3,376 matches
-
Etică social] budist] Etică social] budist] are la bâz] dou] considerente, care pot fi redate prin noțiunile de „preocupare” (grij]) și, respectiv, „drepturi”. Ea combin] principiile altruismului umanist cu noțiunea de ordine social], moral] și politic], toate aceste elemente fiind menite s] asigure bazele etice ale societ]ții. Deși formarea moral], ca o cale spre eliberare, reprezint] de fapt un ideal consecințialist, etică socio-politic] a budismului are un caracter deontologic, fiind o etic] a drepturilor și a datoriilor, dar și parte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
seasc] pe cineva care s] o cunoasc]. În același timp, Platon îl reprezint] ca având un comportament care sugera c] oricine ar putea descoperi ce înseamn], deoarece Socrate, cel al primelor dialoguri - care, dup] cum am spus, pare a fi menit s] r]mân] aproape de Socrate cel istoric - este bucuros s] discute subiectul cu toat] lumea. În dialogurile urm]toare, pe de alt] parte, unde ideile socratice autentice par s] se dizolve în fundal, Platon începe s] considere aceast] cunoaștere ca
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] le utiliz]m pentru a r]spunde la aceste întreb]ri. Un postscriptum: am spus c] Socrate și aproape toți cei care l-au urmat au acordat un loc important conceptului de arete într-o viat] bun]. Frază era menit] a fi suficient de vag] pentru a include o varietate de poziții diferite: c] arete este suficient] pentru eudaimonia, care este complet] f]r] a mai ad]uga alte ingrediente; c] este suficient], dar c] alte lucruri - noroc, bunuri materiale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în curs de apariție). 12 Filosofia moral] modern] J.B. SCHNEEWIND Filosofia antic] occidental] referitoare la principiile vieții morale s-a axat pe problematică binelui suprem: ce tip de viat] ofer] pe termen lung cea mai mare fericire? Dac] virtutea era menit] s] guverneze relațiile cu cei din jur, binele trebuia atins în primul rând pentru sine. Creștinismul ne-a înv]țâț c] binele suprem poate fi atins numai prin mântuire, dar a complicat calea c]tre această prin accentul pus pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mântului. Că mulți dintre contemporanii s]i, Locke a sustinut ins] și c] cei mai mulți oameni nu pot ști în mod independent care sunt cerințele moralei; este nevoie de ameninț]ri pentru că mulțimea s] se poarte civilizat. Deși legile naturale sunt menite s] ghideze oamenii spre bun]starea individual] și a comunit]ții, deși oamenii sunt capabili s] își alc]tuiasc] propria structur] politic], filosofii secolului al XVII-lea cred inc] în necesitatea impunerii moralei asupra lor. Spre sfârșitul secolului al XVII
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
constituie o strategie de atingere a binelui universal. R]mane cert faptul c] acest ideal pragmatic, fie el egoist sau nu, este fondat, în realitate, pe o afirmație dubioas], iar aceasta pentru c] înl]turarea constrângerilor legale sau etice (autoimpuse) menite s]-l împiedice pe individ în urmărea propriilor sale interese, este capabil] s] asigure binele colectiv numai în condițiile în care interesele individuale sunt în deplin] armonie sau dac] locul acestor constrângeri este luat de un principiu similar „mâinii invizibile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ele nu vor mai putea fi controlate prin monitorizare. Un alt r]spuns, preferat de c]tre scriitor, este acela c] multe valori sunt de așa natur] încât promovarea lor este subminat] dac] obiceiurile legate de deliberare - antecalculații - care sunt menite s] le promoveze fac subiectul monitoriz]rii calculative. S] presupunem c] m] supun principiului de a spune ceea ce-mi trece prin minte într-o conversație, pentru a-mi promova spontaneitatea. Voi submina promovarea acelei valori dac] voi incerca s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca cei acuzați s] fie vinovați. Dup] condamnare, acuzații așteapt] sentința. În acest moment poate fi luat în calcul statutul mental al f]ptașului în momentul comiterii infracțiunii, ins] numai pentru a se descoperi formă potrivit] de tratament. Tratamentul este menit s] previn] pericolul repet]rii infracțiunii (Wootton, 1981). Dar pledoaria pentru un sistem al igienei sociale nu este unul conving]tor. Legea penal] nu este justificat] din punct de vedere moral în direcția adopt]rii oric]ror mijloace doar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tabelul următor: Condiții microbiologice A. Alimente (cu exceptia conservelor în recipiente închise și a zahărului) Numărul Es- Stă- Ba- Vib- Bâc- Droj- total Bacterii che- Sal- fi- ci- rio te- dii de ger- colifor- ri- mo- lo- llus pa- rii și meni me 1) chia ne- coc ce- ra- sul- mu- Nr. aerobi coli lla coa- re- hae fi- ce- crt. Alimentul mezo- 1) 25 gu- uș mo- to- ga- fili 1) g 1) la- 1) li- re- iuri za ți- du-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
categorici, că doream o Românie pașnică și independentă. Voința noastră, pe care am dovedit-o prin fapte, era să întărim raporturile dintre noi. Când Germania v-a dat așa zisa garanție, am protestat împotriva acestei garanții, fiindcă presimțeam că e menită să tulbure raporturile dintre U.R.S.S. și România. Această garanție însemna sfârșitul independenței Dvs. Ați intrat sub dependența Germaniei. Câteva luni mai târziu, ați și fost ocupați de fapt. Nu era însă nevoie să vă asociați la agresiunea bandiților împotriva
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
funcționare a instituțiilor sale. Conform acestei concepții, impozitul nu trebuie să perturbe mecanismele economice firești (naturale) ci să fie adecvat viziunii despre statul redus la funcțiile sale strict administrative. El are legitimitate În măsura În care este prelevat pentru funcționarea statului, care este menit să asigure garantarea drepturilor individuale, respectiv siguranța personală și a bunurilor. Fondatori ai concepției clasice liberale, A. Smith și D. Ricardo considerau că impozitul reprezintă o prelevare neproductivă din produsul creat În economie pentru susținerea statului, respectiv pentru asigurarea funcționării
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Imperiul Roman Timpuriu. Acest 121 termen avea Înțelesul de paner (coș), folosit pentru colectarea veniturilor ce formau cămara Principelui, coexistând o vreme cu panerul În care se colectau veniturile colectate la tezaurul aflat la dispoziția Senatului. Dar În timp ce fiscul era menit să acopere cheltuielile angajate de Împărat, tezaurul era folosit de Senat pentru realizarea de acțiuni cu un caracter public mai pregnant. Mai târziu, Însă, subordonarea Senatului față de Împărat a condus la contopirea celor două entități prin includerea resurselor tezaurului (public
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a nivelului de pregătire al acestora, În sensul absorbției șomerilor. Similar, prevederile referitoare la scutirea de impozit a organizațiilor de nevăzători și invalizi, a asociațiilor persoanelor cu handicap și a unităților economice ale acestora, precum și a asociațiilor de binefacere, erau menite să contribuie la atragerea În circuitul economic a persoanelor cu capacitate de muncă redusă, sprijinirea acestora să ducă o viață demnă, limitarea efortului financiar al statului pentru Întreținerea categoriilor sociale dezavantajate, semnificând implicații economice și sociale pozitive. Totuși, având În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și a caracteriza fizionomia proprie, individuală a fiecărei societăți. Sociologul se silește numai a descoperi raporturile obștești, legile ce pot fi adeverite În societăți deosebite”. Dl Durkheim este, pe de altă parte, de părere „că raporturile sociologiei cu istoria sunt menite a deveni tot mai intime și că o zi va veni când spiritul istoric și cel sociologic nu se vor mai deosebi decât prin nuanțe. Sociologul nu poate proceda la comparațiile și la inducțiile sale decât cu condiția de a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și îl comunicăm, într-o formă care tinde să devină electronică. Ideologia postmodernă nu a criticat acest model decît pentru a celebra asurzitor explozia multiplicității, pluralismul nesistematizabil. Un cercetător german, Bernard Schlink, afirma că, în ciuda uriașei lor brutalități, totalitarismele erau menite să eșueze tocmai fiindcă ele pretindeau să abolească diversitatea, să nege însuși principiul diferențierii pe care se constituie omul modern, societățile moderne După modelul alegerii pe dualități mai mult sau mai puțin antagoniste, valabil pînă în modernitate, s-a ivit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
condiționări (al căror simbol este trupul), această libertate rămîne incompletă, lasă ceva în afara ei, menține o exterioritate față de care ea se definește prin opoziție. în schimb, cînd gîndim libertatea după modelul creșterii neîngrădite care, maximizată, acoperă totalitatea realului , condiționările sînt menite să fie absorbite, transfigurate. în acest model, care e de tipul interiorizării și al globalității, opoziția, incompletitudinea ce ar risca să umbrească pînă la urmă Principiul însuși capătă un orizont de rezolvare. Avînd în centrul său tema întrupării, creștinismul a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tentația umanului de a inversa în mod nelegitim raportul dintre cele două priviri. El avertizează împotriva tentației de a reduce privirea divină atotdirecționată la acea privire umană orientată spre Unitate, dar particularizantă și exclusivistă. Experimentul propus călugărilor de la Tegernsee e menit să dinamiteze această reducție a absolutului la o perspectivă particulară ; e menit să trezească, în fiecare privitor, conștiința că Privirea absolută acoperă, simultan, toate perspectivele, dar e, în sine, dincolo de perspectivă. înaintînd în viziune, intelectul înțelege că Fața Ta adevărată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care creează vidul acesta.1 în regim natural așadar, ființele sînt dominate de ceea ce s-ar putea numi principiul plenitudinii exterioare. El prevede : . că posibilitățile unei entități naturale se manifestă integral, se actualizează totalmente în afara ei. Toate capacitățile ei sînt menite să se exteriorizeze ; în ea nu există posibilități nemanifestabile, mister ireductibil, interioritate inviolabilă, care să aibă ascendent asupra posibilităților de manifestare. O entitate naturală e doar exterioritate potențială sau în curs de actualizare ; . că, actualizîndu-și posibilitățile, ea tinde să ocupe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
repetat voința poporului pe mai toate subiectele importante, de la pedeapsa capitală, la chestiunea avortului sau la modificarea constituțională care ar da drept de veto Québecului, Partidul Reformei a promovat referendumurile, inițiativele cetățenești și procedurile votului de neîncredere. Aceste proceduri erau menite să pună la dispoziția cetățeanului mecanisme cu ajutorul cărora să-i poată face răspunzători (accountable) pe politicieni sau, atunci când situația devine prea frustrantă, să se poată îndrepta împotriva lor. De altfel, Partidul Reformei a propus o alternativă la mecanismul de reprezentare
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
umerii plătitorului de taxe. Nu este deci surprinzător faptul că în propaganda Reformiștilor a existat o bună conlucrare ideologică între promovarea democrației directe "fără interese speciale" și critica statului social, a structurilor acestuia și a susținătorilor săi. Democrația directă era menită să înlăture acești factori de distorsiune ai "adevăratei voințe a poporului" și să ajute la producerea de politici care să fie în acord cu această "voință adevărată". Însă, în ciuda acestei adecvări ideologice, propusă de Reformiști, între promovarea democrației directe și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
președintele acesteia, ales în 2006, Leonel Cota Montaño. Managerul campaniei sale prezidențiale a fost Jesus Ortega, un rival politic care tocmai încercase (fără succes) să-l concurezepe candidatul preferat López Obrador pentru primaria Mexico City. Angajarea lui Ortega a fost menită să împlânzească o facțiune a partidului pe care López Obrador nu o controla. Se prea poate ca poziția fragilă în partid să-l fi încurajat pe López Obrador să urmeze, după alegerile din 2006, o strategie maximalistă. Cu timpul, puterea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
moment dat de la furnizori, prestatori sau executanți externi. Achizițiile joacă un rol important în economia statelor membre, deținând un procent deloc de neglijat (aproximativ 16%) în PIB-ul UE. Achizițiile publice cuprind orice activitate care are o finalitate și este menită să răspundă unei nevoi, unei cerințe din sectorul public și care antrenează cheltuirea banilor de la bugetul de stat. Achizițiile publice desemnează tot procesul de cumpărare de la agenții economici existenți pe piață, inclusiv aspectele logistice, și acoperă întreaga gamă de contracte
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
motivul pentru care lucrarea se adresează, primordial, profesorilor de chimie din învățământul preuniversitar care doresc să și perfecționeze activitatea didactică zilnică, dar și în vederea pregătirii unor lucrări experimentale mai deosebite (pentru elevii performanți în chimie). În același timp, cartea este menită să le ofere un mijloc de pregătire pentru diversele lor examene. În același timp, mi-am propus să pun la îndemână informații exacte și accesibile tuturor celor au nevoie de cunoștințe colaterale chimiei compușilor coordinativi, respectiv celor care studiază chimia
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
întâmplat două evenimente însemnate: primul este înființarea în Basarabia a unei secții a Institutului Social și al doilea este înființarea Regionalei Fundațiilor Regale. Ambele aceste instituții sunt mai ales menite să aducă o renaștere în Basarabia; ambele aceste instituții sunt menite să lămurească și să completeze însemnate principii, principiile care sunt curente în acțiunea politică de astăzi. Acum câțiva ani, eram la Paris, și mi-a fost dat să văd la teatru o interesantă lucrare a lui Jules Romain. O piesă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ci trebuie să fie și temporară. Nu putem să susținem că am făcut o lege care va rămâne pe totdeauna. Condițiile se schimbă și după ele trebuie să se schimbe și legile. O lege care nu satisface această dorință e menită să cadă și mai repede și de aceea asistăm noi azi la legi care dispar ca parfumul unei roze. O lege trebuie să fie în fine facultativă. Să nu se aplice decât acolo unde se poate aplica. Aici se vede
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]