dăruiau mânăstirii “o pustie, pe Sușița, la fântâna lui Spravin ca să se întemeieze un sat mânăstirii”. La 24 august 1443, i se întărea lui Moica și fratelui său Tador satele, seliștile și “locuri din pustie, la gura... pe Tutova”. Unui preot i se dă “valea până unde cade Smila în Bârlad” ca să își facă sat (18
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trai. Din domeniul domnesc mai făceau parte iezerele, bălțile de la Bohotin sau de la Botna, pe Covurlui, bălțile de la Dunăre. Reiese din documentele lui Ștefan cel Mare că averea personală a domnului, în sate, era foarte mică, din ea face danii mânăstirilor, recuperând o parte prin cumpărarea a nouă sate. Dar cum din domeniul domnesc fac parte târgurile, ele constituie o mare putere din punct de vedere politic, economic și militar. Faptul că alipește Vasluiului 16 sate se explică prin importanța pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Domnesc, începând din 1432. Cel de-al treilea fiu, Costea, n-a deținut nici o dregătorie. Primul document în care apar fiii lui Oană vornicul este din 28 decembrie 1428. Domnul le întărește seliștea lui Dobrin, la Humor (Homor), unde este mânăstirea lor și trei sate, sub Dumbrava Înaltă, anume: unde a fost vătăman Minco, alt sat la iazul lor, al treilea sat, unde a fost cneaz Stan. Peste șase luni, la 3 iunie 1429, domnul le da celor trei frați un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Tulova, unde era curtea lor. Sunt înșirate apoi 18 sate și 4 seliști. Este menționată și o altă curte a lor, pe Orbic, în satul Seliștea. Între satele stăpânite de fiii lui Oană vornicul figurează și cele trei sate ale mânăstirii Humor, mânăstire care era proprietatea lor. Din 18 februarie 1445, datează un uric din care aflăm că cei trei frați dau mânăstirii Humor cele trei sate de la Dumbrava Înaltă, care, de data aceasta poartă un nume: Vornicenii, Antileștii și Părteștii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era curtea lor. Sunt înșirate apoi 18 sate și 4 seliști. Este menționată și o altă curte a lor, pe Orbic, în satul Seliștea. Între satele stăpânite de fiii lui Oană vornicul figurează și cele trei sate ale mânăstirii Humor, mânăstire care era proprietatea lor. Din 18 februarie 1445, datează un uric din care aflăm că cei trei frați dau mânăstirii Humor cele trei sate de la Dumbrava Înaltă, care, de data aceasta poartă un nume: Vornicenii, Antileștii și Părteștii. Din felul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Orbic, în satul Seliștea. Între satele stăpânite de fiii lui Oană vornicul figurează și cele trei sate ale mânăstirii Humor, mânăstire care era proprietatea lor. Din 18 februarie 1445, datează un uric din care aflăm că cei trei frați dau mânăstirii Humor cele trei sate de la Dumbrava Înaltă, care, de data aceasta poartă un nume: Vornicenii, Antileștii și Părteștii. Din felul în care erau răspândite satele lui Oană vornicul reiese că domeniul său nu este aidoma unui domeniu din Occidentul feudal
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vest de Suceava și ele formau un bloc compact de 5 sate, la Tulova, Stroinți, Zaharinți și Litanăuți la obârșia Șomuzului sau pe Șomuz și Pârteștii, care se afla la gura Solonețului. Acest grup se continua spre Vest cu satele mânăstirii Humor. Într-o arie destul de restrânsă se aflau opt sate, în mijlocul acestora aflându-se curtea boierească de la Tulova. Se pare că unele sate erau foarte mici, ele contopindu-se până la urmă cu Litenii de azi. După aceea, din moșia lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe Bistrița, se afla satul Costinți (azi Costișa). La foarte mare distanță, între Huși și Vaslui, se aflau două sate. Cea mai importantă danie pe care Alexandru cel Bun o face fiilor lui Oană vornicul, pe lângă cele trei sate dăruite mânăstirii Humor, este un loc pe stânga Prutului, unde se puteau întemeia zece sate și un alt loc, pe dreapta râului, unde se puteau întemeia alte zece sate. Punându-le pe hartă, vedem că satele vornicului nu se aflau într-un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Punându-le pe hartă, vedem că satele vornicului nu se aflau într-un singur hotar. În afară de aceasta, satul Gâdinți ajunge în posesia boierului Negre, care își avea curtea aici, sat pe care stăpânul său îl va dărui, la moartea sa, mânăstirii Bistrița. La 22 martie 1500, Ștefan cel Mare face un schimb de sate cu mânăstirea Bistrița, de la care ia satul Gâdinți și îl dăruie mânăstirii Putna, o dovadă de cât de stabile puteau fi domeniile feudale românești. Un alt sat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În afară de aceasta, satul Gâdinți ajunge în posesia boierului Negre, care își avea curtea aici, sat pe care stăpânul său îl va dărui, la moartea sa, mânăstirii Bistrița. La 22 martie 1500, Ștefan cel Mare face un schimb de sate cu mânăstirea Bistrița, de la care ia satul Gâdinți și îl dăruie mânăstirii Putna, o dovadă de cât de stabile puteau fi domeniile feudale românești. Un alt sat din moșia lui Oană vornicul, Moisinți (Moisești) din ținutul Neamț, se afla în 1455 în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
își avea curtea aici, sat pe care stăpânul său îl va dărui, la moartea sa, mânăstirii Bistrița. La 22 martie 1500, Ștefan cel Mare face un schimb de sate cu mânăstirea Bistrița, de la care ia satul Gâdinți și îl dăruie mânăstirii Putna, o dovadă de cât de stabile puteau fi domeniile feudale românești. Un alt sat din moșia lui Oană vornicul, Moisinți (Moisești) din ținutul Neamț, se afla în 1455 în stăpânirea lui Tador Limbă Dulce. La 18 februarie 1445, fiii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de cât de stabile puteau fi domeniile feudale românești. Un alt sat din moșia lui Oană vornicul, Moisinți (Moisești) din ținutul Neamț, se afla în 1455 în stăpânirea lui Tador Limbă Dulce. La 18 februarie 1445, fiii lui Oană întăresc mânăstirii Humor cele trei sate de sub Dumbrava Înaltă, moșia mânăstirii despărțindu-se de moșia boierului. Una dintre marile moșii din secolul al XV-lea este aceea a lui Oană Porcu. La 27 iulie 1448, Petru voievod îi întărește lui Oană (Ion
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Un alt sat din moșia lui Oană vornicul, Moisinți (Moisești) din ținutul Neamț, se afla în 1455 în stăpânirea lui Tador Limbă Dulce. La 18 februarie 1445, fiii lui Oană întăresc mânăstirii Humor cele trei sate de sub Dumbrava Înaltă, moșia mânăstirii despărțindu-se de moșia boierului. Una dintre marile moșii din secolul al XV-lea este aceea a lui Oană Porcu. La 27 iulie 1448, Petru voievod îi întărește lui Oană (Ion, Ivan) Porcu (Porcovici), așa cum reiese din rezumatul privilegiului, 24
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
redacteze acte pentru 10 sate. Exista un diac la curtea lui Cupcici, dar el s-a folosit pentru probleme care priveau administrarea moșiei, evidența banițelor de mei și grâu. Faptul că pe mai multe moșii boierești găsim și câte o mânăstire, nu este exclus ca printre călugări să fi fost și știutori de carte, după cum se poate bănui că boierul Cupcici, despre care Mihai Costăchescu spunea că știa limba polonă, să se fi interesat de unele scrieri folosite în vremea lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
documente care ne arată că moșia lui Cupcici nu a rămas intactă ca număr de sate și nici nu a fost unitară. Ștefan cel Mare a cumpărat, la 14 septembrie 1489, satul Grigorăuți (Grigorești). La 2 februarie 1503, Ștefan întărea mânăstirii Putna toate satele acesteia și printre ele se numărau satele Cupca, Camenca și Tomești, pe care Iurie Cupcici le dăruise, la moartea sa, mânăstirii. Cupca era satul de baștină, unde se afla curtea boierului și unde ar fi trebuit să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare a cumpărat, la 14 septembrie 1489, satul Grigorăuți (Grigorești). La 2 februarie 1503, Ștefan întărea mânăstirii Putna toate satele acesteia și printre ele se numărau satele Cupca, Camenca și Tomești, pe care Iurie Cupcici le dăruise, la moartea sa, mânăstirii. Cupca era satul de baștină, unde se afla curtea boierului și unde ar fi trebuit să funcționeze cancelaria! Alt sat, Crasna, era dăruit de către Filofei, arhiepiscopul Hușilor, așa cum reiese dintr-un document din 11 ianuarie 1613, Putnei. Satul Tomești era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se vor face sate), 3 sunt locuri în pustie, apoi sunt gârle, mori (într-un caz este vorba de o jumătate de moară), o jumătate de pădure, pive de sumane, loc unde să își facă torcătorie de lână și două mânăstiri. La 15 aprilie 1463, Șteful Cernătescu cumpără satul Motișești, Seliștea lui Tatul și poiana de la Deocheați. În privilegiul, pe care îl dă Ștefan cel Mare la 15 iulie 1468, este vorba doar de moșia lui Șteful Cernătescul. Dacă în fruntea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnești, dar mai ales prin cumpărături, nu trebuie să surprindă. Un sat prețuia între 30 și 80 de zloți. Un singur sat se vindea, la mijlocul secolului al XV-lea, cu 150 de zloți, dar pe lângă satul propriu-zis mai era o mânăstire și valea unui pârâu, de la izvor până la vărsarea într-un râu. Un privilegiu din 5 iunie 1449, ne dovedește că unii boieri aveau mari sume de bani. La această dată, Coste pârcălab se judecă în fața domnului cu Gheorghe heregariul, căruia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Heciu, pe care Mihul logofăt îl cumpărase de la Oană Popișco, la 20 iunie 1453, era vândut de Marușca, fiica lui Mihul, lui Ștefan cel Mare, care îl dăruia nepoatei sale Neacșa, fiica Mariei. Satul va fi dăruit de vara domnului mânăstirii Pobrata. Încă o dovadă că domnul restituise Marușcăi o parte din satele tatălui său, moștenite sau cumpărate. Domeniul feudal (boieresc) în timpul domniei lui Ștefan cel Mare Într-un studiu din 1964, Eugen Stănescu, reluând cele afirmate de B. T. Câmpina
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
6 sate. Biserica era a doua instituție ca importanță în statul medieval. Era aliatul domniei, pentru că aceasta îi garanta securitatea averilor, orice atingere față de domeniul mânăstiresc fiind sancționată de domn. Între 1457 și 1472, se dau 44 de privilegii bisericii, mânăstirile Neamț, Bistrița, Moldovița și Pobrata având mari domenii, care depășeau, fiecare în parte, pe cel mai mare domeniu boieresc, menționat în perioada respectivă. În aceste condiții nu se poate afirma că domnul a favorizat între 1457 și 1472 marele domeniu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ca să-i miluiască pe unii boieri, care îl slujiseră cu credință și se evidențiaseră în timpul războaielor din a doua jumătate a secolului al XV-lea, domnul cumpără și dă sate, așa cum o face și când a fost vorba de înzestrarea mânăstirilor întemeiate de el. Într-un privilegiu din 16 ianuarie 1495, fiind vorba despre întărirea stăpânirii asupra a trei sate, ne-am aștepta să vedem că este vorba de niște boieri mari, care au un domeniu compact, cu castel în mijlocul lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Starostici, satul Toporăuți. Tot acum, cei trei frați schimbau cu Ștefan cel Mare satele lor, Frătăuți, unde a fost curtea străbunicului lor, și satele Botișani și Climăuți. La 16 martie 1490, domnul cumpăra de la cei trei frați satul Măcicătății, cu mânăstire și cu mori, și le dăruia mânăstirii Putna. Domnul urmărise, prin cumpărarea și schimbul de sate de la urmașii lui Giurgiu de la Frătăuți, să strângă în jurul ctitoriei sale domeniile acesteia. La 26 februarie 1491, cei trei frați vindeau lui Purece spătar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
frați schimbau cu Ștefan cel Mare satele lor, Frătăuți, unde a fost curtea străbunicului lor, și satele Botișani și Climăuți. La 16 martie 1490, domnul cumpăra de la cei trei frați satul Măcicătății, cu mânăstire și cu mori, și le dăruia mânăstirii Putna. Domnul urmărise, prin cumpărarea și schimbul de sate de la urmașii lui Giurgiu de la Frătăuți, să strângă în jurul ctitoriei sale domeniile acesteia. La 26 februarie 1491, cei trei frați vindeau lui Purece spătar și fratelui său Ivanco Tolocico și surorii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a fugit în Polonia cu Petru Aron. Ivanco, a rămas în țară și, poate pentru asta, domnul nu a confiscat satul, pe care Ivanco și neamurile sale îl vând, la 24 noiembrie 1492, lui Ștefan cel Mare, care îl dăruie mânăstirii Putna. Lista unor domenii, care se desfac în a doua jumătate a secolului al XV-lea, este mai lungă. Nepoții boierilor, care stăpâneau mari moșii, cu privilegii date de Alexandru cel Bun, vând satele moștenite, încât opoziția marii boierimi față de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]