160,815 matches
-
semenilor, invidia, lăcomia, răzbunarea, minciuna, delațiunea mincinoasă în țară și la înaltul Bruxelles, păruiala în văzul Europei și multe altele. Așa că nu-i de mirare, domnule Știrbu, că toți puchinoșii Uniunii vin să ne dea lecții de bună purtare și management că poate-poate mai ciupesc și ei câte ceva. Dar se pare că am ajuns cam departe cu vorba noastră și în cu totul altă parte decât aceea în care ne-am propus, anume să facem vorbire despre alt soi de torționari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pp. 397-405. Goerge,Robert M., E. C. Howard, D. Yu și S. Radomsky, Adoption, Disruption, and Displacement in the Child Welfare System, 1976-94, Chapin Hall Center for Children at the University of Chicago, Chicago, 1997. Goffman, Erving, Stigma: Notes on the Management of Spoiled Identity, Pelican Books, London, 1963. Grabe, Pamela V., ed., Adoption Resources for Mental Health Professionals, Transaction Publishers, Rutgers, New Brunswick, New Jersey, 1990. Greenwell, Fern K. "The Impact of Child Welfare Reform on Child Abandonment and Deinstitutionalization: Romania
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vezi și Richard P. Barth și Marianne Berry, 1988, op. cit. 346 Shana Levin și Colette van Laar, eds., Stigma and Group Inequality: Social Psychological Perspectives, Lawrence Erlbaum Associates, New Jersey, 2005, p. 2. 347 Erving Goffman, Stigma: Notes on the Management of Spoiled Identity, Pelican Books, London, 1963, p. 3. 348 Ibidem, p. 2 349 Mark C. Stafford și R. Scott Richard, "Stigma Deviance and Social Control, some Conceptual Issues", în Ainlay Stephen C. Ainlay, Gaylene Becker și Lerita M. Coleman
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
preocupări teoretice concretizate într-un curs de Economia sectorului public, ținut la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor a Universității "Alexandru Ioan Cuza", ca și într-o serie de lucrări anterioare, cum sunt: Iașiul centru regional (coordonator), Polirom, Iași, 1998, Managementul administrației publice (coautor), Sedcom Libris, Iași, 2000, Economie generală, Institutul European, Iași, 2005 Politici economice conjuncturale, Junimea, Iași, 2007 și Dezvoltare regională și cooperare transfrontalieră, Junimea, Iași, 2007, Sisteme economice, Junimea, Iași, 2009. De data aceasta este analizat mai exhaustiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a răspîndit practica subvențiilor tip "bloc", sau globale, standardele de performanță tehnică și economică. În domeniul servici-ilor publice au fost preluate metode din practica afacerilor, întărindu-se rolul contractelor, al prețurilor liberalizate și asumarea responsabilităților, în cadrul unui nou tip de management. Expansiunea piețelor s-a însoțit de reducerea controlului birocratic și creșterea posibilităților de alegere a consumatorilor. Astfel, treptat, filosofia și politica Welfare-State au fost în bună măsură abandonate, instalîndu-se la putere altele mai liberale. 1.8. Stat productiv sau Stat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Bunuri și servicii publice Sustem de valori pluralist Interes public Mînă vizibilă Roluri politice (politician, cetățean, grupuri de interes public) Suveranitatea cetățeanului Recompensă: vot Instituție majoră: guvernarea Principii active: justiție, echitate, dreptate Sursă: Rogene Buchol, Essentials of Public Policy for Management, Prentice-Hall, Inc., New York,1985 Înainte însă de a sesiza contradicții, să recunoaștem, totuși, complementaritatea și relațiile de interdeterminare dintre aceste ele-mente. În plus, să amintim faptul că procesul politic adoptă decizii colective, întemeiate pe negocieri și pe compromisuri, care pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se desfășoară într-un mediu necompetitiv și de informații incomplete, fără nici un fel de riscuri: instituțiile guvernamentale nu pot da faliment. În țările occidentale s-au făcut multiple încercări de îmbunătățire a performanței sectoarelor birocratice, de introducere a unui "non management public", sau "management cu stimulente de piață". Cu toate acestea, un anumit grad de ineficiență rămîne una din trăsăturile standard ale administrației guvernamentale. În economiile aflate în tranziție, există solicitări (necesități) suplimentare pentru intervenții guvernamentale, printre care: organizarea privatizării; pregătirea-adaptarea-revizuirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
un mediu necompetitiv și de informații incomplete, fără nici un fel de riscuri: instituțiile guvernamentale nu pot da faliment. În țările occidentale s-au făcut multiple încercări de îmbunătățire a performanței sectoarelor birocratice, de introducere a unui "non management public", sau "management cu stimulente de piață". Cu toate acestea, un anumit grad de ineficiență rămîne una din trăsăturile standard ale administrației guvernamentale. În economiile aflate în tranziție, există solicitări (necesități) suplimentare pentru intervenții guvernamentale, printre care: organizarea privatizării; pregătirea-adaptarea-revizuirea noului sistem legislativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
activităților Importantă pentru reușita întreprinderilor publice este și funcționarea instituțiilor și nivelul culturii antreprenoriale. De exemplu, instituția contractului poate funcționa la fel de bine și în sectorul public ca și în cel privat. Sau la fel de rău. Este vorba inclusiv de contractele de management, prin care se pot impun anumite standarde și selecționa anumiți manageri performanți. Aceasta creează concurență, emulație la nivelul conducerilor, aspect foarte important. În consecință, conservarea integrală a întreprinderilor publice în sectorul de stat pare puțin probabilă, dacă se dorește eficiență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
serviciilor publice este de mare actualitate și prezintă o miză majoră a reușitei întregului program de reformă. Dificultățile sunt mult mai mari decît în țările dezvoltate da-torită piețelor incomplete și nonconcurențiale, rigide, culturii antreprenoriale subdezvoltate, remanenței mentalităților, cadrului legislativ precar, managementului deficitar, instituțiilor viciate, lipsei de voință politică etc. Am mai spus-o și accentuăm: privatizarea nu este un obiectiv în sine. Ea poate fi dezirabilă în măsura în care conduce la rezultate superioare, vizibile într-o reechilibrare a bugetului de stat, reducerea poverii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
adaptate la situații specifice, se pot dovedi de succes. Parteneriatul public-privat are avantajul că nu implică costuri prea ridicate pentru buget. Este o formulă care poate crea piața, adapta mentalitățile și mercantiliza comportamentele. Legislația, reglementările trebuie să fie permisive, iar managementul calificat. Parteneriatul poate consta în subcontractarea de lucrări publice, concesionarea de terenuri și capacități, franșizare și crearea de între-prinderi mixte. Subcontractarea este recomandată atunci cînd există mai mulți furnizori competitivi și se poate organiza o licitație eficientă. Se pot obține
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
vin cu aport de capital financiar și tehnologic, ca și cu know-how-ul necesar. Formula permite asocierea lesnicioasă a partenerilor și este utilizată frecvent. Pe lîngă parteneriat, o altă metodă de deschidere a sectorului public către economia privată o constituie privatizarea managementului. Este un prim pas spre privatizarea totală, poate fi utilizat și experimental, în special acolo unde există criză de capital, de investiții, cum sunt țările foste comuniste și unde se dorește introducerea principiilor private de management pentru o gestiune mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
privată o constituie privatizarea managementului. Este un prim pas spre privatizarea totală, poate fi utilizat și experimental, în special acolo unde există criză de capital, de investiții, cum sunt țările foste comuniste și unde se dorește introducerea principiilor private de management pentru o gestiune mai eficientă. Este o metodă mai puțin costisitoare. Are la bază contractul dintre stat, ca proprietar, și managerul sau managerii întreprinderii publice respective. Nu conduce la crearea mediului concurențial, controlul guvernului asu-pra activității rămînînd cvasitotal. Întreprinderile rămîn
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
stat, în schimb managerii pot deveni niște oameni importanți în societate. De multe ori beneficiază de adevărate rente politice, obiective și criterii ușor realizabile pentru a subordona resurse ale întreprinderilor respective unor interese de grup, de partid etc. Contractul de management poate fi încheiat de administrație și cu o firmă privată specializată. Este așa-zisul contract de gestiune, Statul rămînînd în continuare proprietar. De obicei, scopul este rentabilizarea întreprinderii, acordîndu-se pentru aceasta o largă autonomie decizională. Un studiu al Băncii Mondiale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
contracte relevă o reușită convingătoare în proporție de peste 65%, mai ales acolo unde serviciile publice sunt omogene, investițiile în noi tehnologii se fac la intervale mari de timp, iar concurența este destul de puternică. În situații de monopol natural, contractul de management va conține reglementări referitoare la tarifele serviciilor publice și la rezultatele ce urmează a fi obținute. Avantajele rezidă într-o presiune mai mică asupra bugetului, ameliorarea raportului preț/calitate, o productivitate și o rentabilitate sporite. Dezavantajul ar consta în faptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
regimul impozitelor și taxelor locale, sistemul de facilități, instituirea de zone speciale de dezvoltare tehnologică și/sau de liber schimb etc.), capacitate de expertiză, capital instituțional (administrație, rețea finan-ciar-bancară, unități de cercetare-dezvoltare, de învățământ, camere de comerț etc.), dezvoltarea infrastructurii, management performant, nivelul de cultură și civilizație, prin deschiderea spre exterior, o anumită entitate administrativ teritorială poate să-și asigure dezvoltarea econo-mico-socială, devansându-și concurenții efectivi sau potențiali. Trebuie, însă, asigurată libertatea și încurajată inițiativa agenților economici autohtoni și străini, pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nici o coerență între obiective, mijloace și rezultate; nu există un sistem informațional adecvat; nu există o interfață între administrație și economie (în afara celor neoficiale, desigur) și, mai ales, lipsesc mijloa-cele unei promovări economice eficiente: acoperire bugetară, capital-risc (pentru creație-inovare, dezvoltare-investiții, management buy-out), capital-proximitate, cauționare bancară, contribuții la serviciul datoriilor. Nu există nici exonerări fiscale, incubatoare sau pepiniere de afaceri, centre de transfer tehnologic, know-how, nici o formă corespunzătoare de asistență în gestiunea întreprinderii, nici o colaborare adecvată între mediul universitar și cel economic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
libertate suficiente. El va putea crea deci proceduri de informare suplimentare ale mandantului. Toate aceste proceduri vor antrena apariția de "costuri ale agentului", zise de supraveghere sau de obligare. La prima vedere totul se petrece ca și cum disocierea dintre proprietate și management în societățile de capitaluri, dintre controlul politic și birocrație în administrații ar conduce la o situație suboptimală. Costurile agentului, legate de asimetriile informaționale nu determină o reunire a celor două funcții? Nu, e suficient să avansezi această idee ca să-ți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
programe de cercetare-dezvoltare-inovare. Toate acestea vor duce după un timp la o necesară privatizare a între-prinderilor publice respective, în căutare de capitaluri și pentru a urma tendințele de globalizare tot mai accentuate. Privatizarea se poate dovedi o soluție pentru un management mai profesionist, o infuzie mai mare de capital sau accesul la o piață mai vastă, inclusiv prin fuziuni și concentrări, dar nu poate fi un panaceu, deoarece ea poate conduce la: servicii inegale oferite utilizatorilor, marilor și micilor consumatori (de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
energetice accesibile, comunicațiile cu exteriorul, politicile guvernamentale, dezvoltarea serviciilor, facilitățile de agrement ș.a. Diferitele niveluri de decizie politică și economică nu trebuie să inhibe funcționarea piețelor, adaptabilitatea și flexibilitatea sistemului, adecvarea investițiilor la context. Cu alte cuvinte, se impune un management corespunzător, atît la nivel local cît și guvernamental. Pentru liberali, cauzele principale ale diferențelor de dezvoltare dintre regiuni sunt lipsa de cultură antreprenorială a unora și intervențiile excesive ale Statului. Rețetarul propus se concentrează, deci, pe dereglementare, funcționarea liberă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
este cu atît mai mare cu cît regiunea respectivă este mai puțin dezvoltată. Toate cele trei tipuri de regiuni depind, însă, de politica guvernului în materie de educație, cercetare, de gradul de libertate, de flexibilitate a pieței muncii, de calitatea managementului macroeconomic general. Astfel, o monedă sănătoasă, un sistem fiscal coerent, suplu și stabil, investiții serioase în educație și cercetare, un nivel redus al reglementărilor, o infrastructură de calitate, o bună gestionare a deficitelor și evitarea derapajelor sunt elemente macroeconomice care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Local Governments and Markets, Clarendon Press, Oxford, 1990; > Beitone Alain, Economie, Sirey, Paris, 2004; > Benard Jean, Economie publique, Economica, Paris, 1984; > Biblia, Ed. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, 1988; > Brăilean Tiberiu (coordonator), Iașiul centru regional, Polirom, Iași, 1998; > Brăilean Tiberiu (coautor), Management în administrație, Sedcom Libris, Iași, 2000; > Brăilean Tiberiu, Economie generală, Institutul European, Iași, 2005; > Brăilean Tiberiu, Politici economice, Junimea, Iași, 2007; > Brăilean Tiberiu, Dezvoltare regională și cooperare transfrontalieră, Junimea, Iași, 2007; > Brăilean Tiberiu, Sisteme economice, Junimea, Iași, 2009; > Brown C.V.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
2009; > Brown C.V., Public Sector Economics, Blackwell, Oxford, 1995; > Brown Michael Barrott, Model of Political Economy, Penguin Books, London, 1995; > Buchanan John, The Economics of Politics, The Institute of Economic affairs, London, 1978; > Buchol Rogene, Essentials of Public Policy for Management, Prentice-Hall, Inc., New York, 1985; > Cabannes M., La politique macro-economique, Armand Colin, Paris, 1994; > Coase R. H., Essays on Economics and Economists, University of Chicago Press, Chicago, 1994; > Constantin Luminița, Dezvoltare regională, Economica, București, 1999; > Crozet Yves, L'Analyse économique à
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
1992, p.6. 29 citat în N. Hoanță, op.cit. 30 Farray Nemec, Glen Wright, Finanțe publice, Ed.Ars Longa, București, 2000, p. 110. 31 "L'évaluation des activités publiques", în Recherches économiques et sociales, nr. 13-14, 1985. 32 "Science administrative, management public et analyse des politiques publiques", in Revue française d'administration publique, nr. 24, 1982. 33 Preluat din V.Ișan, V.Cocriș, Sectorul public. Iluzia bunăstării generale, Ed. Ankarom, Iași, 1998, p. 144. 34 W.E.Oates, Fiscal Federalism, New York
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
că au studii superioare, dar afirmă și că propria lor conștiință le influențează comportamentul profesional. Comportamentul profesional mai este influențat de surse, de audiență și, abia pe locul patru, de standardele profesionale. Din chestionar reiese, de asemenea, următoarea idee principală: managementul și colegii dețin cel mai important rol, din perspectiva jurnalistului român. Întrucât produsele media sunt rezultatul unei munci colective, colegii cei mai apropiați sunt și cei mai importanți critici. Importante sunt, de asemenea, legile, care reglementează activitatea mass-media, și publicul
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]