3,623 matches
-
La sfârșitul evului mediu s-au dezvoltat ateliere meșteșugărești simple, apoi ateliere subordonate breslelor, manufacturile concentrate și cele dispersate. Meșteșugurile erau practicate și de țărani ce își produceau singuri cele necesare sau își completau veniturile lucrând pentru proprietarii manufacturilor urbane. Meșteșugurile erau concentrate în orașe și erau semnificative din punct de vedere calitativ, dar erau semnificative și în zonele rurale din punct de vedere cantitativ. Reglementările de breaslă și breslele s-au înmulțit, pe lângă efortul de protejare a interselor și de
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
accentuat procesul de destrămare. În orașe, că urmare a depășirii însemnătății economice a micii producții meșteșugărești și a schimbului local și regional de către marea producție manufactiera și de către comerțul la distanță lungă, a avut loc o treptată slăbire a organizării meșteșugurilor sub formă corporativasi a comerțului pe baza asociațiilor de tip medieval (ghilde, hanse), ceea ce a contribuit la înlăturarea treptată a piedicilor care stăteau în față industriei și a comerțului organizat pe baza capitalistă. Totodată, pentru a ocoli reglementările corporative urbane
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
lor de muncă și să devină lucrători salariați permanenți. Procesul formării lor s-a realizat în Europa apuseană între sec. XVI-XVII, îndeosebi prin stratificarea și sărăcirea țărănimii sau prin deposedarea ei de loturile de pământ deținute și prin ruinarea unor meșteșuguri breslași din orașe. În Anglia intensificarea împrejmuirilor și comasărilor a generat o masă de țărani lipsiți de mijloace de producție și de subzistență. Destrămarea structurilor și a organizării tradiționale a proprietății funciare feudale și a structurilor sociale rurale a creat
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
Europa apuseană. Formarea relațiilor capitaliste în agricultură în secolele XVI și XVII au avut loc în condițiile progresului tehnic din economia agrară, ale creșterii producției și intensificării circulației produselor agricole precum și ale crizei și destrămării structurilor sociale feudale. Deși mineritul, meșteșugurile și manufacturile, comerțul, operațiile bănești, navigația s-au extins, economia agrară și populația rurală ocupau încă ponderea cea mai mare în economia și societatea țărilor din Europa apuseană în sec. XVI-XVII. Pe ansamblul țărilor din Europa apuseană populația rurală reprezenta
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
vizitat în oraș includ: locul de naștere al lui Ján Kollár, o biserică catolică în stil neogotic, cu un altar valoros construit pe locul altarului vechi, o biserică luterana construită în 1784, un mausoleu ce găzduiește în prezent muzeul de meșteșuguri, o seră în stil art-nouveau și o pavilion din 1800. Împrejurimile orașului Mošovce sunt cu adevarat unice. Un complex istoric de ălei cu pomi și crânguri care creează un peisaj estetic și impresionant, ce se adaugă peisajului de pădure al
Mošovce () [Corola-website/Science/302827_a_304156]
-
între linia unor orașe-cetăți la marginea stepei și care se întinde de la cursul mijlociu al râului Volga și Tula, spre sud, extinzându-se către Nipru, prin Pereiaslavl. Această zonă a fost colonizată de o populație care practica o diversitate de meșteșuguri și afaceri. Acești oameni, trebuind să facă față în mod constant amenințării tătarilor din stepele aflate la frontiere, au fost numiți cu numele "cazac", de origine turcică, nume care a fost extins și la alți oameni liberi din nordul Rusiei
Cazaci () [Corola-website/Science/303250_a_304579]
-
un centru pentru producția și schimbul de mărfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier, dar și cu distracțiile specifice orașului. Pe atunci populația era formată din sași, secui și în mică măsură români. Rolul meșteșugului în muncile orașului a crescut mult, ulterior dezvoltându-se mai multe bresle meșteșugărești. Tot acum orașul a primit dreptul de a își clădi ziduri, bastioane și turnuri de apărare. S-a început construirea zidurilor, ceea ce a durat până la finalul secolului
Cetatea Clujului () [Corola-website/Science/302442_a_303771]
-
a formelor de civilizație daco-getă, suficientă pentru a oferi o rezistență remarcabilă la influența altor limbi, inclusiv a limbii latine. Vom adăuga aceasta la toate acele activități în care dacii excelau: păstorit, activități agricole specifice zonei geografice, apicultura, vânătoarea, pescuitul, meșteșugurile artizanale, dintre care mai ales țesutul, olăritul, prelucrarea pieilor și a lemnului. Alte exemple de asemănări: 1) Riborasta ( Dacă) și Rabarbă (Română, DEX) Riborasta (din limba dacilor) se traduce de regulă prin cuvântul brusture. Dar, printre multele identități ale brusturelui
Denumiri dacice de plante medicinale () [Corola-website/Science/302479_a_303808]
-
modelele artei plierii hârtiei un produs mai puțin valoros și apreciat de către japonezi. Pe lângă valoarea estetică, arta origami mai are, în viața cotidiană, și una utilitară în vestimentație (broșe, ornamente de păr) și decorarea interioarelor (lămpi, bibelouri, abajururi). Uneori îndemânarea meșteșugului origami produce cupe, farfurii, cutii de diferite forme, șervețele ornamentale. Dar, nu trebuie să uităm că formele tradiționale ale acestei arte sunt modelele de cocori, broaște, berze, baloane și corăbii. Începând cu aproximativ secolul întâi al erei noastre, momentul când
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
născut la Paris, pe 21 august 1798, într-o familie cu tradiții hughenote. Tatăl său, Turcy Michelet era tipograf; fusese însă ruinat de ordonanțele lui Napoleon care îngrădeau libertatea presei și întemnițat pentru neplata datoriilor. Inițiat de către tatăl său în meșteșugul tipografiei, Jules Michelet a avut posibilitatea de a se angaja la Imprimeria Imperială, dar tatăl său a refuzat, preferând să-și impună sacrificii pentru a putea să-l trimită să-și facă studiile liceale la "Collège Charlemagne". Jules Michelet s-
Jules Michelet () [Corola-website/Science/302907_a_304236]
-
principalele activități industriale din Peninsula Arabică. Regiunea are de asemenea un sector al construcțiilor deosebit de activ, numeroase orașe reflectând dezvoltarea generată de industria petrolieră. Sectorul serviciilor este dominat de instituțiile financiale și tehnice, care, asemena sectorului construcțiilor, deservesc industria petrolieră. Meșteșugurile tradiționale, precum țesutul covoarelor, sunt practicate încă în zonele rurale.
Peninsula Arabică () [Corola-website/Science/302983_a_304312]
-
unui clan al defunctului. Probabil avea și roluri religioase din pricina prezenței cuțitelor de jertfă depuse în unele morminte. Mormintele de inhumație de femei și bărbați erau simple, mormintele de bărbați neavând arme. Locuințele găzduiau sedentar o populație agrar-pastorală, ce practică meșteșugul casnic, împărțit în mici sate separate ce se vor unifica în a două faza a culturii Latiale. Zona colinară a Romei (cele șapte coline fiind Palatin, Capitoliu, Esquilin, Quirinal, Viminal, Caelius, Aventin) cunoaște o dezvoltare demografică semnificativă, centrul constituindu-l
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
latina). După anii 1100 Occidentul devine mai puternic ca Răsăritul. Imperiul Bizantin, care era o mare putere militară, politică și economică, către anul 1100 devine dependent de ajutorul cruciaților occidentali în fața ofensivei turce. În această perioadă se dezvoltă orașele, universitățile, meșteșugurile, agricultura devine mai eficientă, se construiesc catedrale și au loc colonizări interne, dar și externe, în afara Occidentului (spre exemplu, Transilvania, spațiul baltic). Biserica nu mai deține monopolul cultural, nobilii și burghezia începând să scrie istorie în limbile medievale, și nu
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
reduce la un tip: o scurtă descriere, un discurs sau două . Limba însăși, în care sunt multe neologisme și cuvinte savante, precum și prea multe diminutive, face ca poeziile acestea să fie în mare parte monotone. Un merit sigur are Bolintineanu: meșteșugul de a face versuri. Versurile sale sunt mult mai bine reușite, vorbim în special de ritm, decât ale tuturor poeților anteriori și contemporani. Poate că această calitate, cum și maximele patriotice din scrierile sale, i-au asigurat succesul în prima
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
sistem de caritate, Societatea Regina Elisabeta a reginei, fondată în 1893, a tratat benevol circa 17.000 de pacienți pe an, a distribuit medicamente gratuite și a monitorizat starea familiilor nevoiașe. Regina a avut și inițiativa de a identifica potențialul meșteșugurilor românești. Ea însăși se înveșmânta adesea în portul național românesc, socotit până atunci strai al țăranilor, și a încurajat doamnele din suita ei să facă la fel, dându-i astfel o valoare socială deosebită. Regina a organizat la castelul regal
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
adesea în portul național românesc, socotit până atunci strai al țăranilor, și a încurajat doamnele din suita ei să facă la fel, dându-i astfel o valoare socială deosebită. Regina a organizat la castelul regal de la Sinaia un centru de meșteșuguri naționale. Și-a făcut o datorie din a încuraja tinerii talentați să studieze prin intermediul unui program de burse. Regina s-a înconjurat cu artiști în devenire cum ar fi George Enescu sau Elena Văcărescu și a sprijinit financiar pictorul Nicolae
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
de la Paris în anii 1867, 1889 și 1900 cu multe articole lucrate tradițional de femei, cum ar fi broderii și tapițerii, iar în 1912, regina a organizat la Berlin expoziția "Die Frau im Kunst und Beruf" ("Femeia în artă și meșteșuguri"). Talentul său lingvistic desăvârșit a ajutat-o să publice diverse opere în limbile franceză, germană și engleză sub pseudonimul Carmen Sylva, prin lucrările sale făcând cunoscută în străinătate România; astfel a atras atenția lui Pierre Loti și Mark Twain, care
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
de la Cnossos, Faistos, Malia și Zakros. Orașele mici s-au dezvoltat în apropierea palatelor. Cei morți erau îngropați în "pithoi" și "larnakes", de-a lungul unor camere tăiate în piatra și în mormintele subterane "tholos". Continuitatea este manifestată prin agricultură, meșteșug și forme de administrare reprezentate pe frescele palatului, de la arhitectură și pictură la religie și ceremonii până la elementele de bază ale sistemului palațial, caracterul centralizator și redistributiv al producției, existența unei administrații birocratice și a instrumentului său, scrierea silabică. Suveranii
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
Eberst (ca. 1745-1794), a fost institutor particular, se pare chiar și pentru vlăstarele familiei Rothschild. El însuși a avut o frumoasă voce de tenor și își pregătise fiul de timpuriu în muzica iudaică. Pe lângă această meserie, Isaac a deprins și meșteșugul legătorilor de cărți, care însă îl pasiona mult mai puțin decât muzica. La douăzeci de ani el a părăsit orășelul natal, pentru a cutreiera Hessa și Renania, acceptând diverse angajamente drept cantor în sinagogi sau ca violonist prin cârciumi, pentru
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
alte orașe populate de ei, armenii aveau consilii de primărie alcătuite din 6-12 membri jurați aleși de comunitate, judecătorie și alte instituții. În celelalte localități, armenii aveau reprezentanți în primărie și în judecătorie. Principalele ocupații ale populației armene erau negoțul, meșteșugurile și agricultura. Din punct de vedere social, categoriile cele mai importante erau moșierii, negustorii, antreprenorii, funcționarii superiori de stat, slujbașii, zilierii și clericii. Moșierii, care formau cam un sfert din populația armeană, dețineau într-o vreme o treime din pămînturile
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
anterior - au rămas definitiv în Transilvania, invitate de principele Mihail Apafi să se stabilească la Bistrița, Gheorgheni, Miercurea-Ciuc, Petelea, Șumuleu, Alba-Iulia etc. Printr-o Chartă dată la 1680, acesta le-a acordat autonomie și drept la comerț liber, la exercitarea meșteșugurilor, la alegerea de judecători proprii, în scopul de a se da un impuls negoțului și meseriilor decăzute din cauza războaielor cu turcii. Integrați economiei transilvănene, armenii constituiau, în sec. XVIII, cel mai însemnat factor comercial din răsăritul Imperiului austro-ungar. Negustorii armeni
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
strada Săpunarilor. Același domnitor poruncea la 11 februarie 1743: "Tuturor armenilor cîți sunt așezători aici în orașul Domniei mele în București, și cîți vor fi cu prăvălii de vînd marfă și se vor fi hrănind cu ver ce fel de meșteșug în acest tîrg să fie în pace și nesupărați de fumărit". Și în Țara Românească armenii și-au avut breslele lor. O mărturie găsim în descrierea alaiului de întîmpinare a lui Alexandru Ipsilanti la intrarea în București, la 3 februarie
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
produceau produse nealimentare și materii prime ce erau schimbate cu materialele altor centre. Erau meșteșugari care țeseau, produceau vase din ceramică, băteau metale și negustorii care importau și exportau produsele. Surplusul a permis diversificarea și specializarea societăților, marcând începuturile comerțului, meșteșugurilor, domeniului militar, precum și a altor specializări: soldați, constructori, muzicieni, medici, ghicitori, artiști, prostituate, astfel apar clasele. În vârful sistemului erau stăpânii de oi sau de grâne ce se îmbogățeau. Vasul Warka din Irak conține patru benzi ce reflectau societatea stratificată
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
dărui bunul cel mai de preț. Neptun i-a dăruit calul, iar Minerva măslinul, care avea să asigure prosperitatea locuitorilor. Ea a câștigat în felul acesta întrecerea și a devenit patroana cetății Atena. Minerva era socotită protectoarea artelor frumoase, a meșteșugurilor, a literaturii și a agriculturii, a oricărei acțiuni care presupunea ingeniozitate și spirit de inițiativă. Ea patrona viața socială și cea statală, era sfătuitoarea grecilor adunați în areopag și apărătoarea lor în războaie. Neptun - zeul mărilor, fratele lui Jupiter și
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
pentru acest atribut, i se ridicau statui la toate răspântiile - dar și al hoților și al borfașilor. El era protectorul păstorilor și călăuza umbrelor celor morți către meleagurile Infernului. În general, era considerat drept patronul muzicii, al oricărei invenții, al meșteșugurilor etc. În mitologia greceasca zeul mesager purta numele de Hermes. La romani mama lui Mercurius era veche divinitate de origine obscură ce simboliza, se pare, Primăvara. Mai târziu a fost identificată cu Maia din mitologia greacă. Ceres - la romani, zeița
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]