3,725 matches
-
un șir întreg de noi asociații în care răsar mici insule ale limbajului francez (p. 33), a alunga senzația de arbitrar care însoțește aceste noi formații lingvistice, iată în două cuvinte obiectivul urmărit. El este considerabil. Paginile în care autorul meditează asupra noii sale franceze, în care-și explică clepsidra textuală și unde el își compară noua cu vechea sa scriitură (pp. 101-109) sunt de prim ordin. Document, în primul rând, bineînțeles, dar și ceva în plus: expresia unei conștiințe autoreflexive
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu o artă a reprezentării avem de a face, ci cu una a imprezentării, în care peisajul se arată în natura inevidentă a formei interioare: "orice peisaj are mai ales un chip nevăzut/ dar nu-l poți/ picta/ decât după ce - meditând, apropiindu-te - ai devenit/ chiar peisajul". Dacă ceva se arată la modul imprezentabilului, el nu se manifestă (în rama unui tablou, ca și în corpul unui poem) în datele sale reprezentabile, imediat perceptibile, transpuse în vizibilitatea unui orizont. El este
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
deciziilor eroice amenințate de revocare: odată intrat în el, vizitatorul nu mai putea face cale întoarsă, nemaiavând încotro să apuce decât în direcția destinului ales. Apoi, în anii maturității depline, fusese intrigat predilect de efectul soporific al construcției asupra bestiei; meditase îndelung la somnul fatidic indus ei de sinuozitățile monotone ale zidăriei, ce trebuie că îi răpiseră cea mai mare parte din puterea-i terifiantă, iar Labirintul îi păruse atunci indisolubil legat de pierderea vigilenței, ce precede pierzania finală: un mirabil
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
gardul de la casa părintească, al casei În care mama sa Își duce zilele singură și se descurcă cum poate, ajutată de vecini. S-a Întâlnit cu câțiva foști colegi, cu vecini, prilej ca să verifice o ipoteză de lucru la care meditează de mult: cum și de ce s-a schimbat satul românesc atât de profund? teoria sa este că ierarhiile naturale ale satului s-au inversat, că satul este acum exact opusul celui de odinioară. Cândva, Într-o anumită etapă, la Începuturile
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sistemului colectiv, supunerea fiind cimentul natural care leagă oamenii În sistemele autoritare. După ce au fost informați asupra resorturilor experimentului la care au fost supuși, mulți participanți au explicat că au aflat despre ei Înșiși multe lucruri noi, la care nu meditaseră până atunci. Psihologul român Radu Clit (2010) a examinat „fenomenul Pitești” utilizând paradigma Milgram și a ajuns la concluzia că la Pitești a funcționat o clinică psihopatologică. Foștii deținuți evocă impresia că cei ce-i torturau aveau un comportament neomenesc
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
invitați din Italia, SUA, Franța, Australia. Eveniment de amploare, asupra căruia voi reveni, prilej de schimb de idei, dar și de rememorare a drumului parcurs de psihologie, de la Înființarea universității, acum 150 de ani. Am propus colegilor mai tineri să medităm asupra condițiilor În care a fost posibil ca un număr important de psihologi români să fie arestați, anchetați și băgați În pușcării sau colonii de muncă la Începutul regimului comunist. Nu unul sau doi, ci zece sau mai mulți, dintr-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Moș Costică nu-l bătea niciodată, prea erau prieteni, Îl ruga doar: „Haide, măi băiete, nu mă lăsa, nu vezi că vor aiștea să ne pună pielea pe băț? Ce ne facem, Șargule, Îi lăsăm să ne Încalece?”. Șargu asculta, medita și deodată se Înforțoșa și scotea căruța din glod. Nu l-a dat nici când nu mai putea lucra, l-a ținut pană la sfârșit, apoi i-a depozitat pielea În pod, pe o culme. Un simbol. Când veneam În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
umoristice și Îi antrenează apoi Într-o palpitantă luptă eroică, În plan retrospectiv istoric, pentru ca În cele din urmă să revină În realitatea imediată și să se lanseze Într-o aventură adevărată”. Cei doi eroi-copii se autoanalizează, Își descoperă trăirile, meditează pe marginea acestora și-și comunică reciproc rezultatele analizelor. În 1973 publică un roman de maturitate, un roman cu cheie, Păcală și Tândală. (Cartea Românească). Îmi amintesc, era de acum director adjunct la Editura „Ion Creangă”, m-a primit Într-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mine acest lamento m-a atins. Am trimis prezentarea și altora, fără să sper Însă la coagularea unui reacții publice. Cei ce ar putea-o iniția nu au cuvânt și nici forța să-l impună. Lumea oamenilor care citesc și meditează nu se interferează cu lumea mitocăniei din spațiul public, din câmpul politic și nici cu galeriile de pe micul ecran. Sunt lumi diferite, aparțin, fiecare, de două Românii perfect incompatibile. Bunul-Simț, numit Încă și Simț Comun, are un loc aparte Între
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
una de la aderenți și una Înfățișând hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg cu 785 de deputați. De luni, 8 iunie, aici vor fi și ai noștri. Sunt curios dacă măcar unul dintre ei va voi să vadă acest album și să mediteze asupra acestei embleme a Europei și a modului În care este percepută România de către ceilalți. Eu am făcut-o și nu am trăit un sentiment stenic. Cum să nu te Încerce invidia când Grecia se Înfățișează cu amfiteatrul teatrului antic
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
duce la ea. Luther începe o cercetare spirituală care îl convinge de transcendența lui Dumnezeu, de natura iremediabil înclinată spre păcat a omului și de imposibilitatea acestuia de a-și asigura mîntuirea numai prin meritele operelor pe care le înfăptuiește. Meditînd, pentru cursurile sale, asupra Epistolelor Sfintului Pavel, el crede că a găsit în ele răspunsul la dilema tulburătoare care îl obsedează: cum să răspunzi la nevoia de mîntuire dacă omul însuși este incapabil să și-o asigure? Dumnezeu mîntuiește pe
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
it prost �n scurt timp: Pinoit ?i principalii colaboratori au fost concedia?i �n 1897. Aceast? schimbare de vocabular se datora, �n parte, eforturilor unui filosof, care trecea drept un partizan �nfocat al organicismului, Ren� Worms. Ar fi mult de meditat asupra parcursului acestui str?lucit normalist, cu un bogat capital social, care �n pu?ini ani acumuleaz? titluri academice cu o u?urin?? deconcertant?, �nainte de a se lansa �n organizarea sociologiei, o disciplin? pe care el ar fi vrut
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
responsabili. O aluzie clară la niște ochelari de scafandru. "Ramă rotundă de ochelari în jurul meclei, cu prinzătoare de cauciuc". Îl întreb cum vede el reformarea societății. Îmi răspunde că ar trebui să oprim toată mașinăria și să ne punem pe meditat (!) jumătate de an. Am putea trăi un timp din rezervele armatei. Toți adolescenții din lume sunt pentru, ar fi un fel de grevă pasivă mondială. După asta mă întreabă dacă subs. n-am fost niciodată tânăr. Îi explic că aveam
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Alexandru Gonța, basarabean născut în localitatea Glodeni, ce se află astăzi în Uniunea Sovietică, răzbat pe alocuri și unele accente ale unui patriotism demn fi reținut. Deși autorul are formația unui istoric erudit, ce cultivă cu pasiune informația obiectivă, totuși, meditând asupra destinului nedrept al poporului său, nu se poate împiedica să nu remarce că luptele, sacrificiile și contribuția efectivă a românilor la apărarea civilizației europene, nu sunt înregistrate și apreciate cum s-ar cuveni. Trebuie adăugat că Românii și Hoarda
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe optimistul Louis Armstrong - „What a wonderfuuul world!”. Într-adevăr, Louis. (Jurnalul Național, 25 februarie 2005) Excesul Dacă rezultatul final al acestor prezidențiale americane va consfinți oficial victoria lui George W. Bush, unul dintre lucrurile la care vor trebui să mediteze, pentru multă vreme, nu doar democrații este sabia cu două tăișuri pe care o reprezintă excesul. Spontan, dar mai ales orchestrat, totul a fost împotriva președintelui Bush: milioanele filantropului George Soros și cruciada în care s-a angajat bătând America
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ironie scriitoarea, să se amorezeze de propriu-i suflet, pe care "mi-l închipuiam imaculat și scânteietor asemenea ostiei din sfântul chivot". Făcea parte dintr-o confrerie religioasă, "Îngerii pătimirii", având astfel dreptul să poarte un scapular și datoria să mediteze la cele șapte pătimiri ale Fecioarei... "În lumea mea, își amintește scriitoarea, carnea nu avea drept de viață". Mama Simonei, oripilată de "chestiunile fizice", nu o prevenise nici măcar cu privire la "surprizele ce mă așteptau în pragul pubertății". Și, desigur, pentru a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
oară în viața lui, Stingo are toate motivele să fie încredințat de victorie, iar senzația pe care o încearcă este "divină". Putem vorbi de flirt, de fiorii urmăririi, de încântarea și provocările seducției greu realizate; fiecare fază are plăcerile ei, meditează el pe parcursul acestor patru zile. Dar sunt multe de spus în favoarea delicioasei și negrăbitei anticipări ce însoțește siguranța că totul e pregătit și te așteaptă, că tot ce ți-e hărăzit, ca să spunem așa, ți-e pus deoparte". Gândul că
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
este singurul care comunică. Poate să fie adevărat, fiindcă și alte ființe și chiar lucrurile pot transmite semnale și pot depune mărturie despre ceva. Omul însă este singurul care folosește cuvântul, îl aude, îl interpretează, revine asupra lui și chiar meditează asupra cuvântului. El este singurul care poate da viață prin cuvinte sau poate ucide printr-o sentință, poate înălța sufletul altuia sau coborî în neant. Argumentele cele mai puternice în acest sens sunt apanajul teologiei, cu origine în Cartea Cărților
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Am privit cu interese frescele (picturile murale) aduse de la Pompei fără să înțeleg atunci frumusețea și valoarea lor artistică. Muzeul are lucrări multe și bune de Ribera, apoi Salvator Rosa. La Pompei, după cele văzute în orele unei zile, am meditat îndelung și lumea de acum două mii de ani s-a apropiat mai mult de mine. Privind urmele săpate în piatra pavajului de roțile carelor, mi s-a părut o clipă că mă aflu într-un oraș viu în vremea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
nedefinite care dau atât de covârșitor impresia ce a voit-o pictorul. Câtă putere de a sugera anumite stări sufletești cu mijloace atât de sumare, aparent! Este unul din tablourile cele mai frumoase ale meșterului de la Amsterdam. Multe zile am meditat în fața capodoperelor "Intrarea cruciaților în Constantinopol", în fața "Masacrului de la Chios" și înaintea "Femeilor din Alger", "Barca lui Don Juan", a "Libertății conducând poporul". În mod deosebit m-au interesat "Odihna căprioarelor" și "Atelierul" de Courbet. Prima, o pagină aproape naturalistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
se potolește cu greu, de-a lungul patului, după ce a deschis televizorul. În mână apucă la întâmplare un ziar pe care începe să-l citească dintr- un capăt în celălalt. Nu scoate o vorbă, nu comentează nimic, stă, citește, cântărește, meditează, apoi ochelarii îi luneca încet-încet pe nasul puțin deviat spre stânga și adoarme încet cu “Scânteia” pe piept, îmbrăcat în haine de muncă. Anica îl strigă: - Gheorghe!... Gheorghe!... Școală, Gheorghe, școala să fac patul!.. Gheorghe sforăie ritmic și, pe chipul
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
rost să mi-l fac dușman acum la terminarea liceului când urma examenul de Bacalaureat care avea și o proba orală. L-am rugat să se îmbrace, spunându-i că-mi displace postura lui și m-am grăbit spre școală, meditând în permanență la jocul "la două capete" al Securității. Concluzionasem că se foloseau de el pentru că îl aveau la mâna după reclamația lui Arsene, îl racolaseră, iar acum urma să fiu eu cea racolata, căreia să i se propună pe
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Pe Lăură n-a afectat-o nicidecum remarcă lor, doar îi părea rău că nu-l mai putea întâlni că bun prieten și atât. În zilele care au urmat, Lăură s-a făcut că uită de subiect, nici macar nu a meditat la propunere, i s-a părut o glumă obișnuită, așa cum adesea obișnuia colonelul B. să facă, uitând totuși să îi dea o boneta mare, așa cum îi promisese. - De-abia acum încep să înțeleg că el știa mult mai multe despre
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
rapid subiectul, apoi am ieșit puțin afară să iau aer. Era o noapte blândă și vântul adia ușor. Undeva, în depărtare, se auzea un cântec de cucuvea care ma neliniștea. Noaptea era adâncă, înaltă și sinistra parcă. Lăură începu să mediteze la ceea ce avea de făcut. SUB CEDRII LIBANULUI Dacă pentru el vizită la Beirut era doar o stranie aventură și se comportă foarte calm, Lăură se simțea puțin ,,presată", fiind din ce in ce mai obsedată de ideea ,,misiunii" sale speciale, aceea de gardă
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
inclusiv cel care citește aceste rânduri, se poate întreba cum este posibil un asemenea regim într-o țară din centrul Europei, înconjurată de țări cu regimuri democratice și supusă unor mari presiuni externe? Răspunsul nu este ușor de dat; am meditat îndelung asupra acestei chestiuni și, chiar dacă nu posed "răspunsul întreg", cred că pot avansa unele idei care să conducă spre un răspuns, fie el și parțial. Înainte de toate, statul bielorus nu are istorie, iar pe aceste meleaguri n-a existat
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]