13,719 matches
-
este izgonirea sau respingerea, alungarea persoanei din cetate. Plecarea din cetatea de origine va avea consecințe psihologice, morale și sociale serioase pentru individ. Intrat Într-o altă cetate, exilatul se simte Însingurat, izolat și Înstrăinat. El nu mai poate comunica mental și afectiv cu ceilalți. Se va simți, prin Însingurare, schimbat. Nu se recunoaște pe sine În noul mediu, având din punct de vedere psihologic și moral sentimentul „pierderii de sine”, al autodizolvării sale În mulțimea străină a noii cetăți. Vede
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Minkowski, E. Traité de psychopathologie. PUF, Paris, 1966. 70. Nathan, M. L’esprit et ses maladies. Les Ed. Rieder, Paris, 1930. 71. Ollé-Laprune, L. Le prix de la vie. Belin Frères, Paris, 1918. 72. Pinel, Ph. Traité médico-philosophique sur l’aliénation mentale. J. A. Brosson, Paris, 1809. 73. Platon. Oeuvres. Vol. I-II, Gallimard, Paris. 74. Proal, L. Le crime et le suicide passionnels. F. Alcan, Paris, 1900. 75. Rădulescu-Motru, C. Știință și energie. BPT, București, 1946. 76. Ribot, T. La psychologie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
regretului, Ed. Socec, București, 1922. 7Ă Baruk H., Traitè de Psychiatrie, vol. I-III, Masson, Paris, 1959. 8Ă Baruk H., Psychiatrie morale, experimentale, individuelle et sociale. Haines et réactions de culpabilitè, PUF, Paris, 1945. 9Ă Szasz T., The myth of mental illness, Harper Collins Publ., New York, 2003. 10Ă Enăchescu C., Fenomenologia Nebuniei, Paideia, București, 2005. 11Ă Enăchescu C., Da și Nu. Dialectica comprehensivă a vieții sufletești, Paideia, București, 2006. 12Ă Enăchescu C., Experiența vieții interioare și cunoașterea de sine. De la Socrate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pe cât de vijelioasă era Înainte, și abia mergea. Examinând-o, am descoperit că suferea de sifilis. Am Întrebat-o de când era bolnavă; mi-a răspuns că de mult timp. Probabil a avut o lues occulta, care poate fi cauza bolii mentale. Regret că am neglijat ocazia de a cerceta ce efect ar fi putut produce inocularea sifilitică. Femeie aceasta mi-a făcut o relatare curioasă a ceea ce i s-a Întâmplat, pățanie care, spunea ea, a stat la originea nebuniei sale
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o intensă dorință afrodiziacă. În același Bengal Dispensatory (p. 594) se menționează mai multe cazuri de reumatism cronic și acut În care au fost administrate doze de jumătate de dram de rășină, producând un efect afrodiziac sigur, o mare bucurie mentală, ușurarea durerii În mai toate cazurile și o remarcabilă creștere generală a apetitului. Tulburări mentale pricinuite de continua Îmbătare cu cânepă au fost vindecate prin aplicarea de vezicatoare pe ceafă, lipitori la tâmple, ca și prin producerea greței cu doze
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de reumatism cronic și acut În care au fost administrate doze de jumătate de dram de rășină, producând un efect afrodiziac sigur, o mare bucurie mentală, ușurarea durerii În mai toate cazurile și o remarcabilă creștere generală a apetitului. Tulburări mentale pricinuite de continua Îmbătare cu cânepă au fost vindecate prin aplicarea de vezicatoare pe ceafă, lipitori la tâmple, ca și prin producerea greței cu doze mici de tartru vomitiv sau sare purgativă. Băutura din cânepă se prepară În felul următor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În huka (narghilea), iar localnicii se așază câteodată În cerc În jurul unei huka, fiecare inhalând de câteva ori și apoi trecând tubul altuia. Virtuțile Îmbătătoare ale churrus-ului se manifestă imediat, dar și Încetează foarte repede. Consumul excesiv produce frecvent tulburări mentale. Sikhșilor le este interzis să fumeze tutun, dar au voie să consume opiu și băuturi spirtoase tc "Sikhșilor le este interzis să fumeze tutun, dar au voie să consume opiu și băuturi spirtoase " Sikhșilor li se interzice să fumeze tutun
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și de interacții care parțial amenință sensul propriu și al științei, și al literaturii - deși Eliade a crezut totdeauna, și a mărturisit-o poate chiar prea abundent, că amândouă sunt doar calotele nu unei singure opere, ci unui singur proces mental și ale unei singure biografii. Polarizarea unificată ce i-a izbutit lui Eliade - care făcea parte din sistemul său de echilibre și care Îi asigura sănătatea mentală - este extrem de problematică pentru oricare dintre cititorii săi. Dacă un istoric al religiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
că amândouă sunt doar calotele nu unei singure opere, ci unui singur proces mental și ale unei singure biografii. Polarizarea unificată ce i-a izbutit lui Eliade - care făcea parte din sistemul său de echilibre și care Îi asigura sănătatea mentală - este extrem de problematică pentru oricare dintre cititorii săi. Dacă un istoric al religiilor italian, francez sau american care este familiarizat cu opera sa științifică și teoretică ar stărui să aloce un același interes literaturii fantastice, ar putea face câteva descoperiri
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de Înșelător. Dar ce-ar trebui să observăm din descrierea preliminariilor? „Să observăm că yoghinul se desolidarizează de viață pe etape. El Începe prin a suprima obișnuințele vitale mai puțin esențiale: comoditățile, distracțiile, pierderea zadarnică de timp, risipirea forțelor sale mentale etc. El Încearcă apoi să unifice cele mai importante funcții ale vieții: respirația, conștiința. A-și disciplina suflul, a-l ritma, a-l reduce la o singură modalitate- cea a somnului profund - echivalează cu unificarea tuturor diversităților respiratorii.” 1 A
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
furniza primele obiecții radicale cu privire la scopul său, acela de a corecta, de a ameliora coordonatele experienței psiho-fizice În modernitate, adoptând un continuism istoric care va adopta și teme teozofice. „Oamenii moderni nu mai sunt În stare de un asemenea efort mental. Sunt risipiți, sau În continuă evanescență” (71), câteodată foarte fructuoasă, cum e cea descrisă În Șantier, dar la care Eliade declara În prefață că ar fi renunțat de mult. În calendarul lui Zerlendi apar apoi datele de 10, 12 și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
regăsim informații elementare despre botanica asiatică 4 și zoologia rudimentară a observării unor diferențe naturale - deci a unui neobișnuit care Întemeiează percepția 5; mărunte corespondențe geografice care mai poartă Încă, În paginile lor cernite, ceva din funcția inaugurării unei cartografii mentale amplificate 6, precum și articole asupra tutunului și cafelei 7, asimilarea lor masiv europeană Înregistrând fructificări multiple ale unei imagini a Orientului, una dintre cele mai exacte, la Începutul secolului al XIX-lea, și poate cea mai accesibilă 8. Chiar dacă insuficiente
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
firav de repondenți, „performanțele pe grupuri de profesie” (au dominat politicienii), „ce se citește” și „cum se judecă”, concluzia era că testul a dovedit „anarhia culturală în care ne zbatem” și implicit misiunea uriașă ce revenea „muncii intelectuale”, întru maturizarea mentalului public. Ambiția redactorului revistei, în direcția creșterii nivelului de cultură politică și intelectuală, e neobosită. La pagina întâi, teoretică, Camil Petrescu, în postură de ideolog, sociolog și politolog, semnează toate editorialele revistei, printre care: Muncitorii intelectuali și ideea de clasă
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
unor artiști și unor mari opere de artă. Eseul care dă titlul cărții definește stilul de exeget al lui S., precaut și irezolut cu „definițiile”, care pot funcționa doar ca decupaje generatoare de eroare, și mefient cu rețetele de conduită mentală. Deruta e provocată de dorința de a învăța despre metaforă de la un filosof, Claude Lévy-Strauss, și de constatarea, ivită citindu-i pe Gottfried Benn sau pe Alain Robbe-Grillet, că metafora nu limpezește nimic, pentru că escamotează realul. Impenitent, autorul riscă totuși
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
privește persoana umană, urmărind păstrarea la aceasta a stării de echilibru mintal, în raport direct cu starea de echilibru fizic, somatic, conform principiului „mens sana in corpore sano”. Caracteristicile igienei mintale individuale sunt următoarele: a) menținerea raportului constant dintre echilibrul mental și echilibrul fiziologic, prin evitarea exceselor alimentare, a utilizării alcoolului sau a drogurilor, prin activitate fizică și mișcare; b) respectarea odihnei, a somnului de noapte, evitarea sedentarismului, dar și a efortului fizic prelungit, evitarea abuzului de medicamente sedative sau hipnotice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
posibilitățile socio-economice. Din aceste motive, pentru a putea impune regulile igienei mintale sunt necesare vederi largi, un spirit deschis de toleranță și înțelegere, bunăvoință, forță de convingere și mai ales utilizarea valorilor unui model ideal de viață. Acțiunea de igienă mentală este organizată de către instituțiile abilitate în acest scop, avându-se în vedere o largă cooperare cu factorii medico-psihologici, socio-culturali, economici și spiritual-morali. Ea trebuie să țină seama de realitățile modelului socio-cultural, precum și de datele rezultate din ancheta epidemiologică a stării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolnav psihic și emite opinia salutară, plină de speranță, că se poate lupta cu succes împotriva bolii psihice, mai ales prin măsuri profilactice și ameliorarea condițiilor de spitalizare și tratament psihiatric. În 1909 se înființează la New York National Institute for Mental Health, având ca sarcină problematica de igienă mintală, studiată din punct de vedere individual și social. În 1918 se constituie în Franța Comitetul Național de Igienă Mintală, cu participarea unor iluștri psihiatri din epocă: R. Mourgue, Genil-Perrin, H. Claude și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiunea de igienă mintală au adus-o cercetările din sfera antropologiei culturale, prin psihiatria transculturală sau etnopsihiatrie (E. Kraepelin, H. Ellenberger, M.H. Murray) sau din afara psihiatriei și psihologiei sociale (E. Fromm). Au apărut publicații de specialitate, cum este revista Hygiène mentale în Franța, sau studii și monografii de igienă mentală, cum sunt cele scrise de H. Bouyer și Martin-Sisteron (L’hygiène mentale et nerveuse individuelle, 1926), Chavigny (Psychologie de l’hygiène, 1921), L. Frighi (Appunti di igiene mentale, 1971), K. Hecht
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sfera antropologiei culturale, prin psihiatria transculturală sau etnopsihiatrie (E. Kraepelin, H. Ellenberger, M.H. Murray) sau din afara psihiatriei și psihologiei sociale (E. Fromm). Au apărut publicații de specialitate, cum este revista Hygiène mentale în Franța, sau studii și monografii de igienă mentală, cum sunt cele scrise de H. Bouyer și Martin-Sisteron (L’hygiène mentale et nerveuse individuelle, 1926), Chavigny (Psychologie de l’hygiène, 1921), L. Frighi (Appunti di igiene mentale, 1971), K. Hecht (Psychohygiene, 1975), M. Boigey (Introduction à la médecine des
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
M.H. Murray) sau din afara psihiatriei și psihologiei sociale (E. Fromm). Au apărut publicații de specialitate, cum este revista Hygiène mentale în Franța, sau studii și monografii de igienă mentală, cum sunt cele scrise de H. Bouyer și Martin-Sisteron (L’hygiène mentale et nerveuse individuelle, 1926), Chavigny (Psychologie de l’hygiène, 1921), L. Frighi (Appunti di igiene mentale, 1971), K. Hecht (Psychohygiene, 1975), M. Boigey (Introduction à la médecine des passions, 1914), H. Damaye (Psychopathologie sociale, 1926 și Psychiatrie et civilisation, 1934
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este revista Hygiène mentale în Franța, sau studii și monografii de igienă mentală, cum sunt cele scrise de H. Bouyer și Martin-Sisteron (L’hygiène mentale et nerveuse individuelle, 1926), Chavigny (Psychologie de l’hygiène, 1921), L. Frighi (Appunti di igiene mentale, 1971), K. Hecht (Psychohygiene, 1975), M. Boigey (Introduction à la médecine des passions, 1914), H. Damaye (Psychopathologie sociale, 1926 și Psychiatrie et civilisation, 1934), Cl. Herzlich (Santé et maladie, 1969), precum și studii cu caracter interdisciplinar sau social datorate lui E.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
recunoaștem următoarele: o stare de anxietate cronică, constituțională, specifică personalităților anxioase; crize de angoasă acută, sub formă de episoade paroxistice survenind pe un fond de „angoasă flotantă”; D. Klein distinge două tipuri de anxietate patologică: tulburarea de panică, o tulburare mentală și emoțională cu apariție inopinată; atacurile de panică, reprezentate prin episoade repetate de crize de panică; b) anxietatea cronică generalizată este o stare psihopatologică, cvasipermanentă, cu implicații profunde asupra personalității și comportamentului individului; în acest caz, vulnerabilitatea persoanelor la stările
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de sănătate mintală vor fi diferite. Ele au făcut obiectul unor studii speciale (E. Carrot, J. Parraire și A. Charlin, E. Minkowski, H.H. Kornhuber, V.E. Frankl, E.K. Cruickshank). Astfel, s-a subliniat importanța existenței unei predispoziții psihice în apariția tulburărilor mentale la aceste grupe populaționale, predispoziții de tipul: hiperemotivitate, constituție de tip senzitiv, ruperea bruscă și brutală de mediul familial, dezrădăcinarea etno-culturală, supunerea la muncă forțată, plasarea într-un mediu lingvistic necunoscut. Forma cea mai frecventă a tulburărilor psihice o constituie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
creșterea tensiunii psihice, exprimată printr-o activitate ideativă vie și susținută, o încărcare afectivă puternică și un comportament dinamic. Ea este constituțională în cazul temperamentelor foarte active și compatibilă cu un mod de viață normal, în măsura în care respectă structura și ordinea mentală și nu tulbură armonia mediului. Este tipul de activitate specific personalităților extravertite. În patologie, ea însoțește constituția paranoică, având adesea un caracter de periculozitate. Se întâlnește în cazurile de delir mai mult sau mai puțin sistematizat, însoțind, de regulă, stările
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau conveniențe sociale); întemeierea familiei, ca act contractual civil între două persoane de sex opus; situația celor doi parteneri în cadrul grupului marital (masculinitate, feminitate). De căsătorie depinde în foarte mare măsură evoluția personalității, dar și cea a stării de sănătate mentală a celor doi parteneri ai cuplului marital. Majoritatea autorilor menționează, din punct de vedere socio-cultural, două tipuri de modele de căsătorie: căsătoria de tip închis, tradițională, și căsătoria de tip deschis, modern (Freedman, Kaplan, Sadock), fiecare având caracteristici proprii. Căsătoria
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]