7,435 matches
-
de om, din preistorie și până în preajma secolului XXI, au slujit supraviețuirii, în conformitate cu imperativele inflexibile dictate de organul pe care-l numim stomac. Uneltele au fost însă concepute de alt organ al corpului omenesc - creierul. Vreme de aproximativ 50 de milenii - adică de la apariția primului Homo sapiens și până astăzi - nobilul creier a fost sluga tiranicului stomac. La sfârșitul secolului XX s-a produs eliberarea creierului de sarcinile de rutină. Tehnologiile informatice permit preluarea lor de către sclavii numiți „roboți”, conduși de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fond, este vorba despre o regăsire a „umanului din om”, aceeași obsesie a „recâștigării desăvârșirii”, pierdută de strămoșul androguno" în vremuri mitice. Idealul educațional al secolului XXI trebuie să vizeze reautentificarea omului, depășirea înstrăinării de sine, care durează de multe milenii. Doar această fabuloasă viziune platonică pare adecvată vremurilor de mâine. Dar să nu ne îmbătăm cu apă rece. Ne aflăm încă departe de „Paradisul paideutic”, iar drumul spre el este foarte spinos. Până când idealul „omului de cultură”, al „omului integral
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
hotărât amestecul limbilor. S-ar putea ca această sfidare divină să nu poată fi niciodată surmontată, ceea ce ar însemna că istoria încă nu s-a sfârșit și că viitorul va continua să rămână, multă vreme, la fel de imprevizibil ca și în mileniile trecute. Imposibilitatea conceperii unui curriculum multicultural este o amenințare mai mare decât suntem deocamdată dispuși să credem. 15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmodernetc "15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmoderne" Postmodernismul nu este o modă trecătoare, ci
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care ștersese toate granițele naționale. Cele câteva răbufniri naționaliste, precum cea iugoslavă, ar fi putut fi luate în derâdere dacă nu ar fi fost scăldate în sânge. Dar iluzia globalistă a fost maculată cu orori dantești, chiar la debutul noului mileniu de mișcarea teroristă anticapitalistă, inspirată de religia islamică. Teroarea, care amintește de cruzimile hasasinilor ismailiți din secolul al XII-lea, s-a extins la nivel mondial și nu pare să dea semne de liniștire în viitorul apropiat - dimpotrivă. Pe acest
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
the Scientific Revolution (1969)233 sesiza însă numai „prăpastia culturală” dintre „cultura umanistă” și „cultura realistă”, despre care am vorbit deja. Noi am explicat că, în esență, este vorba despre un „divorț” cu originea în curriculumul școlilor ecleziastice ale primului mileniu creștin (structurat în trivium și quadrivium) care s-a accentuat în Renaștere, prin specializarea universităților în „realiste” (precum Academia padovană) și „umaniste” (precum Academia florentină). Snow observa, cu sfială, în anii ’60 ai secolului trecut, că, dacă vom întreba un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care Homer le-a sugerat fără a le spune pe nume, lăsându-i pe cei ce îi vor fi ascultat cântarea să creadă ce vor și să tragă ce învățături consideră că le vor fi de folos. Vreme de trei milenii povestea lui Ulise a fost supusă unui număr nesfârșit de interpretări. Unii cred că această trudă a exegeților și hermeneuților a fost fără rost. Vom dovedi aici că lucrurile nu stau astfel. Nu pentru că interpretările își au farmecul lor, pentru că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cuvântul”, ci și că toate începuturile sunt semnalizate sau declanșate prin cuvinte; iar dacă avem de-a face și cu un purtător al „Cuvântului Domnului” sau al „Celui Suspus”, atunci intrăm într-o transă care poate ține uneori secole, chiar milenii. Opoziția verbală rezultată din „jocurile de cuvinte” era singura hrană spirituală a intelectualilor, constituind și o formă de protest. și, nu la urma urmei, era valorizat curajul asumării riscului de a-ți pierde libertatea sau viața, o atitudine morală care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unui delir psihotic religios sau de altă natură. Crima presupune cel puțin o fază psihotică în momentul desfășurării ei, de sciziune afectivă și anulare a empatiei. Eu nu mai cred așa de mult în condiționările economice sau materiale ale conflictelor mileniului trei, dar asta este o altă poveste. După mine, a vorbi despre „istoria sau voința poporului” este o ipocrizie și o nedreptate față de cel care s-a sacrificat pentru ele și care avea un nume, o identitate, o familie. Numai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din spectrul psihopedagogic sau al asistenței sociale) și experiență practică în domeniul protecției copilului și familiei, inclusiv în domeniul protecției și asistenței copilului cu dizabilități. În concepția lui Aristotel asupra efectelor deprivării senzoriale, acceptat ca o autoritate timp de două milenii în domeniile științei, filosofiei, medicinei, se afirmă că dacă una dintre facultățile senzoriale era pierdută, rezulta în mod corespunzător și o pierdere la nivelul cunoașterii. După Aristotel, ar exista trei simțuri principale: văzul, auzul și mirosul. Lipsa vederii era considerată
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
licențe 434 10.4.4.2. Aspecte generale ale licențelor 437 10.4.5. Măsuri tehnice de protecție a licenței software-ului 440 Bibliografie generală 443 Prefațătc "PrefaȚĂ" Informația, a treia formă de manifestare a existenței fundamentale, la confluența dintre milenii, a devenit cea mai apreciată comoară a omenirii. Cu mult temei, japonezii au afirmat că fericiții stăpâni ai informației de la sfârșitul secolului XX vor fi și stăpânii lumii. Nu energiile controlate de om, oricât de puternice ar fi ele sau
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
lor, sau au fost plasate printre informațiile obișnuite, prin steganografie, sau au fost codificate, criptate - pentru a le face accesibile doar persoanelor autorizate. Acestor tehnici li s-au adăugat multe altele, cu același scop, tăinuirea informațiilor secrete. Acum, la începutul mileniului trei, prea multe nu s-au schimbat pe planul operațiunilor de protejare și securizare a informațiilor, ci doar tehnicile și mediile de lucru, în mod firesc, sunt altele. Până și tradiționalul sistem bazat pe un calculator central a devenit desuet
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și informațiilor; • securitatea datelor, informațiilor și cunoștințelor. Prin această ultimă prezentare, am intenționat să suprindem trecerea de la societatea preocupată de creșterea performanțelor prin colectarea mai rapidă a datelor, la societatea informațională a zilelor noastre, până la societatea ce se conturează în mileniul al III-lea, a cunoașterii. Analiza locurilor de amplasare a echipamentelor folosite pentru atingerea scopurilor prelucrării, implicit ale securizării, ne va conduce, în timp, spre spații tot mai extinse: centre de prelucrare automată a datelor, puncte de amplasare a terminalelor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
2. Programul de securitatetc "4.2. Programul de securitate" Organizațiile au nevoie să-și protejeze valorile patrimoniale vitale, începând cu resursele umane, continuând cu clădiri, terenuri, utilaje, echipamente speciale și încheind cu una dintre cele mai importante averi ale noului mileniu, informația. Tocmai din această cauză se concep programe de securitate informațională. Înainte ca acest program să fie abordat, se cuvine efectuată structurarea inițiativei încă din faza intențională, realizându-se sau definindu-se politicile, standardele, normele și procedurile. În acest context
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a rezultatelor evaluării securității între SUA și Europa; • înlocuirea „criteriilor de evaluare a sistemelor informatice de încredere” (TCSEC) cu o generație îmbunătățită; • luarea în calcul a extinderii mediilor informatice deschise distribuite ale anilor ’90 și din cel de-al treilea mileniu. Cerințele minime de securitate (CMS) descriu mecanismele de protejare a sistemelor informatice, în fazele de concepere, utilizare și gestionare a lor. Măsurile vin în slujba administratorilor, protejându-i împotriva folosirii neautorizate a sistemului de către utilizatorii proprii sau de către „spărgătorii” de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Information Systems (sisteme informaționale internaționale); • Global Management Information Systems (sisteme informaționale ale managementului global); • Cooperative Information Systems (sisteme informaționale în cooperare); • Global Information Infrastructure (infrastructura informațională globală). Se preconizează că rolul sistemelor informaționale globale va spori și mai mult în mileniul III, în care este definită noua societate, a cunoașterii. În ea, informațiile și cunoștințele vor înlocui bunurile materiale, ca sursă principală a susținerii competitivității în lumea afacerilor. Afacerile vor avea, în primul rând, o dimensiune informațională, puterea constând în eforturile
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
3. Tipuri de viruși" Deși am discutat la începutul capitolului despre diverse tipuri de programe cu rol distructiv, de cele mai multe ori toate sunt recunoscute sau referite printr-un singur termen: virus. Mai mult, dacă ne deplasăm în timp, la sfârșitul mileniului II, vă veți aminti că se folosea cuvântul virus pentru o neinspirată găselniță umană, de a scrie anii calendaristici cu două cifre în loc de patru și, la sfârșit de secol și de mileniu, cifrele „00” conduceau la o călătorie în timp
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
mult, dacă ne deplasăm în timp, la sfârșitul mileniului II, vă veți aminti că se folosea cuvântul virus pentru o neinspirată găselniță umană, de a scrie anii calendaristici cu două cifre în loc de patru și, la sfârșit de secol și de mileniu, cifrele „00” conduceau la o călătorie în timp, întrucât ele nu însemnau anul 2000, ci 1900. Aceasta era o mare confuzie conceptuală și nu un virus. Revenind la programele malițioase cu rol distructiv, întrucât mulți specialiști apreciază că nu toate
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a calculatoarelor și a informațiilor obținute prin procesul de prelucrare automată a datelor; • posibilitatea utilizării ca probă în justiție a unor informații obținute prin prelucrarea automată a datelor sau a suporturilor de memorare. Lucrurile stau cu totul altfel la începutul mileniului III, mai ales ca urmare a dezvoltării, începând cu anii ’90, a cyberspațiului, a Internetului, intranetului și extranetului, precum și a noilor modele de afaceri prin comerț electronic și mobil, respectiv afaceri electronice și mobile. În continuare, vom încerca să surprindem
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
-ntorc./ Țărmii de aur dispar...”. În Histriana poeta, mult abundentă odinioară, adoptă formula epitafului lapidar și astenic (modele ca Ion Pillat, Jules Renard sau Eugenio Montale au fost remarcate aici), gravitând cu o serenitate amară, pe tema clipei inundate în milenii. Nouă ca stare a eului e reflexivitatea calofilă asupra morții: „Estetică, pe țărmul pontic, Moartea”. Un memento mori, de astă dată sub emblematica expresă a macabrului, e și volumul Mineralia, care adâncește conștientizarea unei răsturnări a destinului - „sârmă de echilibrist
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
reală capacitate analitică atunci când surprinde situarea scrierilor autohtone în vecinătatea, dar și, în același timp, în afara psihologismului modern. SCRIERI: Exilul imaginar, București, 1968; Volumul și esența, București, 1972; Romanul psihologic românesc, București, 1978; ed. postfață Vasile Andru, Pitești, 2000; Un mileniu de copilărie, îngr. Vasile Andru, Pitești, 2000. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Exilul imaginar”, RL, 1968, 4; Magda Ursache, „Exilul imaginar”, CRC, 1968, 11; Nicolae Motoc, „Exilul imaginar”, TMS, 1968, 12; Mircea Iorgulescu, „Volumul și esența”, RL, 1973, 27; Alex. Ștefănescu
PROTOPOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289048_a_290377]
-
București, 1974; Pământul din statui, București, 1975; Planeta copilăriei, București, 1977; Memoria tăcerii, București, 1978; Stemă de țară, Iași, 1978; Cel mai mare spectacol, București, 1984; Blazonul, Cluj-Napoca, 1984; Caii de la bicicletă, București, 1995; Arlechiniada, București, 1997; Singur, între două milenii, București, 2003. Ediții: Petru Comarnescu, Pagini de jurnal, I-III, pref. Dan Grigorescu, București, 2003 (în colaborare cu Traian Filip și Mircea Filip). Repere bibliografice: Lucian Raicu, „Vârsta cunoașterii”, LCF, 1962, 23; Nicolae Manolescu, „Vârsta cunoașterii”, CNT, 1963, 2; Nicolae
MUNŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288303_a_289632]
-
ca personalități exemplare, cum se vede în Reporter în trenul secolului (1994). Autorul rămâne fidel reportajului, pe linia unor Geo Bogza, Traian Coșovei, Vasile Nicorovici ș.a., fără a urmări însă performanța literaturizării. SCRIERI: În vâltoarea vremurilor, București, 1988; Inscripții pentru mileniul trei (în colaborare), București, 1989; Reconstituiri, București, 1991; File din Biblia Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1994; Reporter în trenul secolului, Cluj-Napoca, 1994; America, via Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 1995; Timp și timpuri peste Baia de Arieș, Cluj-Napoca, 1995; De vorbă cu... George Uscătescu, București
MUSTAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288334_a_289663]
-
București, 1989; Reconstituiri, București, 1991; File din Biblia Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1994; Reporter în trenul secolului, Cluj-Napoca, 1994; America, via Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 1995; Timp și timpuri peste Baia de Arieș, Cluj-Napoca, 1995; De vorbă cu... George Uscătescu, București, 1998; Amintiri pentru mileniul III, Cluj-Napoca, 2000; Student la Cluj, Cluj-Napoca, 2001; Blesteme și lumini, Oradea, 2000. Ediții: Dumitru Cristea, Viața mea, pref. Doru Motoc, postfață Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Horia Bădescu, „În vâltoarea vremurilor”, FLC, 1989, 12; Niculae Stoian, Rememorări transilvane
MUSTAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288334_a_289663]
-
de balcanism, literatura balcanică, problema structurii și a formei literare, a „mentalității estetice” sau a morfologiei culturii. Volumele următoare, Literatura română și spiritul sud-est european (1976), La marginea geometriei (1979), Permanențe literare românești din perspectivă comparată (1986) și parțial Alchimia mileniului (1989), dezvoltă o teorie comparatistă a balcanismului literar românesc și sud-est european, definitivată în trilogia Balcanismul literar românesc (2002), care reunește și actualizează texte mai vechi, aduce completări, recuperează fragmente cenzurate, astfel încât abia astfel se configurează imaginea unui ansamblu pertinent
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
poetică a romanului istoric sud-est european), de laitmotive precum Bizanțul, roata, lumina, drumul ș.a. Cititorul e purtat cu grație prin literaturile sud-estului european, vechi și contemporane: Cantemir, Kavafis, pașoptiștii români, baladele populare, Eminescu, Ion Barbu, Kazantzakis, Ștefan Bănulescu ș.a. Alchimia mileniului, poate cea mai valoroasă carte a sa, și Călcâiul lui Delacroix (1996) sunt consacrate cercetării comparatiste de tip iconologic, urmărind pasionanta relație dintre cuvânt și imagine. În afară de un incitant capitol teoretic, Alchimia mileniului conține analize dintr-o perspectivă originală, „balcanică
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]