4,894 matches
-
însemnate de turbării și landă (formație vegetală tipică zonelor nisipoase). În sud-est, pădurile de foioase (fag și stejar) au o extindere importantă. Vegetația este halofilă și arenicolă, iar fauna cuprinde păsări de apă (bâtlanul purpuriu, cormoranul, lopătarul etc.), păsări migratoare, mamifere mari concentrate în rezervații. Unele specii ca porcul mistreț, castorul și altele au fost introduse local sau reintroduse, iar reptilele sunt în pericol de dispariție. Unele specii de animale și plante sunt protejate de lege, iar dintre rezervații cele mai
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
a desemnat, conform Convenției Ramsar, 17 zone umede (mai mult de 40.000 de km) ca fiind de importanță internațională. Cea mai spectaculoasă zonă umedă este Esteros del Iberá, unde insulele plutitoare de plante amfibii adăpostesc o multitudine de păsări, mamifere și reptile. "Pădurile subtropicale" — Aflată, aproape în totalitate, sub Tropicul Capricornului, Argentina nu are păduri tropicale propriu-zise, dar selva subtropicală se găsește în provincia Misiones. Mai mult de 90 de specii diferite de copaci, printre care și ceibo și lapacho (care
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
nu zboară (choike) se găsesc în stepele din nord-vest și din Patagonia. De-a lungul coastei trăiesc albatroși cu sprâncene negre, petrei uriași și cormorani cu gât negru, iar în provinciile Chubut și Santa Cruz pinguini Magellan. Cel mai reprezentativ mamifer terestru este guanaco (o rudă a lamei domesticite din Patagonia), răspândit peste tot. Alte mamifere rumegătoare sunt huemul andin, o cornută cu subspecii nordice și vestice, și "pudú", o căprioară pitică. Tapirul subtropical, înrudit cu calul, se întâlnește în zona
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
coastei trăiesc albatroși cu sprâncene negre, petrei uriași și cormorani cu gât negru, iar în provinciile Chubut și Santa Cruz pinguini Magellan. Cel mai reprezentativ mamifer terestru este guanaco (o rudă a lamei domesticite din Patagonia), răspândit peste tot. Alte mamifere rumegătoare sunt huemul andin, o cornută cu subspecii nordice și vestice, și "pudú", o căprioară pitică. Tapirul subtropical, înrudit cu calul, se întâlnește în zona nordică (subtropicală). Cel mai mare carnivor din Argentina este puma, care trăiește doar în pădurile
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
huemul andin, o cornută cu subspecii nordice și vestice, și "pudú", o căprioară pitică. Tapirul subtropical, înrudit cu calul, se întâlnește în zona nordică (subtropicală). Cel mai mare carnivor din Argentina este puma, care trăiește doar în pădurile subtropicale. Alte mamifere notabile sunt maimuța capucin, maimuța urlătoare și capibara de râu. Pe plajele nisipoase și pe insulele stâncoase, de-a lungul coastei patagoneze, își duc existența leii-de-mare sudici, elefanții-de-mare sudici și focile cu blană. În apele de lângă Peninsula Valdéz se întâlnesc
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
Forestiera Taï a fost creată în 1926 și promovată la statutul de Parc Național în 1972. A fost recunoscut drept Rezervație a biosferei UNESCO în 1978 și adăugat pe lista de Patrimonii Naturale Mondiale în anul 1982. Cinci specii de mamifere din Parcul National Taï sunt pe lista speciilor pe cale de dispariție precum: Hipopotamul Pygmy, Maimuță Măslinie Colobus, Leoparzi, Cimpanzei și Antilopa Jentink. Pădurea Tăi este un rezervor natural pentru virusul Ebola. Organizația Mondială a Sănătății și-a exprimat îngrijorarea cu privire la
Parcul Național Taï () [Corola-website/Science/314548_a_315877]
-
montană", "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") și protejează o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
păsări, pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), pisica sălbatică
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
plante hidrofile și mezohidrofile: rugina,rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
protejată dispune de trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: "Turbării active", "Turbării cu vegetație forestieră" și "Turbării degradate capabile de regenerare naturală". La baza desemnării sitului se află câteva specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) și faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere protejate semnalate în arealul zonei naturale: vulpe ("Vulpes vulpes"), jderul de copac ("Martes martes") , veveriță ("Sciurus carolinensis"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"); Păsări: șorecarul comun ("Buteo buteo"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), mierlă ("Turdus merula"), mierla gulerată
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
habitate natural de interes comunitar ("Turbării cu vegetație forestieră") și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere și păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
specii de mamifere și păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), hermelină ("Mustela
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
în bazinul Baraolt, în mod obligatoriu, au intrat în fundamentul cretacic, acesta fiind cercetat și prin metode geofizice. Peste depozitele pliocene este prezent pleistocenul și depozitele de pante, a teraselor apelor curgătoare. Datarea lor s-a putut face cu ajutorul fosilelor mamifere care au trăit pe aceste meleaguri în timpul cuaternarului. Holocenul este prezent peste tot, fiind compus din depozite groase de pietrișuri și nisipuri fluviatile. Cele din urmă conțin ape dulci, rar mineralizate, și în ele se poate măsura, aproape peste tot
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
printre care și Sydney Bristow și Marshall Flinkman. Când pe logodnica lui Marshall, Carrie Bowman a apucat-o durerile nașterii în sediul CIA, ea a insistat să se căsătorească înainte de a naște. Marshall a accesat repede un site pentru "Biserica Mamiferelor", de unde i-a obținut lui Weiss împuternicirea de a le oficia căsătoria neașteptată. Weiss a fost singurul membru din "familia" lui Sydney de la CIA, care nu a fost recrutat la divizia secretă APO la începutul sezonului 4, dar acest lucru
Eric Weiss () [Corola-website/Science/303738_a_305067]
-
în bazinul Baraolt, în mod obligatoriu, au intrat în fundamentul cretacic, acesta fiind cercetat și prin metode geofizice. Peste depozitele pliocene este prezent pleistocenul și depozitele de pante, a teraselor apelor curgătoare. Datarea lor s-a putut face cu ajutorul fosilelor mamifere care au trăit pe aceste meleaguri în timpul cuaternarului. Holocenul este prezent peste tot, fiind compus din depozite groase de pietrișuri și nisipuri fluviatile. Cele din urmă conțin ape dulci, rar mineralizate, și în ele se poate măsura, aproape peste tot
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
sărăturate panonice și ponto-sarmatice", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin" și "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere mari și mici, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere mari și mici, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte) și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), orbete ("Nannospalax leucodon"), Păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) protejate
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
ca la șerpi sau unii saurieni) sau fragmente corespunzătoare acestuia sunt sudate ori cu tendință la sudare de segmentul proximal (chelonieini), sau între ele (unii saurieni). Dacă la păsări talusul este fuzionat cu oasele aflate proximal, autopodul membrelor posterioare la mamifere prezintă totdeauna un talus. "Capul talusului" ("Caput tali") este segmentul distal (anterior) rotunjit al talusului fiind unit de corpul talusului prin colul talusului. El se articulează înainte cu osul navicular, iar în jos cu calcaneul și se află în contact
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
care se află pe fața superioară a talusului și rareori are mai mult de 4 mm în lungime. "Tetrapodele" sunt animale vertebrate care au 2 perechi de membre: membrele anterioare și membrele posterioare. Aici sunt incluse amfibienii, reptilele, păsările și mamiferele. La om în urma realizării stațiunii verticale membrul anterior devine membrul superior, iar membrul posterior devine membrul inferior. "Membrul propriu-zis" al vertebratelor tetrapode, numit și "chiridiu" ("chiridium"), este format după o schemă unică, pe care o regăsim la toate speciile, atât
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
iar struțul african nu are decât două degete: al III-lea și al IV-lea. De obicei, degetul I (cel intern) are 2 falange, degetul II - 3 falange, degetul III - 4 falange; degetul IV - 5 falange. Autopodul membrelor posterioare la mamifere prezintă totdeauna un astragal (format prin sudarea tibialului și intermediarului) și un calcaneum (peroneal), pe lângă care se pot găsi și celelalte tarsiene, adică tarsienele distale, precum și osul central. Astfel bazipodul pelvin la mamifere este format din 7 oase tarsiene, dispuse
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
IV - 5 falange. Autopodul membrelor posterioare la mamifere prezintă totdeauna un astragal (format prin sudarea tibialului și intermediarului) și un calcaneum (peroneal), pe lângă care se pot găsi și celelalte tarsiene, adică tarsienele distale, precum și osul central. Astfel bazipodul pelvin la mamifere este format din 7 oase tarsiene, dispuse pe două rânduri între zeugopod și metapod. Rândul proximal, este format din 3 oase: astragal, calcaneu și scafoid (osul central), aflat în centru; astragalul este osul ce se articulează cu tibia. Rândul al
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
singur os denumit micul cuneiform. Rumegătoarele au 5 oase fiindcă s-au sudat cuboidul și scafoidul formând osul cuboscafoid și cuneiformul II cu III formând marele cuneiform. La suine (porc) și carnivore se găsesc toate cele 7 oase. Metatarsienele la mamifere sunt în număr de cinci, ca și degetele, în cazul pentadactiliei. Numărul lor se poate însă reduce până la un singur metatarsian funcțional și un singur deget (la ungulate mezaxonice). Ca și la membrul anterior, degetul I poate fi opozabil celorlalte
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
de la maimuțele antropomorfe. Numărul falangelor este 2 la degetul I, 3 pe celelalte degete, ultima falangă purtând gheară, unghie sau copită. Oasele bazipodului au căpătat o nomenclatură specială în anatomia umană, nomenclatură care este extinsă de unii autori la toate mamiferele și chiar la alte vertebrate. "Bazipodul mâinii (încheietura mâinii) la om" este format din 8 oase carpiene, așezate în două rânduri. Rândul proximal este constituit din următoarele oase: scafoid (radial), semilunar (intermediar), piramidal (cubital) și un pisiform (os sesamoid supranumerar
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]