4,819 matches
-
sondajele consultate. Este evident că nu avem suficiente informații pentru a descrie, fără rețineri, fenomenele de migrație care au afectat populația României. Este evident că nu toți emigrații în Ungaria sunt maghiari, la fel cum este cert că nu toți maghiarii s-au stabilit în Ungaria. Nu știm nici câți dintre eu erau din Secuime și câți din restul Transilvaniei. În plus, despre structura pe niveluri de instrucție a migranților, permanenți sau temporari, nu avem informații. Dacă admitem cifrele din Sandu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
exemplu, că dezvoltarea învățământului superior în limba maghiară în afara județelor secuiești nu va contribui semnificativ la dezvoltarea acestora ci va contribui la drenarea resurselor umane dinspre această regiune. Evident, rezultatele nu epuizează problema inegalităților de șanse educaționale dintre români și maghiari în Transilvania. O lucrare retrospectivă mult mai ambițioasă trebuie să ia în calcul fenomenele migratorii, atât externe cât și interne, care au afectat distribuția capitalurilor educaționale înregistrate la un moment dat în România. În plus, abordări statistice mult mai sofisticate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
and Hungarian university students in Transylvania, Paper presented for the Center for Comparative Social Analysis, Department of Sociology, UCLA. Hatos, A. (2006). Sociologia educației, Iași: Editura Polirom. Horváth I. (2003). Migrációs hajlandóság az erdélyi magyarság körében (Intenția de migrație a maghiarilor din Ardeal) In Erdélyi Társadalom, 2003, 2, 39-55. Kiss T., Csata Zs. (2004). Migrációs-potenciál vizsgálatok Erdélyben (Cercetări asupra potențialului migrator în Ardeal) In Kiss T. (ed.) Demográfiai folyamatok az ezredfordulón Erdélyben. (Tendințe demografice în Ardeal la răscrucea Mileniului) Cluj Napoca: Editura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
aceeași perioadă. A mai publicat o monografie a comitatului Timiș (Temes vármegye, 1912), povești românești traduse în limba maghiară (Román népmesék, Budapesta, f.a.) și articolul Din trecutul poeziei poporane române („Luceafărul”, 1903), în care cercetează influențele folclorului românesc asupra celui maghiar, depistate în texte, melodii, ritmuri, dansuri, sesizând sincretismul creațiilor populare. Concepția lui A. despre folclor, așa cum reiese din lucrările sale, se dovedește una dintre cele mai moderne din epocă. Temeinic informat, la curent cu mișcarea folcloristică din țară și cu
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
60.386 în 1977, iar feminin 102.357 în 1992 față de 64.387 în 1977. Pe naționalități populația județului Vaslui s-a prezentat astfel la recensământul din 1992: din total populației de 461.374 locuitori, 458.480 erau români, 67 maghiari, 2569 romi, 28 germani, 9 ucraineni, 126 ruși-ucraineni, 8 turci, 5 bulgari, 52 evrei, 3 croați, 1 ceh, 14 greci, 1 armean, 10 alte naționalități, 1 nedeclarat. După limba pe care o vorbesc vasluienii la 1992, din totalul de 461
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu respectarea reciprocă a drepturilor cuvenite celor două părți) și consolidarea relațiilor dintre România și Statul Papal. În plus, s-a sperat ca prin acest act să se mai tempereze acțiunile antiromânești ale unor minoritari catolici aflați în slujba revizionismului maghiar și să-i determine să accepte realitatea politico-teritorială consfințită prin tratatul de la Paris- Versailles"292. Consensul partidelor politice în vederea semnării Concordatului subliniază faptul că a existat o necesitate clară pentru adoptarea lui și nu au fost lezate în niciun fel
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prezența la Expoziție să fie una complicată și delicată 848. Un rol important în pregătirea delegațiilor din țara noastră și a materialelor expuse la acest eveniment l-a avut nunțiul apostolic, ca mediator între ierarhii latini, cei uniți și cei maghiari: "De aceea mă îndrept spre Excelența Voastră, care știe deja cât de mult îi stă la inimă Sfântul Părinte această expoziție a presei, astfel încât să doriți să vă îngrijiți în cel mai bun mod posibil de participarea română la expoziție
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Catolice, cu privire la situația politică existentă și la realitățile societății românești surprind poziția și viziunea acestora despre schimbările politico-sociale: Până în 1918, cum era normal, printre românii monarhiei habsburgice se afla și un grup restrâns care dorea o înțelegere cu guvernul ungar. Maghiarii erau printre fidelii celor două confesiuni. Activitatea lor nu a putut avea rezultate practice, întrucât nu era posibilă o înțelegere cu o minoritate etnică ce-și imaginează că poate domina prin falsificarea vieții publice a populației majoritare a unei țări
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Dobrogea) s-a înregistrat următoarea situație: persoane de etnie germană în Dobrogea 12.581 (1,5%), Oltenia 3.442 (1,5%), Muntenia 20.826 (1,6%). Practic, etnicii germani ocupau locul al doilea în tabloul minorităților cu 4,1%, după maghiari (7,9%). Referitor la confesiunea catolică, existau aproximativ 7,9% greco-catolici (1.427.391 uniți) și 6,8% romano-catolici (1.234.151 catolici). În arhidieceza de București existau, la 29 decembrie 1930, aproximativ 64.993 persoane de confesiune catolică, din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
era împărtășit de peste 90% din populație, iar regimul comunist, foarte nepopular, a fost practic silit să-și modereze politica antireligioasă militantă. în România, Biserica Romano-Catolică reprezenta o minoritate confesională care nici măcar nu era omogenă din punct de vedere etnic, pe lângă maghiari regăsindu-se români, germani, bulgari, slovaci etc. Ipoteza mai plauzibilă este aceea că Vaticanul a fost împins, în cazul românesc, spre o atitudine intransigentă de politica de forță a regimului de la București. Firește, atunci când arhivele pontificatului lui Pius al XII
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să recunoască într-o formă voalată lipsa de fundament a acuzațiilor împotriva Iugoslaviei rostite în timpul „procesului Rajk”. Răspunderea principală pentru ațâțarea isteriei antiiugoslave în Ungaria în legătură cu „cazul Rajk” a fost pusă pe umerii lui L. Beria și ai colegului său maghiar Gabor Peter, arestat încă în ianuarie 1953. Recunoașterea nevinovăției lui Rajk și a comuniștilor judecați împreună cu el n-a avut însă loc. Deși Rakosi a încercat să-i convingă pe liderii iugoslavi că din partea ungară totul va fi făcut pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
URSS în Ungaria, din 23 august 1956, cu un titlu elocvent: „Despre activitatea colaboratorilor misiunii iugoslave din Budapesta, care blocau normalizarea relațiilor ungaro-iugoslave”. Este mai degrabă un tip de denunț. Apreciind negativ astfel de neînțelegeri dintre diplomații iugoslavi și cei maghiari, MAE al URSS, cel puțin până la mijlocul verii și începutul toamnei anului 1956, nu totdeauna a fost dispus să fie de partea celor din urmă. în nota din noiembrie 1955 a MAE, de exemplu, se menționa: „Detensionării relațiilor dintre Ungaria
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
regretul că, în chiar zilele prezenței lui Tito în URSS, Rakosi continua să vadă în apropierea de Iugoslavia doar părțile negative. Nu putea să nu fie luată în considerare și o altă situație: datorită popularității modelului socialist iugoslav printre mulți maghiari, îmbunătățirea relațiilor cu Iugoslavia și cu Uniunea Comuniștilor Iugoslavi ar fi trebuit să contribuie la creșterea autorității conducerii PMU la ea acasă. După așteptata plecare a lui Rakosi, succesorilor săi le revenea sarcina să rezolve două probleme grele și incompatibile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care variau de la 4 la 70 de oameni, recrutați dintre membrii partidului „Crucile cu Săgeți”, și erau dotate cu materialul necesar efectuării actelor de diversiune. Serviciile informative sovietice reușiseră să captureze 18 astfel de grupuri până la jumătatea lunii ianuarie 1945. Maghiari din Ardeal sau Ungaria, parașutați de germani, au fost capturați și de autoritățile române, cum s-a întâmplat la 20 aprilie 1945. Ei dețineau importante cantități de explozibili, muniții etc.. în contextul frământărilor politice din România, de la sfârșitul lunii februarie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
terenul pierdut în sud-estul Europei. în decembrie 1944, în Ungaria erau concentrate 55 de divizii germane și ungare, dintre care nouă blindate. Era cea mai mare forță germană de pe frontul de est. în aceeași lună, Hitler i-a spus dictatorului maghiar Ferenc Szálasi că va elibera estul Ungariei și Balcanii prin forța armelor, ajutat de o răscoală în spatele frontului inamic, foarte asemănătoare cu activitatea coloanei a 5-a care a acompaniat prima înaintare germană în est, în 1941. La sfârșitul lunii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la sfârșitul războiului președintele cehoslovac Edvard Beneš a hotărât să îi „transfere” în țările lor „de baștină”. Ca o politică unilaterală, de inspirație cehă, aceste expulzări au fost bine primite de cehi, dar nici slovacii nu se împotriveau mutării etnicilor maghiari. în mod clar, tratamentul nedrept de care au beneficiat est-europenii nu a fost doar inițiativa comuniștilor sovietici, așa cum le plăcea guvernelor occidentale să afirme în timpul Războiului Rece. De fapt, Vestul nu era nici pe departe inocent în această problemă a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au depășit de mult limita normală a relațiilor dintre două țări, să vă prezint pericolul situației existente, în vederea analizării și luării măsurilor ce se impun pentru apărarea intereselor majore ale țării noastre” (p. 382). După declanșarea evenimentelor de la Timișoara, intervențiile maghiarilor, atât din Ungaria, cât și din Occident, sunt considerate un factor de destabilizare majoră. Aceasta nu e doar opinia reprezentanților români: la 29 noiembrie, atașatul militar al Cehoslovaciei la Belgrad afirmă că “în manifestările antisocialiste din RSCS sunt implicate forțe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ncerca să folosească problema financiară `ncă nerezolvată pentru a impune Ungariei calea sa de construire a socialismului (RGANI, fond 5, op. 28, dosar 405, f. 104). Vezi nota discuției consilierului Ambasadei URSS din Ungaria, V. Astafiev, cu ministrul de Externe maghiar I. Boldoczki din 5 martie 1956 (AVPR, fond 077, op. 37, mapa 187, dosar 7, ff. 207-208). Ibidem, dosar 9, f. 202. Ibidem, dosar 7, ff. 150-151. Ibidem, f. 49. Ibidem, f. 151. Despre insuficiența școlilor iugoslave din Ungaria, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prizonierat la Szolnok, `n octombrie 1944. Toți intraseră apoi `n „Armata Națională” a „Guvernului Național Român” de la Viena. `n preziua capitulării Reich-ului, două avioane germane decolaseră de pe aeroportul Hörstig cu direcția Carpați. Din primul aparat urmau a fi parașutați cinci maghiari deasupra platoului Transilvaniei. Din cauza ceții, cele două avioane s-au pierdut unul de altul, ulterior cel `n care se găseau românii lovindu-se de v`rful Negoiul (ibidem, dos. 8352, vol. 2, ff. 143-145). Ibidem, dos. 9029, vol. 3, f.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
673 înaintată Secției a I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major de către Secția a VII-a Legătura cu Armatele Aliate privind nota trimisă Misiunii Militare germane, prin care se comunică faptul că batalioanele de lucru solicitate vor avea 50% minoritari (maghiari, evrei, ucraineni și ruși), respectiv cererea Misiunii Militare germane de înlocuire a evreilor din aceste batalioane de lucru, întrucât îmbrăcarea uniformelor germane de către evrei este "incompatibil cu prestigiul și demnitatea Armatei Germane". 402. 5 octombrie 1943. Nota nr. 43.844
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
2008, de cum s-a anunțat independența provinciei Kosovo, am știut că și în România se va declanșa o ditamai discuție pe această temă. S-a întâmplat aici, la doi pași de noi, România e tot un stat multietnic, românii și maghiarii s-au ciorovăit secole pe tema Ardealului, așa că nu puteam scăpa o asemenea ocazie. Deși marea majoritate a cetățenilor - fie ei români sau maghiari - n-ar fi pierdut nimic dacă am fi scăpat-o. Poate sunt prea optimist, poate am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
așa că nu puteam scăpa o asemenea ocazie. Deși marea majoritate a cetățenilor - fie ei români sau maghiari - n-ar fi pierdut nimic dacă am fi scăpat-o. Poate sunt prea optimist, poate am prea mare încredere în toleranța românilor și maghiarilor de aici, dar cred cu adevărat că un conflict precum cel din Kosovo nu ar putea avea loc în România - nici în Ținutul Secuiesc și nici în alt spațiu multietnic, cum a fi... Bucureștiul, să zicem. Și totuși declararea independenței
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
ar putea avea loc în România - nici în Ținutul Secuiesc și nici în alt spațiu multietnic, cum a fi... Bucureștiul, să zicem. Și totuși declararea independenței kosovarilor a declanșat și la noi discuții aprinse pe tema internă a autonomiei/independenței maghiarilor. Au apărut mai întâi rezultatele unui referendum neoficial făcut de Consiliul Național Secuiesc în Ținutul Secuiesc (scuze pentru repetiție). Sondajul arăta că din cei 200.000 de participanți la referendum, 99% erau de acord cu autonomia maghiarilor. A fost o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
a autonomiei/independenței maghiarilor. Au apărut mai întâi rezultatele unui referendum neoficial făcut de Consiliul Național Secuiesc în Ținutul Secuiesc (scuze pentru repetiție). Sondajul arăta că din cei 200.000 de participanți la referendum, 99% erau de acord cu autonomia maghiarilor. A fost o mare știre și a stârnit mare vâlvă. Nimeni nu s-a deranjat să întrebe câți cetățeni din Ținutul Secuiesc nu au participat la referendum - ar fi aflat că vreo opt-nouă sute de mii. Nimeni nu s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
pentru cele două grupări miza e mult mai mare: e cașcavalul parlamentar de la București, pentru care sunt gata să cânte cu disperare aria autonomiei în provincie. Foarte levantini în atitudine - dovadă că sunt cu adevărat frații noștri -, reprezentanții politici ai maghiarilor (majoritatea deveniți buni bucureșteni) au mers iar pe ideea autonomiei. Nu, ei nu vor independență, nici nu e cazul, nici nu se pune problema - fiindcă pe de o parte, după cum am zis, miza e prezența la Centru, în București, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]